Devin oamenii cu adevărat liberi când resping normele Bibliei?

Rom. 6:16, 23: „Nu ştiţi că, dacă vă prezentaţi cuiva ca sclavi ca să ascultaţi de el, sunteţi sclavii lui fiindcă ascultaţi  de el, fie ai păcatului, pentru moarte, fie ai ascultării, pentru dreptate? ... Plata păcatului este moartea, însă darul pe care îl dă Dumnezeu este viaţa veşnică prin Cristos Isus, Domnul nostru“.

Gal. 6:7–9: „Nu vă lăsaţi induşi în eroare: Dumnezeu nu se lasă batjocorit! Fiindcă ce seamănă omul, aceea va şi secera! Pentru că cine seamănă pentru carne va secera din carnea sa putrezirea, dar cine seamănă pentru spirit va secera din spirit viaţă veşnică. Să nu renunţăm deci să facem ce este bine, căci la timpul potrivit vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală“.

Imoralitatea sexuală: „Cine practică fornicaţia păcătuieşte împotriva propriului corp“ (1 Cor. 6:18). „Oricine comite adulter cu o femeie ... îşi pierde sufletul“ (Prov. 6:32). (În ce priveşte homosexualitatea, vezi Romani 1:24–27.) (Relaţiile sexuale nelegitime s-ar putea să pară plăcute pentru moment. Dar ele provoacă boli respingătoare, sarcini nedorite, avorturi, gelozie, mustrări de conştiinţă, tulburări afective şi, desigur, aduc dezaprobarea lui Dumnezeu, Cel de care depinde viitorul nostru.)

Obiectivele materialiste: „Cei care sunt hotărâţi să fie bogaţi cad în ispită, în cursă şi în multe dorinţe nesăbuite şi vătămătoare, care îi cufundă pe oameni în distrugere şi în ruină. Căci iubirea de bani este rădăcina a tot felul de rele, iar unii, râvnind la această iubire, s-au rătăcit de la credinţă şi s-au străpuns peste tot cu multe dureri“ (1 Tim. 6:9, 10). „Şi-i voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri puse deoparte pentru mulţi ani. Odihneşte-te, mănâncă, bea şi distrează-te!» Dar Dumnezeu i-a zis: «Om fără minte, în noaptea aceasta ţi se va cere sufletul. Ale cui vor fi lucrurile pe care le-ai strâns?» Aşa este cu omul care pune deoparte comori pentru sine, dar nu este bogat faţă de Dumnezeu“ (Luca 12:19–21). (Lucrurile materiale nu aduc o fericire durabilă. Eforturile de îmbogăţire au adesea drept rezultat familii nefericite, sănătate distrusă, ruină spirituală.)

Excesul de băutură: „Ale cui sunt vaiurile? Ale cui sunt supărările? Ale cui sunt certurile? A cui este neliniştea? Ale cui sunt rănile fără motiv? Ai cui sunt ochii înceţoşaţi? Ale celor ce stau mult timp la vin, ale celor ce se duc să încerce  vinul amestecat. El muşcă la urmă ca un şarpe şi îşi lasă veninul ca o viperă“ (Prov. 23:29, 30, 32). (La prima vedere s-ar părea că băutura te face să-ţi uiţi problemele, dar ea nu le rezolvă. Când te trezeşti, problemele încă există; n-au dispărut, ba chiar s-au înmulţit. Abuzul de alcool distruge respectul de sine, sănătatea, viaţa de familie şi relaţiile cu Dumnezeu.)

Drogurile: Vezi paginile 111–117, la subiectul „Droguri“.

