Cîntarea 133

Semănarea seminţei Regatului

(Matei 13:4–8, 19–23)

1. Voi cei ce slujiţi lui Iehova ca sclavi

Şi inima voastră i-aţi dat‚

Veniţi în lucrare şi calea urmaţi

Pe care Maestru-a călcat.

Sămînţ-adevărului s-o răspîndiţi

Pe-un sol productiv şi mănos‚

Ce dă roade bune spre slava lui Iah;

Deci pe cîmp să lucraţi credincios.

2. Seminţele care-au căzut lîngă drum

A’ lui Satan păsări le strîng‚

Iar cele căzute pe solul stîncos‚

Cînd cresc şi vin arşiţi‚ se frîng.

Iar îngrijorările-s ca nişte spini:

Răsadul îl pot ’năbuşi.

Dar foarte probabil seminţe vor fi

Ce sol bun şi curat vor găsi.

3. Dar cîtă sămînţă sol bun va găsi‚

Depinde ades’ şi de voi‚

Chiar relele „păsări“ puteţi alunga‚

Puteţi da arşiţe-napoi.

Fi’nd treji veţi putea ocroti şi de spini‚

În mod delicat‚ iscusit.

Puteţi deci spera că veţi strînge‚ voioşi‚

Fie treizeci‚ sau chiar însutit.