Capitolul 6

Problema banilor — cum se poate rezolva?

SUBIECT DE DISCUŢIE: Pentru ce avem nevoie de ajutor în problemele financiare? (1—3)

„OSPEŢELE se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.“ — Ecleziast 10:19, B.C.

² Dificultăţi financiare există în fiecare ţară. Unul din motive este inflaţia. În fiecare zi viaţa devine tot mai scumpă. Mulţi nu îşi mai pot permite să cumpere nici măcar alimentele de primă necesitate. Tot mai mulţi bărbaţi sînt nevoiţi să aibă două locuri de muncă şi din ce în ce mai multe femei sînt angajate în cîmpul muncii. Ca urmare, familia are de suferit, şi la fel şi sănătatea. Problemele pe care le crează banii iau amploare de obicei atunci cînd se ajunge la cumpărarea unor bunuri în rate. Mulţi oameni, bazîndu-se pe credit, continuă să cheltuie bani pe lucruri de care în realitate nici nu au nevoie, uitînd că sînt îngropaţi în datorii. Lucrurile se petrec aşa nu numai în ţările dezvoltate, ci şi în ţările unde locuitorii dispun de puţine resurse.

³ Ce ajutor practic oferă Biblia în acest domeniu? Îţi poate ajuta ea să-ţi găseşti sau să-ţi păstrezi locul de muncă? Poate micşora ea grijile băneşti ale familiei tale şi astfel să contribuie la o viaţă mai fericită?

E UTIL SĂ FII CINSTIT ŞI SÎRGUINCIOS?

Ce punct de vedere deosebit şi practic ne oferă Biblia privitor la muncă? (Ecleziast 8:12, 13) (4—6)

⁴ „Cine lucrează nu are timp să cîştige bani. Nu sînteţi, oare, de aceeaşi părere?“ Cu ocazia unui sondaj,  85 la sută dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ. Adesea ni se pare că cineva poate avea succes numai dacă înşeală, fură, mituieşte şi are relaţii. Biblia pune însă accentul pe cinste şi hărnicie. De exemplu, citim:

„Hoţul să nu mai fure, ci mai degrabă să muncească din greu, făcînd cu mîinile sale o lucrare bună.“ — Efeseni 4:28.

„Leneşul doreşte mult, şi totuş, n-are nimic, dar cei harnici se satură. Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi (. . .)“ — Proverbe 13:4; 22:29, B.C.

„Vedeţi să duceţi o viaţă liniştită. Să vă interesaţi de propriile voastre probleme. Cîştigaţi-vă voi înşivă cele necesare vieţii. V-am spus toate acestea încă dinainte. În acest mod veţi cîştiga stima celor ce nu cred. Nu veţi fi astfel dependenţi de nimeni.“ — 1 Tesaloniceni 4:11, 12, Gute Nachricht für Sie.

⁵ În trecerea timpului faptele au dovedit că aceste sfaturi sînt practice. E adevărat uneori că unii oameni leneşi par să aibă mai mult succes. Totuşi, privite lucrurile în general şi pe o perioadă mai lungă de timp, ţie îţi va merge mai bine dacă asculţi de sfatul Bibliei, decît celor care nu vor să ştie nimic de el.

⁶ Adesea conducătorii întreprinderilor se plîng că muncitorii întîrzie la lucru, irosesc prea mult timp, sînt neîngrijiţi şi nedemni de încredere. De aceea, cine ţine la principiile biblice, fiind punctual, conştiincios, curat, demn de încredere şi harnic, de obicei va găsi de lucru şi va şi cîştiga probabil mai mult, căci conducerea este adesea dispusă să plătească mai bine un lucru de calitate. Numeroase rapoarte provenite de la Martorii lui Iehova confirmă acest lucru.

Ce valoare are cinstea? (Romani 2:14, 15) (7, 8)

⁷ Dar nu sîntem oare aproape obligaţi să minţim şi să înşelăm în ziua de azi? Creştinii care refuză să fure, să mintă şi să înşele, pentru a se conforma principiilor biblice,  sînt convinşi că punerea în practică a sfaturilor Scripturale dă rezultate bune.

