Salt la conţinut

Salt la cuprins

Ce-ai dori să faci cu viaţa ta?

Ce-ai dori să faci cu viaţa ta?

Capitolul 23

Ce-ai dori să faci cu viaţa ta?

1–6. (a) La ce trebuie să fii gata, dacă doreşti să-ţi încununezi viaţa cu succes? (b) Ce este şi mai important decît o carieră strălucită pentru a deveni fericit în viaţă? (c) În ce măsură poate să-ţi fie Biblia un ajutor în această privinţă?

CA TÎNĂR, ai încă aproape toată viaţa înaintea ta. Probabil că ea e pentru tine ca un drum lung, care se sfîrşeşte undeva, la orizont. Unde te va duce ea?

2 Fără îndoială că pe drumul vieţii tale vei trăi unele surprize, chiar şi unele decepţii. Totuşi, după cum am auzit în această carte, tu poţi deja acum să faci o mulţime de lucruri, care te vor ajuta să-ţi încununezi viaţa cu succes. Întrebarea este doar: Eşti tu gata să depui eforturile necesare?

3 Mulţi tineri se gîndesc ce să facă după terminarea şcolii. Poate şi tu ai reflectat asupra acestei probleme. Totuşi, indiferent ce meserie îţi vei alege, ea nu te va mulţumi cu adevărat, dacă execuţi un lucru de proastă calitate. În schimb, este ceva de mult mai mare importanţă, care trebuie luat în consideraţie.

4 Să presupunem că vei fi un arhitect sau artist excepţional, mecanic, muzician, agricultor, învăţător sau altceva. Îţi dă ţie aceasta garanţia că viaţa ta va fi fericită? Propriu-zis, nu. Cu mult mai important este ce fel de om vei fi. Mulţi şi-au făcut o carieră strălucită în profesia lor, dar în viaţa lor particulară au dat greş îngrozitor. Au fost oameni foarte nenorocoşi.

5 Aceasta este motivul, pentru care are cineva nevoie de Biblie. Întreaga Biblie este în realitate ceva ca o colecţie de scrisori ale Creatorului nostru. Ca Tată al nostru ceresc, el este interesat de fericirea noastră şi noi ar trebui să fim interesaţi de ceea ce are el să ne spună. Noi am văzut ce directive ne dă pentru a ne ajuta să rezolvăm multe din problemele noastre. Şi nu este adevărat că sfatul său este plin de înţeles? Cum să ştim fără directivele sale ce ar trebui să facem sau care este cel mai bun lucru pentru noi?

6 Aceasta ne aminteşte de ceea ce a scris apostolul Pavel către unul dintre colaboratorii săi mai tineri, către Timotei. Pavel l-a îndrumat să ţină tare la ceea ce a învăţat din pruncie despre învăţăturile Bibliei şi apoi a scris: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos pentru învăţătură, pentru mustrare, pentru îndreptarea lucrurilor, pentru educaţie în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună“ (2 Timotei 3:14–17). Orice lucru care este de valoare reală în viaţă — indiferent ce activitate ar putea să fie legată de el — tu vei fi mai bine pregătit să-l faci şi să-l faci bine‚ dacă te laşi condus de Cuvîntul lui Dumnezeu. Tu vei putea deveni prin aceasta un fiu mai bun sau o fiică mai bună, un soţ mai bun sau o soţie mai bună, un tată mai bun sau o mamă mai bună, un lucrător mai bun, un prieten mai bun şi, înainte de toate, un serv mai bun al Creatorului nostru.

PREIA RĂSPUNDERE

7–11. Ce este, după Biblie, cheia succesului?

