Capitolul 13

Părerea ta despre sex — de care însemnătate este ea?

1–3. (a) Cum arată Biblia că relaţiile sexuale dintre bărbat şi femeie sînt aprobate? (b) Ar fi spre binele omului dacă el s–ar deda fără limite instinctului sexual?

EXISTĂ oameni care sînt de părere că Biblia dezaprobă tot ce este în legătură cu sexul. Fireşte, Biblia însăşi nu spune aşa ceva. După ce ea a făcut un raport despre alcătuirea lui Dumnezeu a primului bărbat şi femeii sale, spune mai departe: „Dumnezeu i–a binecuvîntat spunîndu–le: Fiţi roditori, înmulţiţi–vă şi umpleţi pămîntul.“ — Gen. 1:27, 28.

² Deci relaţiile sexuale dintre bărbat şi femeie, au încuviinţarea lui Dumnezeu. Înseamnă aceasta să te dedai lor fără limită? Am atinge plăcerea supremă a vieţii prin aceasta? Ne–ar aduce nouă şi semenilor noştri pacea şi siguranţa reală?

³ Şi sexualitatea este supusă abuzului şi unei greşite manifestări ca toate celelalte acţiuni omeneşti. A te hrănii, este ceva bun, indispensabil vieţii; dar mîncarea peste măsură poate fi dăunătoare sănătăţii şi poate scurta viaţa. Şi odihna este foarte importană, dar abuzul de somn îţi răpeşte din putere şi slăbeşte corpul. Aşa după cum plăcerea adevărată nu vine din chefuri, beţii si trîndăvii, nu vine nici din satisfacerea fără limite a instinctului sexual. Experienţele omenirii din decursul miilor de ani, sînt o mărturie pentru aceasta. Trebuie să recunoaştem aceasta numai prin propriile şi amarele noastre experienţe? Există o cale mai bună.

4. Ce ne–ar determina să apreciem unităţile de măsură a lui Dumnezeu cu privire la sex?

 ⁴ Cuvîntul lui Dumnezeu conţine o părere plină de armonie despre sex, care este în stare să apere fericirea noastră prezentă şi viitoare. Totuşi ar trebui să căutăm să cunoaştem, nu numai pentru propria noastră pace şi siguranţă, dar — ceea ce este şi mai important — din respect faţă de Creatorul nostru, unităţile Lui de măsură pentru folosirea capacităţilor cu care El a înzestrat omul, pentru ca să acţionăm conform acestora. Stăm noi în realitate de partea Lui în chestiunea de discuţie care afectează legalitatea stăpînirii Sale? Atunci, şi în această chestiune ne vom supune cu plăcere înţelepciunii şi autorităţii Sale chibzuite şi care îl caracterizează pe El, ca suveranul universal. — Ieremia 10:10, 23.

A ŢINE CĂSNICA ÎN CINSTE DE CĂTRE TOŢI

5. Ce spune Biblia despre relaţiile sexuale din afara căsniciei?

⁵ Biblia atrage atenţia: „Căsătoria să fie ţinută în toată cinstea şi patul să fie nespurcat, căci Dumnezeu va judeca pe curvari şi pe preacurvari.“ (Evrei 13:4) Aşadar, Dumnezeu este împotriva acelora care întreţin relaţii sexuale în afara căsniciei. Aceasta este în armonie cu faptul că Dumnezeu a făcut de cunoscut voinţa Sa, cînd primului bărbat i–a dat o tovarăşă de viaţă, că bărbatul şi femeia sa, să devină un trup printr–o legtură permanentă de unitate. Aproximativ 4 000 de ani mai tîrziu, fiul lui Dumnezeu a arătat că Tatăl său nu a renunţat la această măsură. (Genesa 2:22–24; Matei 19:4–6) Ne limitează o asemenea măsură în mod inutil? Ne răpeşte ceva bun? Să vedem!

6. Ce ne arată, că legea lui Dumnezeu care condamnă adulterul, este spre binele nostru?

⁶ Adulterul, violează legea Divină şi Iehova Dumnezeu declară să devină „un martor grăbit“ în judecata împotriva adulterului. (Mal. 3:5) Urmările proaste ale relaţiilor sexuale din afara căsniciei, accentuează  înţelepciunea legii lui Dumnezeu. Adulterul zdruncină încrederea şi produce neîncredere şi nesiguranţă distrugînd pacea căsătoriei. Duritatea care se produce astfel şi durerile de inimă provocate, duc adeseori la un divorţ. Copiii suferă cînd văd, cum familia se destramă. Avînd în vedere aceste lucruri, nu eşti de acord ca condamnarea lui Dumnezeu privind adulterul este spre binele nostru? Cuvîntul lui Dumnezeu ne arată, că dacă iubeşti pe aproapele tău cu dragoste sinceră, adulterul nu se va întîmpla. — Romani 13:8–10.

