Respectul cuvenit pentru viaţă şi pentru sînge
Capitolul 19
Respect cuvenit pentru viaţă şi pentru sînge
1. Cu toate că lumea aceasta e înclinată spre fapte rele, cum ne arată Biblia că trebuie să socotim viaţa?
DACĂ majoritatea persoanelor acestei lumi ar avea respectul cuvenit pentru viaţă şi pentru sînge, omenirea de azi s–ar bucura de o siguranţă mult mai bună. Regretabil însă este faptul că un mare număr de persoane nicinu înteţeg rostul adevărat al acestor lucruri. Şi aceasta este cauza principală a atîtor vărsări de sînge şi alte fapte şi purtări violente şi criminale cari cresc şi să răspîndesc peste tot pămîntul. Şi tot din aceasta cauză, poporul în general să teme să iese din casele lor, sau să iese seara la plimbare, ştiind că prin aceasta îşi vor pune viaţa în pericol. Azi sîntem obligaţi să trăim în mijlocul unui popor care-şi petrece viaţa distrîndu–se zilnic ascultînd şi privind la programe radiofonice şi televizionare care pictează numai fapte şi purtări nesocotite şi criminale. Biblia însă, ne arată desluşit că viaţa este un obiect sfînt produs de mîna lui Dumnezeu. Cititorule, consideri tu viaţa în felul acesta?
2. Pentruce vor fi unele persoane surprinse de învăţăturile Biblice cu privire la viaţă şi la sînge?
2 Atîtea obiceiuri şi atitudini nescripturale banalizate prin întrebuinţări repetate, au produs situaţia că multe persoane inteligente rămîn surprinse de învăţăturile Biblice asupra acestor subiecte. Dar Autorul Bibliei, care totodată este şi Dătătorul vieţii şi Creatorul sîngelui, este Autoritatea Supremă asupra acestor subiecte. Şi el ne cere ca legile lui să fie respectate. — Psalm 36:5–9; Isaia 55:8, 9.
„ORICINE VA VĂRSA SÎNGE DE OM“
3. (a) Cui vorbise Dumnezeu pentru prima dată despre seriozitatea de a prăda viaţa umană? (b) Cum accentuase Dumnezeu valoarea vieţii imediat după potop? (c) Este legea aceea învechită în ziua de azi?
3 Privitor la seriozitatea de a prădă viaţa umană, Iehova Dumnezeu vorbise întîia dată către Cain fiul lui Adam. Dumnezeu deja avizase pe Cain că mînia lui îl va conduce la păcat. Dar Cain a nesocotit avertizarea lui Dumnezeu atăcînd şi omorînd pe Abel. Dumnezeu atunci i–a zis: „Iată că sîngele fratelui tău strigă la mine din pămînt“. În felul acesta Cain fusese îndatorat să răspundă lui Dumnezeu pentru prădarea lui nelegiuită de sînge uman. (Genesa 4:6–11) După potopul din vremea lui Noe, Dumnezeu accentuase din nou faptul că viaţa umană este ceva scump înaintea lui, zicînd: „Eu voi cere înapoi sîngele sufletelor voastre“, adăugînd: „Oricine va vărsa sînge de om, sîngele aceluia va fi vărsat de om, pentrucă omul a fost făcut după chipul lui Dumnezeu“. (Genesa 9:5, 6) Aceasta nu este o poruncă demodată, sau învechită, sau ieşită dela ordinea zilei. Aceasta poruncă îşi continuă aplicaţia asupra întregii omeniri de azi care să coboară dela Noe. Fiecă guvernele de azi tratează pe criminali conform acestei legi divine sau nu, Iehova va chema la răspundere pe toţi ceice prădează viaţă în mod nelegitim.
4. Dacă noi dorim viaţă eternă, ce trebuie să dezrădăcinăm din vieţile noastre ca să nu pereclităm vieţile altora?
4 Dar încă ceva mai mult ne este impus din partea Dătătorului vieţii, dacă voim să rămînem nevinovaţi înaintea lui. La 1 Ioan 3:15 citim că; „Oricine urăşte pe fratele lui este un omorîtor de oameni; Şi voi sţiţi că niciun omorîtor de oameni n–are viaţă eternă înăuntrul lui“. Astfel că noi dacă voim să avem viaţă eternă, sîntem îndaţoraţi să dezrărăcinăm dinăuntrul nostru toată ura contra semenilor nostri. În sistemul lui nou, Dumnezeu nu va prezerva persoane de felul lui Cain, cari–i nesocotesc avertizarea şi cari pereclitează vieţile altora prin mînia şi temperamentul lor necumpătat. Ca să primim o vedere cuvenită asupra vieţii ni să cere să învăţăm cum să iubim pe aproapele nostru. — 1 Ioan 3:11, 12; Matei 5:21, 22.