Tovărăşiile rele: Dacă nişte hoţi ţi-ar spune că ştiu cum să facă rost de mulţi bani fără prea multe eforturi, te-ai duce cu ei? „Să nu mergi cu ei pe drum. Ţine-ţi piciorul departe de calea lor. Fiindcă picioarele lor aleargă la rău şi se grăbesc să verse sânge“ (Prov. 1:10–19). Dacă cineva pare foarte simpatic, dar nu i se închină lui Iehova, îl vei considera un prieten potrivit? Sihem era fiul unui conducător canaanit şi, după cum spune Biblia, era „cel mai respectat din toată casa tatălui său“, dar el „a luat-o [pe Dina], s-a culcat cu ea şi a violat-o“ (Gen. 34:1, 2, 19). Are importanţă pentru tine dacă cei cu care te întovărăşeşti nu cred adevărurile pe care le-ai învăţat din Cuvântul lui Dumnezeu? „Nu vă lăsaţi induşi în eroare. Tovărăşiile rele strică obiceiurile folositoare“ (1 Cor. 15:33). Ce ar gândi Iehova dacă ţi-ai alege ca prieteni nişte persoane care nu-l iubesc? Purtătorul de cuvânt al lui Iehova i-a spus unui rege din Iuda care a procedat astfel: „Iată de ce mânia lui Iehova se abate asupra ta“. — 2 Cron. 19:1, 2.

Cine i-a îndemnat pe oameni să-şi ia libertatea de a decide singuri, fără să ţină seama de poruncile lui Dumnezeu?

Gen. 3:1–5: „Şarpele [folosit de Satan ca purtător de cuvânt; vezi Revelaţia 12:9] ... i-a zis femeii: «Este adevărat că Dumnezeu a spus să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?» Femeia i-a răspuns şarpelui: «Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină. Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a spus: „Să nu mâncaţi din el, nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi“». Atunci şarpele i-a zis femeii: «În mod sigur nu veţi muri. Căci Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul»“.

 Ce spirit îl impulsionează pe cel ce ignoră voinţa lui Dumnezeu ca să-şi satisfacă propriile dorinţe?

Ef. 2:1–3: „Pe voi Dumnezeu v-a făcut vii, deşi eraţi morţi în greşelile şi în păcatele voastre, în care umblaţi odinioară potrivit sistemului acestei lumi [al cărei conducător este Satan], potrivit conducătorului autorităţii aerului, spiritul care lucrează acum în fiii neascultării. Printre ei, şi noi toţi ne purtam odinioară după dorinţele cărnii noastre, făcând lucrurile pe care le doreau carnea şi gândurile, şi eram din fire copii ai mâniei, ca şi ceilalţi“.

Ce atitudini independente este vital să evite cei ce susţin că îi slujesc lui Dumnezeu?

Prov. 16:18: „Mândria merge înaintea căderii şi spiritul trufaş înaintea poticnirii“.

Prov. 5:12: „Şi să spui: «Cum am urât eu disciplinarea şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea!»“ (După cum reiese din context, o astfel de atitudine îi poate cauza necazuri serioase celui ce o manifestă.)

Num. 16:3: „Astfel, ei s-au strâns împotriva lui Moise şi a lui Aaron [pe care Iehova îi numise supraveghetori ai poporului său] şi le-au zis: «Destul, căci toată adunarea, toţi sunt sfinţi şi Iehova este în mijlocul lor! Atunci de ce vă înălţaţi voi mai presus de congregaţia lui Iehova?»“

Iuda 16: „Aceştia sunt oameni care murmură, care se plâng de soarta lor, care umblă după dorinţele lor. Gura lor rosteşte cuvinte pompoase şi ei admiră persoane pentru câştig“.

3 Ioan 9: „Diotref, căruia îi place să aibă locul întâi printre ei, nu primeşte nimic de la noi cu respect“.

Prov. 18:1: „Cel ce se izolează caută plăcerea sa egoistă şi se împotriveşte oricărei înţelepciuni practice“.

Iac. 4:13–15: „Veniţi acum, voi care ziceţi: «Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare oraş, vom sta acolo un an, vom face negoţ şi vom obţine câştiguri», când voi nu ştiţi ce va fi mâine cu viaţa voastră. Pentru că sunteţi un abur care apare pentru puţin timp şi apoi dispare. În loc de aceasta, ar trebui să ziceţi: «Dacă va vrea Iehova, vom trăi şi vom face şi cutare sau cutare lucru»“.

 Sub a cui autoritate ajunge o persoană când, din dorinţa de independenţă, imită lumea din afara congregaţiei creştine? Şi cum consideră Dumnezeu lucrul acesta?

1 Ioan 2:15; 5:19: „Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume! Dacă cineva iubeşte lumea, iubirea de Tatăl nu este în el“. „Întreaga lume zace în puterea celui rău.“

Iac. 4:4: „Cine vrea să fie prieten cu lumea se face duşman cu Dumnezeu“.