Capitolul 2

Pentru ce poţi privi cu încredere în viitor

1–4. Ce legătură are încrederea cu succesul sau insuccesul cuiva? Pentru ce mulţi oameni au doar puţină încredere cu privire la viitor?

AI ÎNCERCAT vreodată să sari peste o ştachetă înaltă, peste un gard sau zid? Dacă înălţimea n-a fost prea mare şi dacă ai avut încrederea să o treci, probabil săritura ţi-a reuşit. Dar dacă te-ai fi temut, crezînd că n-o vei putea trece, ai fi putut suferi un eşec cu urmări neplăcute pentru tine.

² La fel se prezintă chestiunea şi cu multe alte lucruri. Dacă, de exemplu, ţi-e frică de apă, nu vei învăţa niciodată să înoţi.

³ Acelaşi lucru e valabil, dacă vrei să-ţi încununezi cu succes tinereţea. Încrederea poate avea aici un rol mare. Tu nu poţi să fi cu adevărat fericit şi să faci progrese pe calea vieţii tale, dacă nu priveşti cu încredere în viitor. Dar ce există astăzi, care să merite încrederea noastră?

⁴ Ar fi uşor acum, să vorbim mult despre ceea ce l-ar putea împiedica pe cineva să fie încrezător. Planeta noastră, Pămîntul, devine tot mai poluată, multe specii de animale sînt exterminate, şi există foamete şi alte probleme grave. Poate te-ai întrebat deja, din această cauză, dacă există într-adevăr ceva de valoare, de care să te poţi bucura. Unii tineri sînt de părere că ei nu merg spre un viitor promiţător, pentru că pe pămînt se petrec aşa de multe lucruri contrare aşteptărilor. Ce-i drept, lucrurile par aşa ca şi cînd ar avea dreptate. Şi totuşi există unele lucruri despre care, în  general, ce-i drept, nu se vorbeşte mult, dar care ne dau un motiv să privim cu încredere în viitor. Să examinăm acum doar cîteva exemple.

PATRIA TA — PLANETA PĂMÎNT

5–8. Citează cîţiva din factorii care fac posibilă viaţa pe Pămînt. Cum au venit în existenţă aceste combinaţii uimitoare?

⁵ În general, se înclină cu uşurinţă că Pămîntul să fie considerat un lucru de la sine înţeles. Şi totuşi această planetă, pe care ne-am născut şi pe care trăim, este indiscutabil o capodoperă uimitoare. Ca o minge care se roteşte, Pămîntul parcurge în spaţiul cosmic milioane de kilometri, în călătoria sa în jurul Soarelui, care este cam la 150 milioane de kilometri departe de noi. Ce s-ar întîmpla, dacă Pămîntul s-ar găsi într-o altă poziţie? Ei bine, dacă el s-ar afla la aceeaşi distanţă de Soare cum ar fi, să zicem planetele Pluton şi Neptun, el ar fi ca un frigorifer uriaş — mult prea rece ca cineva să poată trăi pe el. Şi dacă Pămîntul ar fi cu numai o treime din distanţă mai aproape de Soare, ca de exemplu planeta Venus, atunci temperatura ar fi aşa de ridicată, încît chiar şi mările şi fluviile ar fierbe.

⁶ Sau ce-ar fi dacă, chiar la distanţa ideală faţă de Soare, Pămîntul nu s-ar roti în jurul axei sale la fiecare douăzeci şi patru de ore? Să presupunem că el s-ar roti ca planeta Mercur, numai o dată pe an în jurul axei sale. Atunci, o jumătate a Pămîntului ar fi un pustiu îngheţat, iar cealaltă un cuptor părăsit.

⁷ Şi aceasta nu e totul. Pentru ce ne putem bucura anual, cel puţin în părţi mari ale pămîntului, de înfloririle naturii ce se repetă în fiecare primăvară, de zilele calde şi însorite ale verii, de răcoarea şi splendoarea de culori de toamnă, şi de frumuseţea zăpezii iernii? Anotimpurile iau naştere prin faptul că axa Pămîntului este înclinată cu un anumit unghi faţă de planul orbitei în jurul Soarelui. Ele fac ca pe cea mai mare parte a planetei noastre să fie foarte plăcut de  trăit. Şi ele dau, de asemenea, posibilitatea ca o parte a Pămîntului să producă hrană pentru oameni şi animale.