O firmă din Johannesburg (Africa de Sud), care vinde aparate electrice, a avut o dată dificultăţi financiare. Unul dintre motive era faptul că mulţi angajaţi furau. Într-o zi directorul i-a convocat pe toţi angajaţii africani şi le-a comunicat că sînt concediaţi toţi. Totuşi,  în dimineaţa următoare, un angajat venea, ca de obicei, cu trenul spre locul de muncă şi l-a întîlnit pe un alt coleg de muncă. „Cum se face că mergi la lucru?“ l-a întrebat el. Celălalt angajat spuse că directorul îi comunicase în particular că face o excepţie în cazul său, fiindcă este cinstit. Primul angajat a declarat că şi cu el se întîmplase acelaşi lucru. Cînd au sosit la locul de muncă l-au întîlnit pe un al treilea angajat, căruia, deopotrivă, i se spusese în particular să vină, ca de obicei, la lucru. Toţi trei erau creştini adevăraţi.

Robert lucra pentru o firmă britanică de drumuri şi poduri. Într-o zi unul dintre directori i-a spus lui Robert că dacă îl va căuta cineva la telefon să spună că nu este acolo. Dar cînd Robert a ridicat receptorul, a spus că directorul este ocupat. Acesta a auzit şi i-a făcut reproşuri. Dar Robert i-a explicat că el, ca Martor al lui Iehova nu putea minţi (Efeseni 4:25). Directorul n-a mai zis nimic. Mai tîrziu, cînd Robert a fost propus pentru avansare, un coleg invidios a încercat să trezească îndoiala cu privire la cinstea lui Robert. Însă directorul s-a ridicat în apărarea cinstei lui Robert, care a fost avansat.

⁸ Poţi fi oare cinstit dacă tu însuţi eşti proprietarul unui magazin comercial? În unele cazuri a fi cinstit ar putea să pară un lucru nepractic. Cu toate acestea, cinstea constituie calea cea mai bună, deoarece îţi permite să ai o conştiinţă curată în faţa lui Dumnezeu precum şi pacea inimii. În plus, mulţi oameni preferă să aibă relaţii comerciale mai degrabă cu cineva despre care ştiu că nu-i înşeală. Este aşa cum spune Biblia: vei „cîştiga respectul celor ce nu cred“.

AJUTOR ÎN PROBLEMA LOCUINŢEI

În ce fel poate ajuta Biblia în problema locuinţei? (9—11)

⁹ A găsi o locuinţă convenabilă este o altă problemă importantă. În multe ţări, familii întregi sînt silite să trăiască înghesuite într-o singură cameră. Dificultatea ar mai putea consta şi în găsirea unei locuinţe convenabile, la un preţ accesibil. Poate ajuta oare Biblia la rezolvarea acestei probleme?

 ¹⁰ Cine închiriază o locuinţă sau o casă are de-a face cu proprietatea altuia. Dumnezeu i-a îndemnat pe israeliţi să respecte lucrurile ce constituiau proprietatea altora şi să umble atent cu ele (Deuteronom 22:1–4). El le-a pretins, de asemenea, să fie curaţi (Deuteronom 23:12–14; Exod 30:18–21). Creştinii conştiincioşi au grijă să nu strice vreun lucru care nu este proprietatea lor şi păstrează curată casa ori locuinţa care le-a fost închiriată. Din acest motiv şi fiindcă „duc o viaţă liniştită“, ei sînt adeseori chiriaşi foarte apreciaţi şi găsesc cu mai multă uşurinţă o locuinţă.

O familie creştină a închiriat o casă de la fostul primar al unei capitale africane. Au ţinut-o curată şi au plătit chiria la timp (Romani 13:8). Cînd au intenţionat să plece, i-au prezentat proprietarului o altă familie din adunare. Proprietarul a spus că în mod normal ar trebui să „ridice“ chiria, adică să o dubleze. Însă ştiind că aceşti creştini sînt de încredere şi curaţi, a lăsat chiria neschimbată, adică aproape jumătate din ceea ce se plătea pe o locuinţă asemănătoare în acel cartier.

¹¹ Chiar dacă împrejurările independente de voinţa sa nu-i permit cuiva să găsească o locuinţă mai bună, aplicarea în practică a sfaturilor biblice aduce totdeauna foloase. Adevărul este că o locuinţă curată şi ordonată este mai sănătoasă şi produce bună dispoziţie.

