Salt la conţinut

Salt la cuprins

Trădarea şi arestarea

Trădarea şi arestarea

Capitolul 118

Trădarea şi arestarea

ESTE trecut de miezul nopţii când Iuda  intră în grădina Ghetsimani în fruntea unei mulţimi numeroase compuse din soldaţi, preoţi de frunte, farisei şi alte persoane. Preoţii au consimţit să-i plătească lui Iuda  30 de piese de argint pentru a-l trăda pe Isus.

Mai devreme, atunci când Iuda  a fost lăsat să plece de la Cina pascală, este evident că el s-a dus direct la preoţii de frunte. Aceştia şi-au adunat imediat propriii ofiţeri, precum şi o trupă de soldaţi. Probabil că Iuda  i-a condus mai întâi la locul unde Isus şi apostolii celebraseră Paştele. Văzând că plecaseră, mulţimea care purta arme, lămpi şi făclii l-a urmat pe Iuda  în afara Ierusalimului şi au traversat Valea Chedronului.

În timp ce conduce procesiunea pe Muntele Măslinilor, Iuda  este sigur că ştie unde să-l găsească pe Isus. În cursul săptămânii care trecuse, călătorind frecvent între Betania şi Ierusalim, Isus şi apostolii s-au oprit deseori în grădina Ghetsimani pentru a se odihni şi pentru a conversa. Dar acum, în timp ce Isus se află, fără îndoială, la adăpostul întunericului printre măslini, cum îl vor recunoaşte soldaţii? Poate că ei nu l-au văzut niciodată. Drept urmare, Iuda  le dă un semn, spunând: „Pe care-L voi săruta, Acela este; să-L apucaţi şi să-L duceţi sub pază“.

Iuda  conduce mulţimea în grădină, îl vede pe Isus împreună cu apostolii şi se duce direct la el. „Te salut, Învăţătorule!“, spune el şi îl sărută foarte tandru.

„Prietene, de ce ai venit?“, îl întreabă la rândul său Isus. Apoi, răspunzând la propria sa întrebare, el spune: „Iuda, cu o sărutare dai tu prins [îl trădezi, NW] pe Fiul Omului?“ Destul însă cu acest trădător! Isus înaintează în lumina făcliilor şi a lămpilor aprinse şi întreabă: „Pe cine căutaţi?“

„Pe Isus Nazarineanul“, răspund ei.

„Eu sunt!“, răspunde Isus, stând curajos în faţa tuturor. Uimiţi de îndrăzneala lui şi neştiind la ce să se aştepte, oamenii se retrag şi cad la pământ.

„V-am spus că Eu sunt“, continuă Isus în mod calm. „Deci, dacă Mă căutaţi pe Mine, lăsaţi pe aceştia să se ducă.“ Cu puţin timp în urmă, pe când se afla în camera de sus, Isus îi spusese Tatălui său în rugăciune că el i-a păzit pe apostolii săi fideli şi că nici unul dintre ei nu s-a pierdut, „afară de fiul pierzării“. Astfel, pentru a se împlini cuvântul său, Isus cere ca discipolii săi să fie lăsaţi să plece.

În timp ce soldaţii îşi recapătă calmul, se ridică în picioare şi încep să-l lege pe Isus, apostolii înţeleg ce urmează să se întâmple. „Doamne, să lovim cu sabia?“, întreabă ei. Înainte ca Isus să răspundă, Petru apucă una din cele două săbii pe care apostolii le-au luat cu ei şi îl atacă pe Malhus, un sclav al marelui preot. Petru nu reuşeşte să-i lovească capul sclavului, însă îi taie urechea dreaptă.

„Lăsaţi! Până aici!“, intervine Isus. Atingând urechea lui Malhus, el îi vindecă rana. Apoi, el le dă o lecţie importantă, poruncindu-i lui Petru: „Pune-ţi sabia la locul ei, căci toţi cei care scot sabia, de sabie vor pieri. Crezi că n-aş putea acum să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?“

Isus este dispus să se lase arestat, căci, explică el: „Cum se vor împlini Scripturile, care zic că aşa trebuie să fie?“ Şi adaugă: „Nu voi bea paharul pe care Mi  l-a dat Tatăl să-l beau?“ El este perfect de acord cu voinţa Tatălui său referitoare la el!

Apoi se adresează mulţimii. „Aţi ieşit ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi?“, întreabă el. „În toate zilele stăteam şi învăţam poporul în templu şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar toate acestea s-au întâmplat ca să se împlinească scripturile prorocilor.“

Atunci, trupa de soldaţi, comandantul şi ofiţerii iudeilor pun mâna pe Isus şi îl leagă. Văzând acest lucru, apostolii îl părăsesc pe Isus şi fug. Totuşi, un tânăr — probabil, discipolul Marcu — rămâne în mulţime. Este posibil ca el să se fi aflat în casa unde Isus celebrase Paştele şi, după aceea, să fi urmat mulţimea până aici. Acum însă, el este recunoscut şi unii încearcă să pună mâna pe el. Dar el îşi abandonează haina de in şi fuge. Matei 26:47–56; Marcu 14:43–52; Luca 22:47–53; Ioan 17:12; 18:3–12.

▪ De ce Iuda  este sigur că îl va găsi pe Isus în grădina Ghetsimani?

▪ Cum manifestă Isus grijă pentru apostolii săi?

▪ Cum acţionează Petru pentru a-l apăra pe Isus, însă ce îi spune Isus lui Petru în această privinţă?

▪ Cum arată Isus că este în acord perfect cu voinţa lui Dumnezeu referitoare la el?

▪ Când apostolii îl părăsesc pe Isus, cine rămâne, şi ce se întâmplă cu el?