⁸ Există încă sute de alţi factori, care fac posibilă viaţa pe această planetă. Totuşi, ce învăţăm din aceasta? Întreabă-te, acum, cum au venit în existenţă toate aceste combinaţii uimitoare. Cu siguranţă trebuie să admitem că Pămîntul a avut un constructor. Într-adevăr, multele sisteme, care fac posibilă viaţa pe pămînt, sînt cu mult mai complicate decît orice navă cosmică pe care savanţii omenirii au construit-o şi au ridicat-o. Toate reflecţiunile şi lucrarea, despre care mărturisesc sistemele complicate ale Pămîntului, ne permit să recunoaştem încă ceva. Ele ne arată clar că constructorul Pămîntului este interesat ca viaţa să fie plăcută şi fericită pentru locuitorii Pămîntului. Aceasta este valabil şi pentru tine.

9–12. Ce exemple arată că pămîntul se poate reface, chiar dacă i s-au adus mari pagube?

⁹ Se ştie că mulţi oameni aduc astăzi pagube grave Pămîntului, întrucît îl poluează şi-l folosesc în mod abuziv. Dar aceasta se poate schimba, iar pagubele pot fi înlăturate.

¹⁰ Gîndeşte-te, de exemplu, ce s-a întîmplat cu Krakatoa, o insulă din Oceanul Pacific. Ea a fost distrusă de erupţia unui vulcan puternic. Dacă ai fi vizitat insula, imediat după aceasta, ai fi văzut numai cenuşă. Nimic n-a rămas în viaţă — nici oameni, nici animale nici plante. Ce s-a întîmplat atunci?

¹¹ Insula a început să se refacă, fără ajutorul omului. După numai trei ani au crescut acolo din nou 26 specii de plante. Nu după mult timp, au crescut nuci de cocos, trestie de zahăr sălbatică şi orhidee. Iar după douăzeci şi cinci de ani de la erupţie, în Krakatoa trăiau 263 specii de animale. Treptat, nu s-a mai văzut nimic din pagubele pricinuite de erupţia vulcanului. Insula a devenit din nou ca o grădină.

 ¹² Procesul uimitor de regenerare, observat pe insula Krakatoa, se poate repeta pretutindeni pe pămînt. După cum vom vedea mai tîrziu din această carte, există, de asemenea, bune motive să aşteptăm ca aceasta să se întîmple.

O FABRICĂ UIMITOARE DE PRODUSE ALIMENTARE

13–17. Cum produce pămîntul hrană? (Psalm 104:14). Cum contribuie varietatea alimentelor pe care le produce pămîntul, la bucuria vieţii? Ce viitor ne doreşte constructorul tuturor acestor lucruri? (Isaia 25:6; Psalm 67:6).

¹³ Cînd te aşezi cu prima ocazie la masa de prînz, gîndeşte-te puţin asupra următoarelor lucruri: Este indiferent dacă mănînci orez alb sau cartofi albi, grîu brun sau fasole brună, porumb galben sau dovleci galbeni, struguri negri sau roşii, toate provin din plante cu frunze verzi. Cum este posibil aceasta? Pentru că există minunatul proces al fotosintezei. *

¹⁴ Toate aceste plante au o substanţă verde în frunzele lor, numită clorofilă. Cînd lumina solară întîlneşte frunzele, clorofila începe să lucreze, dînd naştere unor transformări chimice complicate. În celulele plantei, apa şi bioxidul de carbon (pe care plantele îl iau din aer) se combină, rezultînd forme simple de zahăr, hrana de bază. Cu ajutorul acestui zahăr, plantele verzi îşi fabrică substanţe mai complicate, ca hidraţi de carbon, grăsimi, proteine şi vitamine. Biologul Frits W. Went a scris despre cantitatea uimitoare a produselor rezultate din procesul fotosintezei:

„Calculată în tone, producţia ei face ca industria omenească să apară minusculă. Producţia mondială de oţel se ridică la 350 de milioane tone pe an, iar cea de ciment la 325 de milioane tone. Dimpotrivă, toate plantele verzi din lume, produc anual 150 de miliarde  tone de zahăr.“ — Die Pflanzen (Plantele), 1965, pag. 59,.

