Evenimentele care au legătură cu prezenţa lui Cristos vor avea loc într-un timp foarte scurt sau într-o perioadă de ani de zile?

Mat. 24:37–39: „Aşa cum au fost zilele lui Noe, aşa va fi şi prezenţa [venirea, BC; în greacă parousía] Fiului omului. Căci, aşa cum erau oamenii în zilele acelea dinainte de potop: mâncau şi beau, bărbaţii se căsătoreau şi femeile erau date în căsătorie, până în ziua în care a intrat Noe în arcă, şi n-au dat atenţie până a venit potopul şi i-a măturat pe toţi, aşa va fi şi prezenţa Fiului omului“. (Evenimentele din „zilele lui Noe“, descrise aici, au durat mulţi ani. Isus a comparat prezenţa sa cu ceea ce s-a întâmplat atunci.)

În Matei 24:37 este folosit cuvântul grecesc parousía, care înseamnă literalmente „a fi alături“. Primul sens al cuvântului parousía, aşa cum apare în Analiză semantică a unor termeni din Noul Testament, de William Barclay, p. 211, este „prezenţa [unor persoane]“. Sensul cuvântului reiese clar din Filipeni 2:12, unde Pavel pune în contrast prezenţa sa (parousía) cu absenţa sa (apousía). În schimb, în Matei 24:30, unde este vorba de ‘venirea Fiului omului pe norii cerului cu putere şi mare glorie’ ca executor al judecăţii lui Iehova în războiul de la Armaghedon, este folosit cuvântul grecesc erkhómenon. Unii traducători redau ambele cuvinte greceşti prin ‘venire’, dar traducătorii mai atenţi fac distincţie între cei doi termeni.

Va fi întoarcerea lui Cristos vizibilă ochilor umani?

Ioan 14:19: „Încă puţin timp şi lumea nu mă va mai vedea, dar voi [apostolii fideli ai lui Isus] mă veţi vedea, pentru că eu trăiesc şi voi veţi trăi“. (Isus le promisese apostolilor săi că va veni din nou ca să-i ia cu el în cer. Ei aveau să-l vadă, fiindcă urmau să fie creaturi spirituale ca el. Dar lumea nu avea să-l mai vadă. Compară cu 1 Timotei 6:16.)

Fap. 13:34: „[Dumnezeu] l-a înviat [pe Isus] din morţi şi ... nu se va mai întoarce la putrezire“. (Corpurile omeneşti sunt supuse putrezirii prin natura lor. Din acest motiv, în 1 Corinteni 15:42, 44, cuvântul „putrezire“ este pus în paralel cu ‘corpul fizic’. Isus nu va mai avea niciodată un astfel de corp.)

 Ioan 6:51: „Eu sunt pâinea vie care a coborât din cer. Dacă cineva mănâncă din pâinea aceasta va trăi pentru totdeauna. Şi pâinea pe care o voi da eu pentru viaţa lumii este carnea mea“. (Odată ce a dat-o, Isus n-o mai ia înapoi. El nu vrea să priveze omenirea de foloasele care decurg din jertfirea vieţii sale umane perfecte.)

Vezi şi paginile 275–277, la subiectul „Răpire la cer“.

Ce înseamnă faptul că Isus urma să vină „în acelaşi fel“ în care urcase la cer?

Fap. 1:9–11: „Pe când [apostolii lui Isus] stăteau cu ochii aţintiţi spre cer în timp ce el se îndepărta, iată că doi bărbaţi în veşminte albe au stat lângă ei şi au zis: «Bărbaţi din Galileea, de ce staţi şi vă uitaţi la cer? Acest Isus, care a fost înălţat de la voi la cer, va veni în acelaşi fel în care l-aţi văzut ducându-se la cer»“. (Observaţi că aici se spune „în acelaşi fel“, nu în acelaşi corp. În ce „fel“ a urcat el? Aşa cum se arată în versetul 9, el a dispărut de sub ochii discipolilor săi, ei fiind singurii martori ai plecării sale. Lumea în general nu şi-a dat seama ce se întâmpla. La fel va fi şi la întoarcerea lui Cristos.)

Care este sensul cuvintelor „el vine cu norii“ şi „orice ochi îl va vedea“?

Rev. 1:7: „Iată că el vine cu norii şi orice ochi îl va vedea, chiar şi cei ce l-au străpuns. Şi toate triburile pământului se vor bate în piept de durere din cauza lui“ (vezi şi Matei 24:30; Marcu 13:26; Luca 21:27).

Ce indică „norii“? Invizibilitate. Când un avion se află într-un nor gros sau deasupra norilor, oamenii de pe pământ nu-l pot vedea, chiar dacă aud zgomotul motoarelor. Iehova i-a zis lui Moise: „Iată că vin la tine într-un nor întunecos“. Moise nu-l vedea pe Dumnezeu, dar norul respectiv indica prezenţa invizibilă a lui Iehova (Ex. 19:9; vezi şi Leviticul 16:2; Numerele 11:25). Dacă Cristos ar trebui să apară în mod vizibil în ceruri, este clar că n-ar putea fi văzut de „orice ochi“. De exemplu, dacă ar apărea deasupra Australiei, n-ar putea fi văzut în Europa, în Africa şi în cele două Americi.

