Capitolul 79

O naţiune pierdută, dar nu în totalitate

LA PUŢIN timp după discuţia lui Isus cu mulţimea care se adunase lângă casa unui fariseu, unii îi relatează „ce se întâmplase unor galileeni, al căror sânge îl amestecase [guvernatorul roman Pontius] Pilat cu jertfele lor“. Poate că aceşti galileeni sunt aceia care au fost ucişi atunci când mii de iudei au protestat deoarece Pilat folosise banii din tezaurul templului ca să construiască un apeduct pentru transportarea apei la Ierusalim. Cei care îi relatează lui Isus acest lucru par să sugereze ideea că galileenii au suferit acest dezastru din cauza propriilor lor fapte rele.

Isus însă îi corectează întrebându-i: „Gândiţi voi că aceşti galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi galileeni, pentru că au suferit astfel de lucruri? Eu vă spun: nu“, le răspunde Isus. Apoi, el se foloseşte de această întâmplare ca să-i avertizeze pe iudei: „Dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel“.

Continuând să vorbească, Isus le aminteşte de o altă tragedie locală legată şi ea, după cât se pare, de construirea apeductului. El pune următoarea întrebare: „Sau acei optsprezece peste care a căzut turnul din Siloam şi i-a omorât, credeţi că au fost mai vinovaţi decât toţi ceilalţi oameni care locuiau în Ierusalim?“ Nu, aceste persoane nu şi-au pierdut viaţa din cauza răutăţii lor, spune Isus. Mai degrabă, „timpul şi evenimentele neprevăzute“ (NW) sunt răspunzătoare, în general, de astfel de tragedii. Isus însă profită încă o dată de ocazie ca să-i avertizeze: „Dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel“.

Apoi Isus prezintă o ilustrare adecvată, spunând următoarele: „Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el şi n-a găsit. Atunci a zis îngrijitorului viei: «Iată că sunt trei ani de când vin şi caut rod în smochinul acesta şi nu găsesc. Taie-l! De ce să mai cuprindă şi pământul degeaba?» «Domnule», i-a răspuns el, «mai lasă-l şi anul acesta, până îl voi săpa de jur împrejur şi îi voi pune gunoi. Poate că de acum înainte va face roadă; dacă nu, îl vei tăia»“.

Timp de peste trei ani, Isus a încercat să cultive credinţa în mijlocul naţiunii iudaice. Dar numai câteva sute de discipoli pot fi consideraţi rodul strădaniilor sale. Acum, în al patrulea an al ministerului său, el îşi intensifică eforturile, săpând şi punând gunoi, în mod simbolic, în jurul smochinului iudaic, predicând şi instruind cu zel în Iudeea şi în Pereea. Dar, în zadar! Naţiunea refuză să se căiască şi, astfel, o aşteaptă distrugerea. Doar o rămăşiţă a naţiunii reacţionează în mod favorabil.

La puţin timp după aceea, Isus îi învaţă pe oameni într-o sinagogă, într-o zi de sabat. Acolo el vede o femeie care, din cauza unui demon care o chinuia, era aplecată de spate de 18 ani. Plin de compasiune, Isus i se adresează femeii astfel: „Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta“. Apoi, el îşi pune mâinile peste ea, şi, imediat, ea se îndreaptă şi începe să-l glorifice pe Dumnezeu.

Prezidentul sinagogii însă se mânie. „Sunt şase zile în care trebuie să lucrezi, protestează el. Veniţi dar în aceste zile să vă vindecaţi, şi nu în ziua sabatului.“ În felul acesta, el recunoaşte puterea lui Isus de a vindeca, dar îi condamnă pe oameni pentru că vin ca să fie vindecaţi într-o zi de sabat.

„Făţarnicilor, răspunde Isus, oare în sabat nu-şi dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle şi-l duce să-l adape? Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam şi pe care Satan o ţinea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua sabatului?“

Auzind aceasta, cei care i se opun lui Isus încep să se simtă ruşinaţi. Mulţimea însă se bucură de toate lucrurile minunate pe care vede că le face Isus. Drept răspuns la această reacţie, Isus repetă două ilustrări profetice cu privire la Regatul lui Dumnezeu, ilustrări pe care le-a prezentat dintr-o corabie pe Marea Galileei, în urmă cu aproximativ un an. Luca 13:1–21; Eclesiastul 9:11; Matei 13:31–33.

▪ Ce tragedii sunt menţionate aici, şi ce învăţătură prezintă Isus pe baza lor?

▪ Ce aplicare se poate face cu privire la ilustrarea despre smochinul neroditor, precum şi cu privire la eforturile de a-l face productiv?

▪ În ce fel recunoaşte prezidentul sinagogii că Isus are putere de a vindeca, dar cum demască Isus ipocrizia acestui om?