¹⁵ Savanţii ştiu, ce-i drept, ce se întîmplă aici, dar nici pînă acum ei nu pot înţelege cu precizie cum funcţionează fotosinteza. După cum a spus un reporter de articole ştiinţifice, cercetătorii denumesc adesea acest proces „caseta neagră“. Pentru ce? Pentru că ei ştiu ce intră şi ce iese dar nu ştiu cu precizie ce se întîmplă înăuntru. În ciuda tuturor laboratoarelor lor chimice, oamenii nu pot imita niciodată acest proces minunat.

¹⁶ La fel de remarcabilă este nesfîrşita varietate a hranei‚ pe care o produce pămîntul. Poate tu mănînci ceva cu deosebită plăcere — să zicem căpşuni. Dar ce ar fi dacă toate — cartofii, orezul, pîinea, merele, portocalele — ar avea gustul căpşunilor? Curînd acest gust ţi-ar deveni de nesuferit, nu-i aşa? În loc să fie aşa, diferitele fructe, zarzavaturi, cereale, nuci, şi struguri, pe care le produce fabrica alimentară a pămîntului, sînt înzestrate cu mii de gusturi, care sînt plăcute simţului gustativ.

¹⁷ Ce putem învăţa de aici? Este absolut clar, deci, că dorinţa celui care a creat această fabrică de alimente care ne uimeşte, este ca viaţa pe pămînt să fie o bucurie. El este interesat ca noi să avem un viitor fericit. Acelaşi constructor, care a făcut ca planeta Pămînt să fie o locuinţă atît de ideală, s-a îngrijit, de asemenea, ca această locuinţă să fie înzestrată cu toate lucrurile de care locuitorii pămîntului au nevoie pentru un ospăţ măreţ. Mai tîrziu, vom vedea, în această carte, de asemenea, cum el are de gînd să facă posibil tuturor oamenilor dornici, să ia parte la acest ospăţ.

PRIVEŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI

18–23. Ce indicii ale corpului nostru arată că sîntem cu mult superiori animalelor?

¹⁸ În sfîrşit, meditează puţin asupra ta însuţi: Pentru  a gîndi, trebuie să-ţi foloseşti creierul. Natural, tu nu poţi vedea creierul, dar îţi poţi face o imagine despre el. Dacă creierul uman este pe deplin dezvoltat, are aspectul unei nuci enorme de culoare cenuşiu-roşiatică şi cîntăreşte mai puţin de 1,5 kilograme. Ce capacităţi enorme zac într-un spaţiu atît de mic! Într-o dare de seamă ştiinţifică din New York Times‚ se spune:

„Construcţia creierului . . . este atît de complicată, încît un computer uriaş, în comparaţie cu el, are aerul unei jucării de copil.“

¹⁹ Da, creierul, pe care-l posezi şi de care te poţi folosi, a fost denumit ca „cea mai complicată parte de materie din univers“. Să presupunem că ţi se dăruieşte un ceas bun, un aparat de fotografiat scump sau un preţios calculator electronic. Desigur atunci, ai umbla foarte grijuliu cu el, în modul cel mai bun, nu-i aşa? Totuşi, pentru creierul tău ar trebui să ai mult mai multă apreciere.

²⁰ Gîndeşte-te, de asemenea, la corpul tău. E evident că leul e mai puternic decît tine, un elefant este cu siguranţă mai mare, un delfin poate înota mai repede, o maimuţă se poate căţăra mai bine, iar un vultur se poate urca la mare înălţime cu propriile sale aripi, ceea ce tu nu poţi face. Dar nici una din aceste creaturi nu întruneşte toate capacităţile, pe care le are omul. Leii şi elefanţii nu pot zbura, delfinii nu se pot căţăra pe copaci sau pe munţi, iar vulturii nu pot înota. Dar omul le poate face pe toate, fie de la sine, fie cu ajutorul invenţiilor sale. Da, omul are capacitatea, unică în felul ei, de a produce lucruri într-o varietate nesfîrşită.

²¹ O dovadă pentru aceasta, sînt mîinile. Nici o unealtă, care a fost descoperită vreodată, nu poate face tot ceea ce poţi face tu cu mîinile tale — începînd cu munca cea mai grea, ca cea a unui mecanic sau dulgher, pînă la activităţile care reclamă simţ tactil ca, de exemplu, cîntatul la un instrument, pictura sau executarea de desene tehnice.

