Cîntarea 119

Să ţinem ferm la „fericita speranţă“

(Tit 2:13)

1. De veacuri oamenii-s în întunecime.

E în zadar alergarea după vînt.

Azi demascat răul e-n profunzime‚

Pentru cei răi‚ trist deznodămînt.

(Refren)

2. Ştim ce motiv Dumnezeu avea-n vedere‚

Răul răbdîndu-l de-a lungul timpului.

Dar‚ prin Cristos‚ în curînd răul piere‚

Vor izbucni-n cînt cei ce-s ai lui.

(Refren)

3. În timpul nostru o veste-i proclamată‚

Azi nu mai trebuie-n spaimă să trăim:

‘Fi-va creaţia eliberată’.

Toţi înainte deci să privim.

(REFREN)

Sfîntul Regat azi s-a apropiat.

Fiţi veseli! De teamă el ne-a liberat.

Şi‚ în sfîrşit‚ vaiuri trec negreşit‚

Speranţa păstra-vom noi ferm‚ neclintit.