5. Ce ne învaţă Sfînta Scriptură cu privire la avorturi?
5 Dacă ne vom conforma felului de cugetare alui Dumnezeu asupra acestei chestiuni, noi vom aprecia că viaţa este la fel de sfîntă, fie a vreunei persoane foarte bătrîne sau vreuneia foarte tinere. Cuvîntul lui Dumnezeu ne arată că chiar şi viaţa unui copil nenăscut în pîntecele mamii lui este tot aşa de preţioasă înaintea lui Iehova. (Exodul 21:22, 23; Psalm 127:3) Adecă milioanele de avorturi provocate în fiecare an reprezintă o mare infracţiune a legii lui Dumnezeu, pentrucă embrionul este o creatură vie care nu trebuie distrusă. Dacă unii bărbaţi şi femeile lor, din motive de sănătate, economice, sau orice alte motive, caută să–şi limiteze familia în vreun chip sau altul, aceea este treaba lor personală. Însă noi toţi trebuie să admitem faptul că provocarea de avorturi nu indică respectul cuvenit pentru viaţă.
„FIŢI NEPĂTAŢI DE SÎNGE“
6. (a) Cine numai are tot dreptul să zică ce trebuie să facem cu sîngele? (b) Cînd Dumnezeu a permis omului să mînînce carne de arimal, ce poruncă dăduse cu privire la sînge?
6 Sfînta Biblia de multe ori întrebuinţează expresia „sînge“ în schimb de „viaţă“; Pentrucă viaţa, sau sufletul fiecărei creaturi rezidă în sînge. (Leviticul 17:11) Dumnezeul care este Creatorul sîngelui ştie mai mult ca orice om, că chiar ce este sîngele; Şi numai el singur are tot dreptul să ne spună ce să facem cu sîngele. Dumnezeu a dat omului dreptul să mănînce carne de animale numai după potopul universal din vremea lui Noe. Şi tot atunci a dat omului legea privitoare la sînge, zicînd: „Tot ce să mişcă şi are în sine viaţă, se vă servească de mîncare; Întocmai ca şi vegetaţia verde, toate aceste vi le dau. Numai carne cu sufletui ei – sîngele ei – să nu mîncaţi“. (Genesa 9:3, 4) Adecă, carnea de animale poate fi mîncată, dar sîngele nu.
7. (a) Ce porunci privitoare la sînge primiseră Creştinii dela comitetul de guvernare din Ierusalim? (b) Cum trebuie să fim „nepătaţi de sînge“?
7 Mai tîrziu, legea aceasta a fost încorporată între poruncile date naţiunii Israelite; Şi aceiaşi lege scrisă în Cuvîntul lui Dumnezeu acum este în vigoare între Creştini. După o discuţie amănunţită asupra cerinţelor lui Dumnezeu dela poporul Creştin, Comitetul de Guvernare din Ierusalim scrie Creştinilor aleşi din popoarele Ginte, şi le zice: „Spiritul sfînt dimpreună cu noi nu voim să vă punem nicio altă greutate, decît ceeace trebuie, anume: Să fiţi nepătaţi de lucrurile sacrificate la idoli, de sînge, de animale zugrumate, şi adulter. Ca să vă fie bine, să vă păziţi de toate aceste lucruri. Fiţi sănătoşi“. (Fapte 15:28, 29) Astfel că noi la fel trebuie să rămînem „nepătaţi de sînge“. Interdicţia aceasta este egală cu aceea privitoare la „adulter“ şi la „idolatrie“, din care cauză este o poruncă foarte serioasă.
8. (a) Sîntem noi liberi să mîncăm carne cu sînge? (b) Sîntem noi liberi să amestecăm, sau să pregătim mîncăruri cu sînge? (c) De ce nu este sîngele de om de o sfinţenie mai mică?
8 Astfel că Dumnezeu ne explică pentruce să nu mîncăm carne cu sînge; Şi pentruce să nu consumăm sînge, nici gol, şi nici preparat cu alte mîncăruri sau băuturi. (Deuteronomul 12:15, 16) Dar aceasta poruncă specifică nu înseamnă că doar numai sîngele de animale ar fi interzis, şi ca cel de om ar fi permis, fiindcă acesta ar avea în sine o valoare sau o sfinţenie inferioară. În Leviticul 17:10–14 şi 7:26, 27, Dumnezeu clarifică chestiunea zicînd: „Oricine va mînca orice fel de sînge; Eu îmi voi îndrepta faţa împotriva aceluia şi–l voi distruge din mijlocul poporului“.
