Partea a 5-a

Viaţa are un scop grandios

1, 2. De unde ştim că Dumnezeu se îngrijeşte de noi, şi la cine trebuie să apelăm pentru a primi răspuns la întrebările vieţii?

¹ Modul de creare a pământului şi a lucrurilor vii de pe el arată că Creatorul lor este un Dumnezeu al iubirii care manifestă o grijă autentică. Iar Cuvântul său, Biblia, ne arată că el este un Dumnezeu plin de grijă; el ne dă cele mai competente răspunsuri la întrebările: De ce ne aflăm pe pământ, şi încotro ne îndreptăm?

² Pentru a găsi aceste răspunsuri trebuie să cercetăm Biblia. Cuvântul lui Dumnezeu spune: „Dacă-L căutaţi [pe Dumnezeu], Îl veţi găsi; iar dacă-L părăsiţi, şi El vă va părăsi“ (2 Cronici 15:2). Aşadar, ce ne dezvăluie o cercetare a Cuvântului lui Dumnezeu cu privire la scopul Său faţă de noi?

De ce i-a creat Dumnezeu pe oameni?

3. De ce a creat Dumnezeu pământul?

³ Biblia ne arată că Dumnezeu a pregătit pământul avându-i în vedere în special pe oameni. Isaia 45:18 spune cu privire la pământ că Dumnezeu „l-a creat nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit“. Şi l-a înzestrat cu tot ceea ce îi era necesar omului, nu numai pentru a exista, ci şi pentru a se bucura pe deplin de viaţă. — Geneza, capitolele 1 şi 2.

4. De ce i-a creat Dumnezeu pe primii oameni?

⁴ În Cuvântul său, Dumnezeu vorbeşte despre crearea primilor oameni, Adam şi Eva, şi ne dezvăluie intenţiile pe care le avea cu familia umană. El a spus: „Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră; ei să stăpînească peste peştii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pămîntul şi peste toate tîrîtoarele care se mişcă pe pămînt“ (Geneza 1:26). Oamenii urmau să ţină sub control „tot pămîntul“ şi animalele de pe el.

5. Unde au fost aşezaţi primii oameni?

⁵ Dumnezeu a făcut o grădină întinsă, asemenea unui parc, într-o regiune numită Eden, în Orientul Mijlociu. Apoi el l-a „luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească“. Acesta era un paradis care conţinea toată hrana de care ar fi avut nevoie primii oameni. El conţinea, de asemenea, „tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni de mîncare“, precum şi alte forme de vegetaţie şi numeroase specii interesante de animale. — Geneza 2:7–9, 15.

6. Cu ce calităţi intelectuale şi fizice au fost creaţi oamenii?

⁶ Corpurile primilor oameni fuseseră create perfecte, astfel încât să nu se îmbolnăvească, să nu îmbătrânească sau să moară. Oamenii fuseseră înzestraţi, de asemenea, şi cu alte calităţi, de exemplu cu voinţa liberă. Modul în care au fost creaţi este explicat în Geneza 1:27: „Şi Dumnezeu a creat pe om după chipul Său, l-a creat după chipul lui Dumnezeu; i-a creat de sex masculin şi de sex feminin“. De vreme ce suntem creaţi după imaginea lui Dumnezeu, am fost înzestraţi nu numai cu însuşiri fizice şi intelectuale, ci şi cu trăsături morale şi spirituale; iar acestea trebuie satisfăcute dacă vrem să fim cu adevărat fericiţi. Dumnezeu avea să furnizeze mijloacele necesare pentru a ne satisface atât aceste necesităţi, cât şi nevoia de hrană, apă şi aer. Aşa cum spunea Isus Cristos, „omul va trăi nu numai cu pîine, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu“. — Matei 4:4.