A FOLOSI BANII CU ÎNŢELEPCIUNE

Ce sfaturi practice dă Biblia în privinţa banilor? (12—16)

¹² Bogatul rege Solomon a scris: „Înţelepciunea serveşte spre ocrotire, la fel cum banul serveşte spre ocrotire; dar avantajul cunoştinţei este că înţelepciunea îi ţine în viaţă pe posesorii ei.“ — Ecleziast 7:12.

¹³ Solomon a recunoscut ceea ce ar trebui să recunoaştem şi noi, şi anume că banul te fereşte de problemele pe care le poate aduce cu sine sărăcia. De aceea banii n-ar trebui risipiţi, ci întrebuinţaţi în mod înţelept.  Ce sfaturi practice ne dă Biblia cu privire la întrebuinţarea mijloacelor noastre financiare?

¹⁴ Isus a întrebat odată: „Cine dintre voi, dacă vrea să construiască un turn, nu se aşează mai întîi să-şi calculeze cheltuielile, ca să vadă dacă are de ajuns cu ce să-l termine? Altfel ar putea să-i pună temelia, dar să nu fie în stare să-l ducă la bun sfîrşit, iar toţi cei ce l-ar vedea să înceapă să-l ia în rîs.“ — Luca 14:28–30.

¹⁵ Aceasta se poate aplica şi în cazul bugetului familial. Multe familii au constatat că este util să stabilească împreună, cu mintea odihnită, un plan de cheltuieli gospodăreşti, pentru a vedea dacă este posibil şi raţional să se angajeze într-o cheltuială mai mare. Avertismentul Bibliei care spune că pot interveni evenimente neprevăzute, constituie un ajutor suplimentar pentru aceste familii, care vor evita să cheltuiască bani în mod nechibzuit sau să se îndatoreze pe termen lung. — Ecleziast 9:11.

¹⁶ Observă şi următoarea zicală înţeleaptă: „. . .cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce-i dă cu împrumut“ (Proverbe 22:7, B.C.). Biblia nu ne interzice să dăm sau să luăm bani împrumut, dar ea ne face atenţi că printr-un împrumut de care nu avem neapărat nevoie putem deveni aşa-zicînd robi ai vreunei bănci sau creditor. Este foarte înţelept să luăm în consideraţie acest lucru în zilele noastre, cînd mulţi sînt tentaţi să cumpere în rate, încărcîndu-se astfel de datorii şi trebuind să plătească dobînzi ridicate.

Cum au aplicat unii cu succes sfatul biblic? (17—19)

¹⁷ Biblia le-a ajutat multor familii să-şi reducă problemele financiare, eliminînd cheltuielile nejustificate. Isus a dat un bun exemplu în acest sens. După ce, odată, oferise hrană unei mulţimi mari de oameni, a cerut să se strîngă tot ceea ce mai rămăsese (Ioan 6:10–13). Atît creştinii tineri cît şi cei în vîrstă ar trebui să se ferească de risipă, urmînd acest exemplu.

¹⁸ Cine învaţă să aplice în practică sfaturile Bibliei  cu privire la bani, trebuie uneori să-şi revizuiască total punctul de vedere, lucru care-i va fi însă de folos, după cum reiese din exemplul următor:

La puţin timp după căsătorie, o tînără pereche din Zimbabwe a început să aibă probleme băneşti. El cîştiga puţin, iar ea voia să cumpere multe lucruri noi şi să pregătească mîncăruri deosebite. A început să lucreze şi ea, dar nu cu prea mare folos. În căsnicia lor au apărut asemenea încordări încît era ameninţată însăşi unirea lor matrimonială. Dar le-au venit în ajutor cîţiva bătrîni creştini. Cu ajutorul Bibliei au fost discutate avantajele alcătuirii unui plan de cheltuieli gospodăreşti (Luca 14:28–30). Perechea a recunoscut cît de util este să-ţi stabileşti o listă de cumpărături cu preţurile aproximative şi să îţi cumperi alimentele pentru  întreaga săptămînă, cu preţul mai scăzut pe care-l oferă cumpărarea în cantităţi mai mari a produselor (Proverbe 31:14). Bătrînii au arătat prin sfaturi biblice că trebuie să fim mulţumiţi cu mai puţin şi că este necesar să renunţăm la obiectele de lux pe care momentan nu ni le putem permite (Luca 12:22–31). Aceste sfaturi biblice au fost pentru amîndoi de mare ajutor. Avînd acum o părere mai echilibrată despre bani, ei au devenit mai fericiţi. Chiar şi vecinii s-au exprimat pozitiv în legătură cu îmbunătăţirea la care s-a ajuns în căsătoria lor.