7 Mai devreme sau mai tîrziu, va trebui să iei unele hotărîri importante. Va veni timpul cînd va trebui să-ţi porţi propria ta povară a răspunderii. În prezent, te găseşti într-o situaţie cam asemănătoare cu aceea a unui pui de vultur. Tu ştii probabil că vulturul îşi construieşte adesea cuibul foarte sus, pe vîrful unei stînci. Dacă puii vor trebui să zboare, ei vor fi împinşi de părinţi la marginea cuibului, şi apoi — afară în aer! Un observator a povestit cum un vultur a lăsat puiul să cadă cam treizeci de metri în jos, înainte ca el să se coboare, apoi şi-a întins aripile şi a luat puiul pe spatele său. După aceea s-a ridicat din nou drept spre cuib şi totul s-a luat de la început, pînă cînd puiul, în sfîrşit, a învăţat să zboare. — Bulletin of the Smithsonian Institution‚ vol. CLXVII, pagina 302.

8 Părinţii tăi ţi-au făcut un rost, contribuind la aceasta cu multă muncă şi planificare. Tu nu poţi, însă, conta mereu ca ei să facă totul pentru tine sau să ia hotărîri mari pentru tine, îndeosebi atunci nu, cînd odată eşti major şi ar trebui să te hotăreşti să pleci de acasă. Părinţii te pot ajuta ca să te pregăteşti ca adult sau ca adultă să preiei asupra ta răspundere şi ei pot să-ţi fie de ajutor pînă cînd vei putea sta pe propriile tale picioare, exact aşa cum face şi vulturul pentru puii săi. Va trebui însă, să contribui şi tu la aceasta.

9 Puternicile aripi ale vulturului şi capacitatea instinctivă de a zbura îşi are originea în Atotînţeleptul nostru Creator. Noi ar trebui să recunoaştem, aşadar, cu toţii că numai atunci putem să ne încununăm viaţa cu succes, cînd ne încredem în el. Indiferent dacă părinţii tăi ţi-au dat un start bun (sau rău) în viaţă şi indiferent cît de mari sînt capacităţile tale corporale şi spirituale — tu ar trebui să fii conştient întotdeauna că ai nevoie de îndrumare de la Iehova Dumnezeu şi ai trebui să te rogi să-ţi dea putere să poţi urma călăuzirea sa. Dumnezeu a lăsat să se scrie următoarele cuvinte pentru tineri ca tine:

10 „Pleacă-ţi urechea la vorbele mele. Să nu se depărteze cuvintele acestea din ochii tăi. Păstrează-le în fundul inimii tale! Căci ele sînt viaţa pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru trupul lor. Păzeşte-ţi inima mai mult decît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii (. . .) ochii tăi să privească drept şi pleoapele tale să privească drept înaintea ta. Cărarea pe care mergi să fie netedă şi toate căile tale să fie hotărîte.“ — Proverbe 4:20–26.

11 Cu cît te laşi mai mult să fii condus de Iehova Dumnezeu şi Cuvîntul său, cu atît mai neted va decurge totul pe drumul vieţii tale.

FĂ-ŢI PE DUMNEZEU PRIETENUL TĂU

12, 13. (a) Ce trebuie să facem noi, în afară de faptul că evităm tot ceea ce, după Biblie, este greşit dacă dorim să avem pe Dumnezeu ca prieten? (b) Cum ni s-a dat posibilitatea să ajungem la o astfel de relaţie? (Ioan 14:6).

12 Cum poţi tu să faci aceasta? Nu e de ajuns să eviţi tot ce în Cuvîntul lui Dumnezeu este desemnat ca greşit. Tu trebuie să ai o relaţie personală cu Iehova Dumnezeu, Tatăl tău ceresc. Părinţii tăi pot, într-adevăr, să te ajute să dezvolţi o asemenea relaţie, dar ei nu pot să facă aceasta în locul tău. Aceasta trebuie s-o faci tu însuţi. Tu trebuie să cauţi prietenia lui Iehova. Ce este acum necesar, dacă tu doreşti să ai ca prieten pe Creatorul uriaşului univers?