7. Explică la ce se referă cuvîntul „viaţă desfrînată“ pomenit în Biblie?

⁷ După cum am observat, Biblia scoate în evidenţă judecata împotriva desfrînării. Ce înseamnă de fapt „viaţă desfrînată“? In timp ce acest cuvînt, aşa cum îl foloseşte Biblia, poate să însemne relaţii sexuale dintre necăsătoriţi, ca şi adulter, el are totuşi un sens mult mai cuprinzător. Expresia „viaţă desfrînată“ care apare în raportul despre explicaţiile lui Isus şi a ucenicilor săi, are ca bază cuvîntul grecesc porneia. Aceasta se trage din aceiaşi rădăcină de cuvînt, din care se trage în zilele noastre şi expresia „pornografie.“ Cuvîntul porneia a fost folosit în vremurile biblice pentru descrierea tuturor formelor relaţiilor sexuale ilegale. (The Vocabulary of the Greek New Testament de Moulton şi Milligan). Aceasta nu înseamnă numai relaţiile sexuale pe care le au în mod natural persoanele necăsătorite ci şi relaţiile sexuale perverse dintre aceştia. Un alt lexicon explică că porneia „se poate referi şi la viciul“ . . . homosexualităţii.³⁶

8. Din ce motive serioase îi îmbărbăta apostolul Pavel pe creştini de a se abţine de la viaţă desfrînată?

⁸ Cînd apostolul Pavel îi îmbărbăta pe fraţii săi creştini de a se abţine de la viaţă defrînată, avea motive temeinice să o facă, aşa încît el spunea: „Nimeni să nu  meargă atît de departe încît să păgubească pe fratele său, încălcîndu–i dreptul său; Pentru că Iehova pedepseşte toate aceste lucruri . . . Căci Dumnezeu nu ne–a chemat la necurăţenie, ci la sfinţire. De aceea cine nesocoteşte aceste învăţături, nesocoteşte nu pe un om, ci pe Dumnezeu care v–a dat şi Duhul Său Sfînt.“ — 1 Tes. 4:3–8.

9, 10. (a) De ce se întîmplă adeseori că unii se abţin de a legaliza o căsnicie, chiar dacă întreţin relaţii sexuale cu celălalt sex? (b) In ce măsură se produce o păgubire a drepturilor altora, chiar în cazul unei imoralităţi comise în reciprocă înţelegere?

⁹ Cineva, care duce o viaţă desfrînată, păgubeşte pe alţii şi lezează drepturile altora. Aceasta se referă la persoanele, care trăiesc împreună fără a trage foloasele unei căsătorii legale. De ce o fac? Adeseori motivul este, că pot desface această legătură oricînd doresc. In aceste convenţii nu se garantează partenerului nimic, din siguranţa pe care o aduce cu sine responsabilitatea unei căsătorii. Ce se întîmplă însă, cînd ambii parteneri duc intenţionat şi cu bună înţelegere, o viaţă desfrînată? Păgubesc ei pe alţii prin toate acestea, lezînd drepturile altora? Da, fără îndoială.

¹⁰ Cei care duc o viaţă desfrînată, contribuie în primul rînd să dăuneze conştiinţei altor persoane, precum şi a neprihănirii faţă de Dumnezeu. Desfrînatul răpeşte altor persoane ocazia de a intra curaţi într–o căsnicie. Poate că aduce dispreţ, ruşine, necaz rudelor celeilalte persoane, precum şi asupra rudelor sale. De asemenea poate să pericliteze sănătatea celuialt în ceea ce priveşte spiritul, firea şi corpul său. Temutele boli venerice sînt adesea consecinţele unor asemenea imoralităţi sexuale. In timp ce vina unei astfel de vătămări a sănătăţii apasă mai greu asupra aceluia care exercită imoralitatea, neluînd în considerare aceasta, vina o poartă totuşi ambii parteneri.