¹⁹ Cei care nu au posibilitatea să-şi mărească veniturile au tras şi ei folos din sfatul practic al Bibliei, aşa cum arată cazul unui cuplu de pensionari din Spania:

Venitul modest al lui Francisco şi Maria este pur şi simplu prea mic. Ei declară totuşi că se descurcă bine, aplicînd ceea ce au învăţat din Biblie. De exemplu, în Proverbe 6:6–8 se zice: „Mergi la furnică (. . .) uită-te la căile ei şi să devii înţelept. (. . .) Ea îşi pregăteşte hrana chiar din vară; ea şi-a strîns proviziile de hrană chiar din timpul secerişului.“ Maria afirmă că ar fi învăţat să procedeze după acest sfat. Ea cumpără produse alimentare atunci cînd se găsesc din belşug pe piaţă, în aceste ocazii fiind mai ieftine, de exemplu fructele corepunzătoare sezonului respectiv. Ea urmăreşte, de asemenea, cînd au loc vînzări cu reduceri de preţuri, pentru a-şi cumpăra vestimentaţia pentru anul viitor. Amîndoi îşi „pregătesc hrana încă din vară“, cultivînd o mică grădină la care se poate ajunge de la locuinţa lor, pe jos, în 45 de minute. Cuvintele din 1 Ioan 2:16 le sînt, la fel, de ajutor. Amîndoi au învăţat să fie mulţumiţi cu un mobilier de modă mai veche. Şi în loc să cheltuiască o mulţime de bani pe distracţii, ei se bucură să ajute altora să-l cunoască pe Dumnezeu.

ATENŢIE LA PORTMONEU!

De ce sînt utile sfaturile biblice privitoare la băutură? (20—22)

²⁰ Folosirea drogurilor, consumul de băuturi alcoolice, fumatul şi jocurile de noroc — toate acestea înseamnă  să arunci banii pe fereastră. Biblia poate ajuta chiar şi în acest domeniu. *

²¹ Să ne concentrăm atenţia mai întîi asupra alcoolului. Biblia nu interzice consumul cumpătat de băuturi alcoolice, dar ea dă sfatul următor:

„Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte.“

„Nu fi printre ceice beau vin‚ (. . .) Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.“ — Proverbe 21:17; 23:20, 21, B.C.

²² Cine bea prea mult îşi aruncă în mai multe feluri banii pe fereastră. Băuturile alcoolice sînt scumpe. Unii oameni cheltuiesc pînă la jumătate din cîştigul lor pe alcool. Numai în provincia canadiană Quebec se cheltuiesc anual peste un miliard de dolari pentru alcool. Alte cîteva miliarde costă unele urmări ale excesului de alcool: absentarea nemotivată de la locul de muncă şi accidentele.

În Chile, un vînzător de încălţăminte şi-a pierdut locul de muncă din cauza beţiei. Apoi a încercat să repare încălţăminte într-un şopron de lîngă casa prost întreţinută, pe care o închiriase familia. Cea mai mare parte a banilor săi i-a irosit însă tot pe băutură, iar soţia lui era nevoită adesea să umble ca să îl scoată de la închisoare. Ea trebuia să lucreze pînă noaptea tîrziu, confecţionînd peruci, pentru a-şi putea cumpăra cele  necesare vieţii. Într-o zi a început să studieze Biblia cu Martorii lui Iehova, devenind, ca urmare, o soţie mai înţelegătoare şi mai dispusă să dea ajutor. Aceasta l-a îndemnat şi pe soţul ei să fie prezent la studiu. Cînd a aflat că nu poţi fi în acelaşi timp şi beţiv şi creştin, el a renunţat la băutură. Drept rezultat, familia a început  să mănînce mai bine, cu timpul şi-au putut cumpăra chiar şi o casă mică şi un atelier de reparat încălţăminte în care el practică această profesie, avînd suficiente cîştiguri.

