Capitolul 98

Moartea lui Isus se apropie, iar discipolii se ceartă

ISUS şi discipolii săi se află lângă râul Iordan şi, traversându-l, trec din districtul Pereea în Iudeea. Multe alte persoane călătoresc împreună cu ei în vederea Paştelui din anul 33 e.n., de care îi mai desparte doar aproximativ o săptămână.

Isus merge în fruntea discipolilor, iar ei sunt uimiţi de hotărârea lui plină de îndrăzneală. Amintiţi-vă că, în urmă cu câteva săptămâni, când a murit Lazăr, iar Isus era pe punctul de a merge din Pereea în Iudeea, Toma i-a îndemnat pe ceilalţi: „Hai să mergem şi noi să murim cu El!“ Amintiţi-vă, de asemenea, că, după ce Isus l-a înviat pe Lazăr, Sanhedrinul a pus la cale uciderea lui Isus. Nu este de mirare că acum, în timp ce intră din nou în Iudeea, discipolii sunt cuprinşi de teamă.

Ca să-i pregătească pentru ceea ce îi aşteaptă, Isus îi ia deoparte pe cei doisprezece şi le zice: „Iată, ne suim la Ierusalim şi Fiul Omului va fi dat preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor condamna la moarte şi-L vor da neamurilor ca să-L batjocorească, să-L biciuiască şi să-L răstignească; dar a treia zi va învia“.

Este a treia oară în ultimele luni când Isus le vorbeşte discipolilor săi despre moartea şi învierea sa. Dar, deşi îl ascultă, ei nu-l înţeleg. Aceasta se datoreşte, probabil, faptului că ei cred că regatul lui Israel va fi restabilit pe pământ şi sunt nerăbdători să se bucure de glorie şi onoare, împreună cu Cristos, într-un regat pământesc.

Printre cei care călătoresc în vederea sărbătorii Paştelui se află Salome, mama apostolilor Iacov şi Ioan. Isus i-a numit pe aceştia „fiii tunetului“, fără îndoială, datorită temperamentului lor înflăcărat. De câtva timp însă, cei doi nutresc ambiţia de a ocupa un loc proeminent în Regatul lui Cristos şi i-au făcut cunoscut mamei lor dorinţele lor. Acum ea se apropie de Isus în numele lor, se pleacă înaintea lui şi îi cere o favoare.

„Ce vrei?“, întreabă Isus.

„Porunceşte, răspunde ea, . . . ca, în împărăţia Ta, aceşti doi fii ai mei să stea unul la dreapta Ta şi altul la stânga Ta.“

Înţelegând de la cine venea cererea, Isus le spune lui Iacov şi lui Ioan: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu?“

„Putem“, răspund ei. Cu toate că Isus tocmai spusese că îl aşteaptă o persecuţie îngrozitoare şi, în cele din urmă, moartea, evident, ei nu înţeleg că la acest lucru se referă el atunci când vorbeşte despre „paharul“ pe care este pe punctul de a-l bea.

Totuşi, Isus le spune: „Este adevărat că veţi bea paharul Meu, dar a sta la dreapta Mea şi la stânga Mea nu este un lucru pe care Eu să-l dau, ci este păstrat pentru aceia pentru care a fost pregătit de Tatăl Meu“.

În cele din urmă, ceilalţi zece apostoli află ce au cerut Iacov şi Ioan şi se mânie. Probabil că Iacov şi Ioan se remarcaseră în discuţia anterioară, care avusese loc între apostoli, cu privire la cine era cel mai mare. Cererea lor de acum arată că ei nu au aplicat sfatul dat de Isus în această privinţă. Din nefericire, dorinţa lor de a ocupa un loc proeminent este încă puternică.

De aceea, pentru a soluţiona această controversă de ultimă oră şi pentru a înlătura starea de animozitate creată, Isus îi cheamă laolaltă pe cei doisprezece. Sfătuindu-i cu iubire, el le spune: „Ştiţi că mai-marii popoarelor domnesc peste ele şi cei mari le conduc cu autoritate. Între voi să nu fie aşa, ci oricare va voi să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; şi oricare va voi să fie cel dintâi între voi, să fie robul vostru“.

Isus a stabilit exemplul pe care ei trebuie să-l imite, aşa cum reiese din explicaţia lui: „După cum nici Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi“. Isus nu numai că a slujit în folosul altora, dar va merge până acolo încât va muri pentru omenire! Discipolii trebuie să aibă şi ei aceeaşi atitudine ca şi Cristos: să aibă dorinţa de a sluji, în loc de a fi slujiţi, precum şi dorinţa de a fi mai mici, în loc de a deţine o poziţie proeminentă. Matei 20:17–28; Marcu 3:17; 9:33–37; 10:32–45; Luca 18:31–34; Ioan 11:16.

▪ De ce sunt acum discipolii cuprinşi de teamă?

▪ Cum îşi pregăteşte Isus discipolii pentru ceea ce îi aşteaptă?

▪ Ce cerere i se face lui Isus, şi ce efect are aceasta asupra celorlalţi apostoli?

▪ Cum soluţionează Isus problema apărută între apostolii săi?