9. Ce zice unul din scriitorii Creştini despre (a) motivele că unii de pe vremea aceea beau sînge? (b) felul de cugetare al Creştinilor de pe atunci cu privire la sînge?
9 Creştinii primitivi au înţeles foarte bine adevărul acesta. Popoarele păgîne de pe atunci credeau că băutura de sînge de om ar fi folositoare sănătăţii. Dar Creştinii ştiau şi credeau că sănătatea omenească depinde de supunerea curată faţă de Dumnezeu. Unul din scriitorii Creştini din al doilea şi al treilea secol e.n. cu numele Tertullian, zice acelor păgîni: „Voi cari credeţi că băutura de sînge curează epilepsia; Şi la expoziţiile gladiotoriale sorbiţi cu poftă neastîmpărătă sîngele cald ce curge din rănile criminalilor omorîţi pe arenă, şi apoi fugiţi la o parte; Ai cui sînteţi voi? Faţă de Creştini voi sînteţi roşii de ruşine. Noi Creştinii la mesele noastre simple şi naturale nu ne împărtăşim nici măcar de sînge de animale. Voi căutaţi cum să agravaţi chestiunea încercind să ne ispitiţi cu cîrnaţi făcuţi cu sînge, ştiind foarte bine că aceste sînt nişte mîncăruri nelegitime pentru noi“. Acest fapt istoric dovedeşte că Creştinii adevăraţi întotdeauna au recunoscut faptul că legea lui Dumnezeu interzice „consumul de orice fel de sînge“, de animal şi de om.
10. (a) Explică faptul că transfuziile de sînge sînt tot una cu „mîncarea de sînge“. (b) Arată faptul că „abţinerea dela sînge“ înseamnă să nu luăm sînge în corpurile noastre prin niciun fel de metode.
10 Dar ce vom zice despre întrebuinţarea sîngelui în ziua de azi? Cu deplină cunoştinţă de puterea sîngelui de a susţine viaţa, medicii moderni dau pacienţilor tratamente cu transfuzii de sînge. Este acest fel de tratamente după voinţa lui Dumnezeu? Unele persoane sînt de părerea că transfuzia „nu e mîncare“, însă părerea aceasta e cu totului neîntemeiată, pentrucă pacienţii cari nu pot lua „mîncarea“ necesară prin gură sînt alimentaţi prin acelaşi tratament prin care să administrează transfuzia de sînge; Anume prin injecţii intravenoase. Dacă examinăm bine vom constata că Sfînta Scriptură ne spune să „fim nepătaţi de sînge“, să ne „ferim de sînge“ sau să ne „abţinem dela sînge“. Ce înseamnă aceasta? Dacă doctorul va da vreunui pacient ordinul să se „ferească“ sau să se „abţină“ de alcool, ar însemna aceea că el nu mai poate lua alcool prin gură, dar este îngăduit să–şi tranfuzioneze alcool direct în vînele lui? Bine înţeles că nu. Ordinul să ne „ferim de sînge“ are aceiaşi însemnătate, anume: Să nu luăm sînge în corpurile noastre, fie prin gură, sau orice altă metodă.
11. (a) Este poporul lui Dumnezeu expus la vreo pagubă prin faptul că ei să „abţin dela sînge“? (b) Ce să întîmplă cu mulţi bolnavi cari primesc transmuzii de sînge? (c) Sînt doctorii siguri că persoanele cari primesc transfuzii de sînge nu vor muri?
11 Dar este poporul lui Dumnezeu dezavantajat prin aceasta în comparaţie cu ceice nosocotesc Biblia şi primesc transfuzii de sînge? Absolut nu. Aici facem bine să ne amintim că imediat după ce Creştinii sînt instruiţi să se „abţină dela sînge“, Sfînta Scriptură le zice: „Dacă veţi avea grijă şi vă veţi abţine dela aceste lucruri veţi ajunge la o stare bună. Vă urăm o bună sănătate“. (Fapte 15:29) Cazul acesta a fost înregistrat în Biblie pentru un scop bun, sau chiar pentru motive de sănătate. Dumnezeu totdeauna ştie ce vorbeşte, şi el ştie trebuinţele sănătăţii umane mult mai bine decît doctorii moderni ale căror intenţii bune nu produc rezultate bune totdeauna. (Marcu 5:25–29) Adevărul este că tocmai dacă majoritatea pacienţilor supravieţuiesc aceste transfuzii de sînge, mulţi devin nesănătoşi şi mii din ei mor în fiecare an ca rezultat direct al acestor tratamente cu transfuzii de sînge. Ştiinţa medicală cunoaşte multe alte forme de tratamente cari nu cauzează acest fel de morburi. Doctorii de multe ori spun persoanelor bolnave că vor muri în scurtă vreme dacă vor refuza transfuzionarea de sînge, dar faptul adevărat este că bolnavii aceştia mor fiecă primesc sau că refuză tratamentul cu sînge. Pe de altă parte, foarte mulţi bolnavi să reînsănătoşază în ciuda prezicerilor contrare din partea doctorilor.