La ce probleme duc jocurile de noroc? (23—25)

²³ Dar ce se poate spune despre jocurile de noroc, despre pariurile la cursele de cai, despre jocurile mecanice din cazinouri sau despre obiceiul de a participa la tragerile loto? Mulţi au probleme fiindcă au căzut victime patimii jocului. Ei speră neîntrerupt să obţină „Lozul cel mare“, dar în realitate îşi aruncă banii pe fereastră şi fac adesea dificilă viaţa familiei lor.

²⁴ Un australian a povestit că fusese obsedat şi el, ani de-a rîndul, de jocurile de noroc. „Jucam şapte zile pe săptămînă şi aş fi jucat şi mai des dacă săptămîna ar fi avut mai multe zile.“ El a împrumutat bani de la prietenii săi, pînă ce aceştia au început să-l ocolească. „Uneori, după ce pierdeam, îmi venea să mă dau cu capul de pereţi şi o imploram pe nevastă-mea: «Dă-mi numai 50 cenţi. Sînt sigur că voi cîştiga.»“

²⁵ Dar cînd a început să studieze Biblia, l-a impresionat îndeosebi sfatul lui Isus: „Ţineţi-vă ochii deschişi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie“ (Luca 12:15; 1 Corinteni 6:9, 10). Deoarece acest om a recunoscut că pasiunea lui pentru joc trăda o lăcomie extremă, a făcut eforturi de a renunţa la joc. Capabil de acum să-şi întrebuinţeze salariul pentru binele familiei sale, a putut înţelege şi mai bine proverbul: „Bogăţia cîştigată fără trudă [„prin jocuri de noroc“, Living Bible] scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte.“ — Proverbe 13:11, B.C.

SECRETUL ESTE SĂ FII MULŢUMIT

De ce este util sfatul biblic de a fi mulţumit cu mai puţin? (26, 27)

²⁶ Un domeniu în care Biblia poate oferi un mare ajutor privitor la bani este atitudinea personală. În 1 Timotei 6:7–10 citim:

 „Căci noi n’am adus nimic în lume‚ şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. Dacă avem, dar, cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm‚ ne va fi de ajuns. Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, cari cufundă pe oameni în prăpăd‚ şi pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii‚ cari au umblat după ea, au rătăcit dela credinţă‚ şi s’au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri.“ (B.C.)

²⁷ Cine iubeşte banii nu va fi mulţumit niciodată, fie că este sărac fie că este bogat. Un comerciant ambiţios din California i-a zis soţiei sale: „Vreau să ajung bogat, (. . .) iar dacă ar trebui să aleg între tine şi (. . .) [firma mea], ai rămîne păgubaşă.“ El a devenit directorul unei firme mari şi a ajuns bogat — milionar. Acum trăieşte într-o casă în valoare de 700 000 de dolari. Totuşi el zice: „Orice aş avea nu-mi este destul.“ Adevărul este că banii nu aduc fericirea. Miliardarul magnat al petrolului J. P. Getty a spus cu doi ani înainte de moartea sa: „Banii nu te fac neapărat fericit; poate nefericit.“

Ce sfat remarcabil a dat Isus despre bogăţie? (28—30)

²⁸ Biblia, deşi nu condamnă averea sau banii, ne pune în mod categoric în gardă cu privire la aceste lucruri. Ea ne aminteşte că viaţa nu depinde de lucrurile pe care le posedăm. — Luca 12:16–20.

²⁹ De aceea, în loc să-ţi înmulţeşti problemele străduindu-te să te îmbogăţeşti, fii mulţumit cu ceea ce ai sau cu ceea ce poţi obţine pe o cale raţională. Cuvintele lui Isus din Luca 12:22–31 ne ajută să împărtăşim acest punct de vedere corect:

„. . .Nu vă îngrijoraţi‚ cu privire la viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Viaţa este mai mult de cît hrana‚ şi trupul mai mult de cît îmbrăcămintea. Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n’au nici cămară, nici grînar:  şi totuş Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cît mai de preţ sînteţi voi decît păsările! (. . .) Să nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea‚ şi nu vă frămîntaţi mintea. Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.“ (B.C.)

³⁰ Îmbrăcămintea scumpă, hrana copioasă şi casa luxoasă ar putea produce o oarecare bucurie, dar ele nu vor adăuga nici un singur an vieţii tale, — mai degrabă ar putea să ţi-o scurteze. În viaţă însă poţi fi foarte fericit şi fără bogăţie.