 ²² În realitate, mîinile tale nu sînt numai una din cauzele pentru care corpul tău este atît de minunat. Nu e de mirare că bioinginerul dr. W.W. Akers, referitor la corpul omenesc, a spus:

„Corpul este de o perfecţiune tehnică din cele mai înalte. Tu poţi să inventezi, zicînd aşa, o maşină oarecare — ea poate fi proiectată pentru cele mai mari exigenţe — însă vei găsi, dacă-ţi analizezi corpul, în acesta, una şi mai bună.“

²³ Evident că un constructor desăvîrşit a voit ca oamenii să fie cu mult superiori animalelor şi să se poată bucura cu adevărat pe pămînt. De aceea, putem să fim şi siguri că el este interesat ca noi să avem parte de un viitor frumos.

TU POŢI MERGE ÎNAINTE CU ÎNCREDERE

24–28. Pentru ce este raţional să credem că pămîntul a avut un constructor şi un ziditor? (Romani 1:20). Cum ne-a ajutat el să găsim răspuns la întrebările noastre despre viaţă? (2 Timotei 3:16). Cum putem recunoaşte dacă Biblia ne ajută într-adevăr să privim cu încredere în viitor, dacă facem ceea ce spune ea? (2 Petru 3:13; Apocalips 21:1–4).

²⁴ Am văzut că întreaga noastră planetă mărturiseşte despre o inteligenţă şi construcţie, care este mult superioară tuturor lucrurilor construite de om pe pămînt. Fără îndoială, tu poţi fi de acord cu următoarea declaraţie simplă din Biblie: „Natural, orice casă este zidită de cineva“ (Evrei 3:4). Să presupunem că descoperi în mijlocul unui mare deşert o casă, în schimb, nu vezi în lung şi-n lat nici un om. Desigur nu vei crede că această casă s-ar fi făcut singură. Tot aşa stau lucrurile şi cu pămîntul. El are, evident, un constructor şi un ziditor, chiar dacă el e invizibil pentru noi. Un laureat al Premiului Nobel, Max Plank, a spus odată:

„Nu există nici o explicaţie pentru univers, fără acceptarea unei inteligenţe creatoare superioare.“ — Science of Mind‚ decembrie 1955.

²⁵ Biblia ne destăinuie, cine este această „inteligenţă  creatoare superioară“, care a construit locuinţa noastră, Pămîntul. Ea ne spune că această inteligenţă este Creatorul cerului şi al pămîntului, Iehova Dumnezeu.

²⁶ Acest mare constructor, trebuie să fie foarte puternic şi foarte înţelept. Şi este, de asemenea, evident că el pune la inimă binele nostru al tuturor — chiar şi al tău. Dacă vei putea afla ce ştiu alţi oameni, atunci poţi să înveţi mult — şi mai mult, însă poţi să înveţi de la Dumnezeu, dacă ai dori să ştii, cum îţi poţi încununa cu succes tinereţea.

²⁷ Aici intră în joc Biblia. Ea raportează ce are de gînd Creatorul cu pămîntul şi cu întreaga omenire. Dă răspuns la multe întrebări, pe care le avem noi oamenii. Ea arată pentru ce au oamenii atîtea probleme şi cum vor fi ele, în cele din urmă, rezolvate. Biblia nu ne recomandă să ne încredem în sistemele prezente falimentare, care au pricinuit atîta nelinişte şi primejdie pe pămînt. Ea ne îndreaptă spre noul sistem, care are de oferit ceva mult mai bun.

²⁸ Indiferent dacă tu deja ai citit sau nu în Biblie, ai putea să te întrebi dacă ea te poate ajuta cu adevărat să-ţi rezolvi problemele şi să găseşti răspuns la întrebările tale. Aceasta o vei afla de-abia cînd te vei ocupa în mod sîrguincios cu Biblia. În această carte pe care tocmai acum o citeşti, se explică ceea ce are Biblia de spus, şi ce răspunsuri şi directive dă ea. Convinge-te personal cît de raţională şi realistă este Biblia! Da‚ convinge-te tu însuţi cum îţi poate ajuta Cuvîntul lui Dumnezeu, Biblia, să faci faţă provocărilor, care îţi stau înainte şi apoi să mergi cu încredere în întîmpinarea unui viitor fericit şi avantajos.

[Notă de subsol]

[Întrebări de studiu]

 [Ilustraţia de la pagina 11]

Încrederea cu privire la viitor se obţine printr-o cunoştinţă despre Creatorul Pămîntului