12. (a) De ce facem o greşală serioasă prin faptul că încercăm să ne prelungim viaţa prin diferite metode cari nesocotesc legea lui Dumnezeu? (b) Este viaţa noastră din prezent mai scumpă decît credincioşia noastră pentru Dumnezeu?
12 Dar în toate aceste cazuri nesigure că probabil ne vom prelungi viaţa cu vreo cîţiva ani în sistemul acesta; Noi sîntem absolut siguri că nerespectarea intenţionată a legii lui Dumnezeu este o greşală foarte serioasă. Oricine va umbla să–şi salveze viaţa, sau sufletul, prin felurite metode cari nesocotesc legea lui Dumnezeu, îşi va pierde viaţa eternă. Isus ne dă instrucţia următoare: „Oricine va căuta să–şi scape sufletul şi–l va pierde; însă oricine-şi va pierde sufletul pentru mine, acela-şi va cîştiga sufletul“. (Matei 16:25) Astfel că cea mai înţeleaptă hotărîre este să avem toată încrederea în dreptatea şi corectitudinea legii lui Dumnezeu, şi o deplina credinţă că, dacă ni se va întîmpla să fim răpiţi de moarte, Dumnezeu ne poate readuce la viaţă în sistemul lui cel nou prin înviere. (1 Tesaloniceni 4:13, 14) Numai în felul acesta vom putea arăta că avem respectul cuvios pentru viaţă. Noi la niciun caz nu trebuie să socotim că doar viaţa noastră prezentă este mai scumpă decît credincioşia noastră pentru Dumnezeu. în orice eventualitate, noi să ne ţinem ochii totdeauna aţintiţi asupra aranjamentului lui Dumnezeu pentru viaţă eternă pentru toţi ceice vor umbla în calea adevărului.
13. (a) Care este singura cale sigură pentru mîntuirea vieţii, în afară de transfuzionarea sîngelui? (b) Ce sîntem nevoiţi să facem ca să rămînem „curaţi de sîngele tuturor oamenilor“ întocmai ca apostolul Pavel?
13 În timpul prezent, mai mult ca oricînd în trecut, toată omenirea trăieşte sub urgenţa să–şi rezolve toate problemele vieţii din punctul de vedere alui Dumnezeu. Noi sîntem obligaţi să învăţăm şi să recunoaştem aranjamentul lui Iehova Dumnezeu pentru mîntuirea vieţii. El a trimes pe Fiul său Isus Cristos să–şi verse sîngele vieţii lui pentru toţi ceice-şi vor exercita credinţa în el, iar apoi l–a înviat din morţi. (Evrei 13:20, 21) Aşadar că salvarea adevărată şi sigură vine numai prin mijlocirea credinţii în valoarea sîngelui vărsat alui Isus, şi nicidecum prin tratamente cu transfuzii de sînge. Şi este de mare urgenţă să ne cîştigăm şi să exersăm acest fel de credinţă acum, înainte de sfîrşitul acestui sistem vechi. Dacă vom lua la cunoştinţă despre acest aranjament aşa de binevoitor şi iubitor alui Dumnezeu, noi în acelaşi timp vom avea dorinţa sinceră să conducem pe alţii să primească aceasta cunoştinţă. Acest fel de interes cinstit pentru viaţa poporului ne va acţiona şi ne va da îndrăzneala necesară să vorbim altora despre aceste lucruri. (Ezechiel 3:17–21) Dacă ne vom purta aceasta responsabilitate şi vom stărui mereu pînă cînd poporul va fi avut ocazia să audă şi să înveţe adevărul acesta, noi vom fi îndreptăţiţi să zicem ca apostolul Pavel: „Eu sînt curat de sîngele tuturor oamenilor, pentrucă întotdeauna am stăruit se vă vestesc toate sfaturile şi hotărîrile lui Dumnezeu.“ — Fapte 20:26, 27.
[Întrebări de studiu]