Cum ne poate ajuta sfatul Bibliei să ducem o viaţă mai bogată? (31—33)

³¹ N-ai nevoie să fii bogat nici măcar pentru a avea prieteni. Oricine vrea să-şi cîştige prieteni cu banii pe care îi are, face o mare greşeală. Aceşti „prieteni“ mănîncă la masa ta şi-şi împart averea ta, dar cînd ţi se termină banii, au dispărut şi ei. — Ecleziast 5:11; Proverbe 19:6.

³² Dar dacă împărtăşeşti opinia echilibrată a Bibliei, lucrînd cu hărnicie, bucurîndu-te de viaţă şi făcînd bine altora, vei avea un „dar al lui Dumnezeu“. În Ecleziast 3:12, 13 se zice: „Nu există nimic mai bun pentru ei decît să se bucure şi să facă binele în timpul vieţii lor şi, de asemenea, ca orice om să mănînce, să bea şi să vadă binele pentru toată munca sa aspră. Este darul lui Dumnezeu.“

³³ Sfaturile lui Dumnezeu în aceste lucruri sînt atît de raţionale încît unii s-ar putea întreba: Se va îngriji Dumnezeu vreodată să nu mai existe sărăcie, subalimentaţie şi condiţii mizere de locuit, lucruri care depind atît de frecvent de bani? El va face aceasta! Mai tîrziu vom discuta faptele care servesc drept bază pentru această convingere. Dar acum vom mai examina cîteva probleme care afectează astăzi serios viaţa multor oameni.

[Notă de subsol]

[Întrebări de studiu]

[Chenarul de la pagina 53]

O VINZĂTOARE DIN AMERICA DE SUD

În Georgetown (Guyana) o femeie în vîrstă de 48 de ani, pe nume Norma, avea un chioşc de vînzare într-una din marile pieţe. Ea îşi înşela clienţii la cîntărirea mărfurilor. Dacă cineva dorea 125 grame de peşte sărat, ea fixa cîntarul la 100 grame, ş.a.m.d. De asemenea, greutăţile cîntarului erau prea uşoare. Clienţii ei nu primeau, astfel, niciodată marfa dorită, fără lipsă la gramaj.

Într-o duminică, o rudă a sa i-a dat un număr al „Turnului de veghere“, în care erau tratate chiar principiile biblice despre gestiune. Ceea ce era spus în el despre practicile necinstite din comerţ, părea să fie scris exact pentru ea (Proverbe 20:23; Levitic 19:35, 36). Luni, Norma a aruncat greutăţile false şi şi-a procurat altele, exacte. A început să viziteze întrunirile din Sala Regatului, a Martorilor lui Iehova, şi să studieze Biblia. În ciuda batjocurii din partea familiei ei, ea a devenit din ce în ce mai convinsă că face ceea ce este drept.

Şi cum i-a mers comerţul? La unele mărfuri nu putea cîştiga nimic fără să înşele şi de aceea a renunţat la ele. Dar la celelalte produse cumpărătorii au remarcat o schimbare şi au zis: „De cînd aţi devenit creştină ne daţi mai mult pentru aceeaşi sumă de bani.“ Astfel vînzarea i-a mers mai bine ca înainte. Cu banii cîştigaţi cinstit Norma a fost în măsură să-şi plătească ipoteca pentru casa ei, să-şi strîngă bani la bancă şi să facă donaţii pentru scopuri de binefacere. În plus, s-a îmbunătăţit şi starea sănătăţii ei, căci chinuitoarele dureri de cap pe care le avusese, fiindcă se temea tot timpul să nu fie descoperită, au părăsit-o.

[Chenarul de la pagina 59]

„Optzeci şi şapte la sută dintre australieni au participat în ultimele trei luni la o formă sau alta a jocurilor de noroc.“ — The Sunday Mail (Brisbane).

„Jocul este mai important decît mîncarea! Ţările Commonwealth-ului cheltuiesc săptămînal aproximativ 12 milioane dolari pentru jocurile de noroc - aproape cît şi pentru alimente.“ — The Sunday Mail (Brisbane).

[Legenda ilustraţiei de la pagina 57]

Sfaturile Bibliei ne ajută să întocmim un buget familial echilibrat

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 61]

Ce valoare practică au principiile biblice privitoare la beţie, fumat şi jocuri de noroc?