11. De ce nu există nici un motiv pentru ca cineva să creadă că Dumnezeu trece cu vederea s-au iartă imoralitatea?

 ¹¹ O poftă nestăpînită poate determina pe cineva să închidă ochii în faţa acestor prejudici; crezi însă că Dumnezeu în dreptatea Sa, va trece cu vederea sau va ierta o astfel de încălcare nepăsătoare a drepturilor altora? Cuvîntul lui Dumnezeu cere să iubesti pe aproapele tău ca pe tine însuţi şi să păstrezi căsătoria în toată cinstea, să nu o înjoseşti desconsiderînd măsurile lui Dumnezeu privind căsătoria. — Matei 22:39; Evrei 13:4.

12. (a) Din ce reiese părerea lui Dumnezeu despre homosexualitate? (b) De ce anume ne protejază legea lui Dumnezeu care interzice homosexualitatea?

¹² Ce ar fi de spus despre homosexualitate? După cum am văzut cuvîntul porneia (imoralitate) pe care l–a folosit Isus şi ucenicii lui, cuprinde şi acest nărav. Ucenicul Iuda a folosit acest cuvînt, cînd s–a referit la relaţiile sexuale dintre bărbaţii din Sodoma şi Gomora. (Iuda 7) Homosexualitatea a pricinuit acolo o degenerare care a provocat un plînset şi un vaiet mare, care a dus la nimicirea acestor oraşe şi a locuitorilor săi de către Dumnezeu. (Gen. 18:20; 19:23, 24) Şi–a schimbat Dumnezeu părerea de atunci încoace? Nu! De exemplu în 1 Cor. 6:9, 10 este vorba despre bărbaţi „care s–au aprins în poftele lor unii pentru alţii“ şi care nu vor moştenii împărăţia lui Dumnezeu dacă menţin astfel de apucături. Apostolul Pavel descrie urmările acestor lucruri, acelora care îşi necinstesc trupul în necurăţenie, părăsind întrebuinţarea firească a acestuia şi spun că s–au aprins în pofte „bărbaţi pentru bărbaţi“ săvîrşind între ei lucruri scîrboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor. (Rom. 1:24, 27) Astfel de persoane nici nu vor venii la judecata lui Dumnezeu, deoarece ei şi–au primit deja „o răsplată“ în însăşi corupţia spirituală şi trupească. De exemeplu mulţi homosexuali sînt astăzi contaminaţi de sifilis. De o astfel de păgubire ne protejează înalta riglă de măsură  care este prezentată în Cuvîntul lui Dumnezeu, în loc să ne reţină de la ceva bun pentru noi.

A–ŢI ÎNSUŞI PĂREREA LUI DUMNEZEU DESPRE DIVORŢ

13. Cît de serioasă este fidelitatea faţă de legămîntul căsătoriei?

¹³ „Urăsc divorţul“ astfel şi–a exprimat Iehova dezaprobarea categorică cînd a mustrat pe acei care erau „infideli“ faţă de tovarăşii lor de viaţă. (Mal. 2:14–16) Cuvîntul său este plin de sfaturi pentru a ajuta oamenilor pentru succesul deplin al căsniciei şi pentru a evita mîhnirile pricinuite de un divorţ. De asemenea se arată clar că Dumnezeu consideră fidelitatea faţă de legămîntul căsătoriei ca pe o răspundere sfîntă.

14, 15. (a) Care este singurul motiv valabil pentru un divorţ? (b) Desface imoralitatea în mod automat o căsătorie? (c) In ce condiţii este admisă o nouă căsătorie?

¹⁴ Aceasta se accentuează prin faptul că Dumnezeu consideră doar un singur motiv valabil pentru divorţ. Fiul lui, a arătat în ce constă aceasta: „Eu însă vă spun că oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, preacurveşte; Şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.“ (Matei 19:9; 5:32) După cum am văzut, cuvîntul porneia se referă la orice legătură sexuală imorală în afara căstoriei, fie firească fie nefirească.

¹⁵ Se va desface căsătoria automat în cazul cînd unul din tovarăşii de viaţă se face vinovat printr–o astfel de imoralitate? Nu. Tovarăşul de viaţă nevinovat este acela care poate decide, dacă să ierte sau nu. Dacă divorţul s–a pronunţat, creştinul care recunoaşte autoritatea legitimă a oficialităţilor din lume, va desface legal căsătoria, într-u cît va face acest lucru pe o bază legală conform adevărului. (Rom. 13:1, 2) Dacă divorţul s–a pronunţat, este admisă o nouă căsătorie. Totuşi Sfînta Scriptură sfătuieşte că o astfel de căsătorie ar  trebui încheiată cu un alt creştin, cu unul care într–adevăr este „în Domnul.“ — 1 Cor. 7:39.