7. Ce mandat i s-a încredinţat primei perechi umane?

⁷ Mai mult decât atât, în timp ce prima pereche de oameni se afla în Eden, Dumnezeu le-a încredinţat un mandat extraordinar: „Fiţi roditori,  înmulţiţi-vă, umpleţi pămîntul“ (Geneza 1:28). Prin urmare, ei ar fi putut să se înmulţească şi să dea naştere la copii perfecţi. Şi, pe măsură ce populaţia pământului ar fi crescut, ei ar fi avut plăcuta sarcină de a extinde graniţele grădinii iniţiale, respectiv ale paradisului edenic. În cele din urmă, întregul pământ ar fi fost transformat în paradis şi ar fi fost locuit de oameni fericiţi şi perfecţi care ar fi putut trăi veşnic! Biblia ne informează că după ce a pus în mişcare toate aceste lucruri „Dumnezeu a văzut tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune“. — Geneza 1:31; vezi şi Psalmul 118:17.

8. Cum anume trebuia oamenii să îngrijească pământul?

⁸ Este clar că oamenii trebuia să utilizeze în folosul lor pământul supus. Dar acest lucru trebuia făcut cu responsabilitate. Oamenii trebuia să administreze pământul plini de respect, nu să-l jefuiască. Distrugerea pământului la care asistăm astăzi se face împotriva voinţei lui Dumnezeu, iar cei care participă la aceasta se împotrivesc scopului vieţii de pe pământ. Ei vor trebui să dea socoteală pentru faptul acesta, deoarece Biblia spune că Dumnezeu ‘îi va distruge pe cei care distrug pămîntul’. — Apocalipsa 11:18.

Dumnezeu are şi acum acelaşi scop

9. De ce suntem siguri că scopul lui Dumnezeu se va realiza?

⁹ În concluzie, Dumnezeu a avut în vedere chiar de la început o familie umană perfectă care să trăiască veşnic pe un pământ paradiziac. Iar el are acum acelaşi scop! Acest scop se va realiza negreşit. Biblia afirmă: „DOMNUL oştirilor a jurat şi a zis: «Hotărît, ce am gîndit se va întîmpla, ce am pus la cale se va împlini»“. „Da, Eu am spus şi Eu voi face să se întîmple; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui.“ — Isaia 14:24; 46:11.

10, 11. Cum au vorbit despre paradis Isus, Petru şi psalmistul David?

¹⁰ Spunându-i unui bărbat care dorea să aibă o speranţă de viitor „vei fi cu Mine în rai [paradis, NW]“, Isus Cristos se referea la scopul lui  Dumnezeu de a restabili paradisul pe pământ (Luca 23:43). Apostolul Petru a vorbit şi el despre apropiata lume nouă când a prezis: „Dar noi, potrivit făgăduinţei Lui [Dumnezeu], aşteptăm ceruri noi [un nou sistem de guvernare care acţionează din cer] şi un pămînt nou [o nouă societate pămîntească], în care locuieşte dreptatea“. — 2 Petru 3:13.

¹¹ Psalmistul David a scris, de asemenea, despre viitoarea lume nouă, arătând cât de mult timp va dura ea. El a prezis: „Cei drepţi vor stăpîni pămîntul şi îl vor locui pe vecie“ (Psalmul 37:29). Din acest motiv a promis Isus: „Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul“. — Matei 5:5.

12, 13. Rezumaţi scopul grandios pe care îl are Dumnezeu cu omenirea.

¹² Ce perspectivă grandioasă este aceea de a trăi veşnic pe un pământ paradiziac, curăţat de orice răutate, crimă, boală, necaz şi durere! În ultima carte a Bibliei, Cuvântul profetic al lui Dumnezeu rezumă acest scop grandios în cuvintele: „[Dumnezeu] va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai exista. Nu va mai fi nici plîns, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintîi au trecut“. Şi adaugă: „Cel care stătea pe scaunul de domnie a zis: «Iată, Eu fac toate noi». Şi a spus: «Scrie, fiindcă aceste cuvinte sînt sigure şi adevărate»“. — Apocalipsa 21:4, 5.

¹³ Da, Dumnezeu are în vedere un scop grandios. Va exista o nouă lume a dreptăţii, un paradis etern profeţit de Cel care poate şi chiar va împlini ceea ce promite, deoarece ‘cuvintele sale sînt sigure şi adevărate’.

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiilor de la paginile 20, 21]

Dumnezeu şi-a propus ca oamenii să trăiască veşnic într-un paradis pământesc. El are şi acum acelaşi scop

[Legenda fotografiei de la pagina 22]

Proprietarul îi poate trage la răspundere pe chiriaşii care îi distrug casa