În ce sens „orice ochi îl va vedea“? În sensul că evenimentele de pe pământ le vor permite oamenilor să discearnă că  el este prezent în mod invizibil. Referindu-se tot la un mod simbolic de a vedea, în Ioan 9:41 se menţionează: „Isus le-a spus [fariseilor]: «Dacă aţi fi orbi, n-aţi avea păcat. Dar acum ziceţi: „Vedem!“ De aceea păcatul vostru rămâne»“ (compară cu Romani 1:20). După întoarcerea lui Cristos, unii manifestă credinţă; ei recunosc semnul prezenţei sale. Alţii resping dovezile, dar, când Cristos va executa judecata lui Dumnezeu împotriva celor răi, şi ei vor discerne din manifestarea puterii sale că distrugerea nu vine de la oameni, ci din cer. Ei vor înţelege ce se întâmplă, pentru că au fost avertizaţi dinainte. Din cauza lucrurilor care se vor abate peste ei, „se vor bate în piept de durere“.

Cine sunt „cei ce l-au străpuns“? În sens literal, soldaţii romani au făcut lucrul acesta când l-au omorât pe Isus. Dar ei au murit demult. Aşadar, cuvintele acestea trebuie să se refere la oamenii care, în mod asemănător, îi maltratează, sau îi ‘străpung’, pe adevăraţii continuatori ai lui Cristos în „zilele din urmă“. — Mat. 25:40, 45.

Se poate spune că o persoană a ‘venit’ sau este ‘prezentă’ dacă nu este vizibilă?

Cu toate că era „absent în corp“ din congregaţia din Corint, apostolul Pavel a spus că era „prezent în spirit“. — 1 Cor. 5:3.

Iehova a spus că avea să ‘coboare’ ca să încurce limba celor ce construiau turnul Babel (Gen. 11:7). El a mai spus că avea să ‘coboare’ ca să elibereze Israelul din sclavia Egiptului. De asemenea, Dumnezeu l-a asigurat pe Moise că ‘el însuşi va merge’ să călăuzească Israelul spre Ţara Promisă (Ex. 3:8; 33:14). Dar niciun om nu l-a văzut vreodată pe Dumnezeu. — Ex. 33:20; Ioan 1:18.

Care sunt câteva evenimente pe care Biblia le pune în legătură cu prezenţa lui Cristos?

Dan. 7:13, 14: „Cu norii cerurilor venea cineva ca un fiu al omului [Isus Cristos]. El a primit permisiunea să intre la Cel Bătrân de Zile [Iehova Dumnezeu] şi a fost adus aproape, înaintea Lui. Şi i s-a dat stăpânire, demnitate şi un regat, pentru ca popoarele, naţiunile şi oamenii de toate limbile să-i slujească cu toţii“.

 1 Tes. 4:15, 16: „Iată ce vă spunem prin cuvântul lui Iehova: noi, cei vii, care vom rămâne până la prezenţa Domnului nu o vom lua nicidecum înaintea celor care au adormit în moarte, pentru că însuşi Domnul va coborî din cer cu un strigăt poruncitor, cu glas de arhanghel şi cu trompeta lui Dumnezeu, iar cei morţi în unitate cu Cristos se vor scula primii“. (Aşadar, cei ce vor domni cu Cristos vor fi înviaţi pentru a fi cu el în cer: mai întâi cei care au murit înainte de întoarcerea sa, apoi cei care aveau să moară după acest eveniment.)

Mat. 25:31–33: „Când va sosi Fiul omului în gloria sa cu toţi îngerii, atunci se va aşeza pe tronul său glorios. Toate naţiunile vor fi adunate înaintea sa şi el îi va separa pe oameni unii de alţii, aşa cum separă un păstor oile de capre. Şi va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stânga sa“.

2 Tes. 1:7–9: „Dar pe voi, care suferiţi necaz, cu alinare împreună cu noi la revelarea Domnului Isus din cer cu îngerii săi puternici, într-un foc năprasnic, când va aduce răzbunare peste cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu şi peste cei care nu ascultă de vestea bună despre Domnul nostru Isus. Aceştia vor suferi pedeapsa judecătorească a distrugerii veşnice dinaintea feţei Domnului şi a gloriei puterii sale“.

Luca 23:42, 43: „[Răufăcătorul compătimitor atârnat pe stâlp alături de Isus] a mai zis: «Isus, adu-ţi aminte de mine când vei ajunge în regatul tău!» Iar el i-a zis: «Adevărat îţi spun astăzi: Vei fi cu mine în Paradis!»“ (Sub guvernarea lui Isus, tot pământul va deveni un paradis; morţii care sunt în memoria lui Dumnezeu vor fi înviaţi şi li se va oferi ocazia să trăiască pentru totdeauna în perfecţiune pe pământ.)

Vezi şi paginile 426–431, la subiectul „Zilele din urmă“.