13 Pentru a crea condiţia pentru aceasta, Iehova Dumnezeu a trimis pe Fiul său întîi-născut cu o însărcinare pe planeta Pămînt şi s-a îngrijit ca el să fie născut ca om. Cînd acesta a devenit bărbat pe deplin major, şi-a jertfit viaţa pentru noi. Biblia spune despre aceasta: „Dar vedem pe Isus, care a fost făcut cu puţin mai prejos decît îngerii, încununat cu slavă şi cu cinste din pricina morţii pe care a suferit-o, pentru ca prin bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu, el să guste moartea pentru toţi.“ — Evrei 2:9.

14, 15. (a) Ce arată că noi sîntem imperfecţi? (Romani 5:12; 7:21–23). (b) Cu ce se compară păcatele în Matei 6:12? Cum pot fi lichidate aceste „datorii“?

14 După cum arată Biblia, aceasta a fost necesar pentru că noi toţi sîntem imperfecţi şi păcătoşi. Nu trebuie să fie exagerat de greu pentru tine să observi aceasta. Sigur că tu însuţi ai constatat deja că uneori este necesară o adevărată luptă pentru a rezista ispitei de a face ceva rău. Foarte probabil că şi tu ai fost cîteodată slab şi ai cedat unei dorinţe greşite. Această înclinaţie înnăscută de a face rău am moştenit-o de la strămoşii noştri şi chiar de aceea şi trebuie să moară toţi oamenii.

15 Totuşi, Fiul lui Dumnezeu şi-a jertfit viaţa sa umană perfectă, pentru a crea posibilitatea ca să nu ni se pună la socoteală greşelile noastre. Pentru ca să putem înţelege această pregătire, Biblia compară păcatele cu datoriile (Matei 6:12). Dacă, de exemplu, răspîndeşti un zvon fals despre altcineva, tu ai „datoria“ să-i ceri scuze. Aceasta înseamnă că tu te-ai face, vinovat faţă de el pentru că i-ai făcut o nedreptate. Dar datoriile, pe care le avem faţă de Dumnezeu sînt prea mari, ca noi să le putem plăti. Viaţa omenească perfectă a lui Isus Cristos este, în schimb, de o valoare aşa de mare încît poate acoperi toate datoriile, pe care le avem faţă de Dumnezeu pe baza stării noastre de păcat moştenite şi acesta e motivul pentru care Fiul lui Dumnezeu şi-a dat viaţa sa pentru noi.

16–18. (a) Ce crezi, de ce merită Dumnezeu aprecierea noastră, pentru ceea ce a făcut el prin Fiul său? (Romani 5:6–10). (b) Ce putem face pentru a arăta aprecierea noastră?

16 Prin aceasta ni s-a creat posibilitatea ca să încheiem prietenie cu Dumnezeu. Dar noi trebuie să dovedim că apreciem ceea ce a făcut el pentru noi, în timp ce a jertfit pe Fiul său propriu şi ceea ce a făcut Fiul său, în timp ce a murit pentru noi. Noi trebuie să dovedim că credem în acest aranjament al lui Dumnezeu. Isus a zis: „Tatăl iubeşte pe Fiul şi i-a dat toate lucrurile în mîna sa. Cine exercită credinţă în Fiul, are viaţă veşnică; cine nu ascultă de Fiul, nu va vedea viaţa, ci mînia lui Dumnezeu rămîne peste el.“ — Ioan 3:35, 36.

17 Să presupunem acum că tu ai salva un om — poate de la înec sau dintr-o casă care arde — şi prin aceasta tu însuţi ţi-ai pierde viaţa. Dar ce se întîmplă, dacă cel salvat, n-ar arăta nici un fel de recunoştinţă şi nici măcar nu şi-ar da osteneala să meargă la părinţii tăi, pentru a-şi exprima recunoştinţa pentru fapta ta neegoistă? Ce părere ai tu, cum s-ar simţi tatăl tău atunci? Tu poţi înţelege, desigur, pentru ce este mîniat, pe drept, Iehova Dumnezeu şi-i refuză prietenia sa cuiva, care ştie ce a făcut Fiul său pentru oameni, dar care nu arată nici o apreciere pentru aceasta.