16. Cum procedează martorii creştini a lui Iehova în ţările în care legile din lume nu permit în nici un caz divorţul?

¹⁶ Ce se întîmplă atunci cînd legile unei ţări nu permit divorţul, nici chiar pe baza unei imoralităţi sexuale? Tovarăşul de viaţă nevinovat, ar putea să caute să obţină divorţul într–un astfel de caz într–o ţară unde divorţurile sînt permise. Fireşte că se poate întîmpla ca împrejurările să facă imposibil acest lucru, dar o anumită formă a despărţirii legale poate fi posibil şi s–ar putea năzui în ţara proprie. Oricare ar fi cazul, tovarăşul de viaţă nevinovat, ar putea să se despartă totuşi de cel vinovat şi ar putea să prezinte dovada expresă a motivelor biblice de divorţ, acelor bătrîni care fac serviciul în funcţii juridice din adunarea locală a martorilor creştini a lui Iehova. Dacă mai tîrziu el ar hotărî să se recăsătorească, adunarea nu l–ar exclude din mijlocul ei ca pe un soţ adulter, presupunînd că el ar fi înaintat o explicaţie scrisă adunării. Această explicaţie trebuie să cuprindă legămîntul de fidelitate faţă de noul tovarăş de viaţă, precum şi consimţămîntul de a legaliza căsătoria, în cazul morţii celuilalt partener de care s–a despărţit. Cu toate acestea, persoana în cauză ar lua asupra sa, toate urmările care ar rezulta din această nouă unire, dat fiind că acestea se referă la lumea din afara adunării, căci în general lumea nu recunoaşte că legea lui Dumnezeu este mai presus de legile omeneşti, care au o putere relativă. — Compară Fapte 5:29.

SĂ SE EVITE CU ÎNŢELEPCIUNE TOATE ÎNTINĂRILE ŞI POFTA SEXUALĂ

17. Explică în lumina Bibliei, locul legitim pe care îl ocupă relaţiile sexuale din viaţa persoanelor căsătorite.

¹⁷ Evident, relaţiile sexuale sînt îngăduite numai în  cadrul căsătoriei. Dumnezeu a prevăzut prin acest mijloc, naşterea copiilor şi în afară de aceasta un izvor de bucurie şi de mulţumire pentru părinţi. (Gen. 9:1; Prov. 5:18, 19; 1 Cor. 7:3–5) Cu toate acestea Dumnezeu ne–a prevenit de un abuz al acestui dar.

18, 19. (a) De ce nu este corect pentru un creştin să se dedea masturbaţiei sau întinării de sine (onaniei)? (b) Ce poate ajuta pe cineva în evitarea unui asemenea obicei?

¹⁸ Deoarece în societatea contemporană sexualitatea este atît de accentuată, dorinţa satisfacerii instinctului sexual se trezeşte în tineri înainte de a fi în situaţia de a se căsătorii. De aceea unii dintre ei caută satisfacţie prin excitarea propriilor lor organe genitare. Aceasta este masturbarea sau (onania) întinarea de sine. Este firesc s-au înţelept să faci aşa ceva?

¹⁹ Sfînta Scriptură ne sfătuieşte: „De aceea, omorîţi mădularele voastre care sînt pe pămînt: curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este o închinare la idoli.“ (Colos. 3:5) Omoară cineva, care exercită masturbarea organului său genital în ceea ce priveşte instinctul său sexual? Dimpotrivă, îl stimulează. El dezvoltă o dorinţă la a cărei împlinire nu are încă drept şi o satisface apoi în mod necurat. (Efes. 4:19) Biblia ne îndeamnă să evităm acest fel de gîndire şi comportarea care duce la astfel de probleme, să o înlocuim cu o activitate sănătoasă, exercitînd stăpînire de sine. (Filip. 4:8; Galat. 5:22, 23) Dacă se fac eforturi serioase pentru aceasta, masturbaţia, care are efect asupra binelui persoanei respective în privinţa spirituală, emoţională şi a credinţei, poate fi evitată.

20. Ce ne arată că nu este corect dacă soţul şi soţia nu ţin seama de anumite limite în relaţiile lor sexuale?

²⁰ Ceea ce Biblia spune despre „necurăţenia poftelor sexuale, pofte dăunătoare“ îi priveşte pe toţi creştinii, fie căsătoriţi fie necăsătoriţi. Este adevărat că soţul şi  soţia sa, au dreptul legitim, conform scripturii, a cultiva relaţii sexuale şi a se bucura de ele. Înseamnă aceasta că numai trebuie să ţină seama de nici o limită? Faptul că cuvîntul lui Dumnezeu îi îndeamnă pe toţi creştinii să cultive stăpînirea de sine, vorbeşte împotriva unei astfel de păreri. (2 Petru 1:5–8) Inspiratul scriitor al Bibliei, nu are nevoie să explice celor căsătoriţi, felul firesc în care organele de reproducere ale bărbatului şi ale femeii se întregesc. Este evident că relaţiile homosexuale nu corespund acestui mod firesc; De aceea homosexualitatea dintre bărbaţi şi femei se orientează spre o altă natură a relaţiilor sexuale, acelea pe care apostolul le–a denumit ca „pofte sexuale dăunătoare“ şi ca „obiceiuri imorale.“ (Rom. 1:24–32) Este înţelept să se accepte perechile de căsătoriţi care întreţin astfel de legături homosexuale în propria lor căsnicie, să nu se facă vinovaţi în ochii lui Dumnezeu practicînd aceste pofte sexuale dăunătoare?

21. Neţinînd seama de viaţa trăită în trecut, ce fel de ocazii stau în faţa oricărei persoane?

²¹ Dacă cineva ia în considerare ceea ce spune Sfînta Scriptură, poate recunoaşte că modul său anterior de gîndire a fost format în această privinţă de persoane, care cum spune Biblia „au pierdut orice sentiment moral.“ Totuşi poate intervenii o schimbare. Cu ajutorul lui Dumnezeu, fiecare poate să îmbrace „persoanalitatea nouă“ care se formează conform dreptăţii adevărate. (Efes. 4:17–24) Astfel arată el că se gîndeşte într–adevăr sincer cînd spune că vrea să facă voia lui Dumnezeu.

PĂREREA TA AFECTEAZĂ NEAPĂRAT PACEA ŞI SIGURANŢA TA

22. Ce binecuvîntări primesc aceia care ascultă de sfaturile cuvîntului lui Dumnezeu, cu privire la morala sexuală?

²² In realitate nu este greu de a urma sfatul cuvîntului  lui Dumnezeu cu privire la morala sexuală. Compară roadele unei comportări aşa cum o conturează Biblia, cu numărul mare al divorţurilor din lume, cu familiile lor zdruncinate, copii criminali, cu prostituţia, violenţa şi faptele ei criminale, care se comit în legătură cu instinctul sexual. (Prov. 7:10, 25–27) Ce clar apare totuşi înţelepciunea cuvîntului lui Dumnezeu! Inima ta se va întării foarte mult în legătură cu dorinţele tale fireşti, dacă respingi modul de gîndire al lumii, care se sprijină pe pofte egoiste şi lăcomie şi dacă restabileşti armonia dintre gîndurile tale şi sfatul lui Iehova. In locul unei trecătoare plăceri a imoralităţii sexuale, te vei bucura de o conştiinţă curată şi de o pace lăuntrică durabilă. Legăturile de căsătorie şi legături familiare, se întăresc prin încrederea reciproc crescîndă a soţilor şi prin respectul tot mai mare a copiilor faţă de părinţi.

23. In ce măsură este părerea fiecăruia despre sexualitate, un motiv ca să fie marcat printre supravieţuitori şi să intre cu viaţă în „pămîntul cel nou“ a lui Dumnezeu?

²³ Să nu uiţi şi faptul că tocmai speranţa ta în viaţa veşnică este în pericol. Morala care corespunde Bibliei, va contribui la mai multe lucruri, nu numai la sănătatea ta de acum. (Prov. 5:3–11) Ea va contribui în a dovedi sinceritatea cu care vei plînge de urîciunile pe care le comit cei care procedează făţarnic în privinţa credinţei în Dumnezeu şi că tu eşti însemnat pentru supravieţuire şi astfel vei putea intra cu viaţă în „noul pămînt“ a lui Dumnezeu, în care va locui dreptatea. Cît de important este deci ca să faci acum tot ce este cu putinţă, ca să fi găsit în cele din urmă curat, neprihănit şi în pace faţă de Dumnezeu. — Ezech. 9:4–6; 2 Petru 3:11–14.

[Întrebări de studiu]