18 Tu poţi arăta aprecierea ta prin viaţa pe care o duci. Tu poţi arăta că te căieşti cinstit de greşelile tale şi rogi pe Dumnezeu să-ţi ierte datoria pe baza jertfei Fiului său. Tu te poţi preda lui Dumnezeu pentru a-i servi toată viaţa ta şi să faci ceea ce-i place lui. Biblia arată că noi putem simboliza această predare prin botezul în apă. Natural că acest pas nu trebuie să se facă pripit. Nu merge că ai promis ceva lui Dumnezeu, şi, mai tîrziu, te gîndeşti altfel. Aşa ceva fac copiii mici. Ei adesea nu ştiu exact nici măcar ce vreau în realitate. Dar în timp ce te dezvolţi şi devii bărbat sau femeie, ajungi la un punct în viaţa ta, cînd poţi să te hotărăşti. Toate acestea constituie ceva la care ar trebui să meditezi în mod serios.

ÎNFRUNTĂ PROVOCAREA

19–21. (a) În ce măsură este provocarea, în faţa căreia stai tu asemănătoare provocării, în faţa căreia stătea David, cînd a ieşit la luptă împotriva lui Goliat? (1 Samuel 17:4–11, 26–51; Ioan 15:17–20; Iacob 4:4). (b) Cum putem fi încrezători că este posibil să înfruntăm cu succes această provocare? (Ioan 16:33; Filipeni 4:13; Proverbe 3:5, 6).

19 Nu-ţi va cădea totdeauna uşor să dovedeşti că eşti prietenul lui Dumnezeu. Din Biblie reiese că stai chiar în faţa unei provocări mari, pentru că lumea, ca întreg nu este prietenul lui Dumnezeu, ci duşmanul său. Totuşi, nu-ţi pierde curajul. Isus a zis urmaşilor săi: „În lume veţi avea strîmtorare, totuşi, îndrăzniţi! Eu am biruit lumea“ (Ioan 16:33). Tu poţi manifesta aceeaşi atitudine şi acelaşi spirit ca servul lui Dumnezeu, David, cînd era încă un copil. El venise, la un moment dat, în tabăra israeliţilor, cînd se aflau în faţa forţelor de luptă ale filistenilor, care se închinau la dumnezei falşi. Cel mai bun războinic al filistenilor — un uriaş cu numele Goliat — a batjocorit pe israeliţi şi i-a provocat să se lupte cu el. David l-a auzit. Cu toate că el era încă un adolescent, a avut curajul necesar, pentru că a crezut tare în Iehova Dumnezeu cel adevărat. El a acceptat provocarea, a ieşit la duşmanul bădăran înarmat pînă în dinţi şi l-a doborît dintr-o singură lovitură cu piatră din praştia lui ciobănească.

20 Tu trăieşti astăzi într-o lume duşmănoasă, totuşi, nu trebuie să te temi. Iehova este încă tot acelaşi Dumnezeu Atotputernic, ca în zilele lui David. Tu poţi repurta o victorie, dacă eşti curajos, şi înainte de toate, dacă crezi că el nu te va părăsi niciodată, ci te va ajuta şi îţi va da puterea necesară.

21 Unii bărbaţi şi femei, printre care mulţi tineri au luat osteneala asupra lor, şi-au riscat viaţa sau chiar au murit, pentru a servi interesele unui oarecare guvern pămîntesc. Cu cît mai mare cinste este deci a servi interesele Creatorului Pămîntului şi al întregului univers! Gîndeşte-te că Iehova te va răsplăti îmbelşugat şi că el îţi poate face posibilă o viaţă care este cu mult, foarte mult mai bună decît viaţa, pe care ar putea-o duce cineva astăzi pe pămînt.

[Întrebări de studiu]