Capitolul 3

Unde am putea găsi un ghid?

SUBIECT DE DISCUŢIE: De ce este logic să ne gîndim că Dumnezeu a avut în vedere scrierea unei cărţi drept ghid? (1—5)

CE TE împiedică să fii fericit? Problemele de care te loveşti? Ele pot fi de ordin personal: probleme de sănătate, financiare, sexuale sau familiale. Dar ele pot fi şi de ordin general, ca nesiguranţa cauzată de criminalitate, proastele condiţii de muncă, prejudecăţile, pericolul războiului. Cei mai mulţi oameni se izbesc de dificultăţi care-i împiedică să fie cu adevărat fericiţi.

² În ciuda eforturilor depuse de către cei mai eminenţi savanţi şi specialişti pentru a rezolva problemele omenirii, acestea continuă să se agraveze. Următoarele cuvinte scrise în vremuri îndepărtate s-au dovedit a fi adevărate: „Nu-i aparţine omului pămîntean calea sa. Nu-i aparţine omului care umblă nici măcar să-şi dirijeze paşii.“ * Nu este oare evident faptul că pentru a găsi o fericire durabilă noi avem nevoie de un ghid provenit de la cineva mult mai înţelept decît omul? Dar unde să găseşti un asemenea ghid?

³ Mulţi oameni consideră că universul este într-un anumit sens „cartea creaţiei“, care atestă existenţa unui Creator. Aceasta era şi părerea unui rege evreu din antichitate, care a scris: „Cerurile declară gloria  lui Dumnezeu.“ Acel rege mai spune despre Creator că El ne instruieşte prin intermediul unei cărţi care-l poate face înţelept şi fericit pe cel fără experienţă. *

⁴ Dacă fiinţele umane au posibilitatea de a comunica între ele, ba chiar şi de a transmite din spaţiu mesaje pe pămînt, n-ar fi oare logic să ne gîndim că şi Creatorul omului poate face acest lucru? În afară de aceasta, întrucît multe lucruri referitoare la pămînt dovedesc interesul lui Dumnezeu faţă de neamul omenesc, este de la sine înţeles faptul că el doreşte să-i ajute pe oameni. O astfel de atitudine din partea lui Dumnezeu corespunde celor ce se petrec în familiile în care domneşte iubirea: părinţii le transmit copiilor cunoştinţe şi le asigură o îndrumare. Dar cum ar putea face Creatorul omului lucrul acesta, spre binele nostru?

⁵ Scripturile constituie deja de multă vreme un excelent mijloc de transmitere a unor informaţii exacte şi cu caracter permanent. Un document scris riscă mult mai puţin să conţină erori decît un mesaj larg răspîndit, dar numai prin viu grai. În afară de aceasta, o carte poate fi reprodusă şi tradusă, pentru ca, astfel, oamenii de orice limbă să-i poată citi  mesajul. Nu ţi se pare logic ca Marele nostru Creator să se fi servit tocmai de un asemenea mijloc de a ne da informaţii?

Ce motive de a examina Biblia există? (6—9)

⁶ Biblia este privită mai mult decît oricare altă scriere religioasă, drept un mesaj venit de la Creatorul nostru. Foarte semnificativă este, de asemenea, extraordinara ei răspîndire. De fapt, dacă există un mesaj al Creatorului omenirii, adresat tuturor oamenilor şi care să fi fost comunicat într-o carte, atunci, pe bună dreptate, ne putem aştepta ca acel mesaj să fie la îndemîna tuturor. Exact aşa stau lucrurile în cazul Bibliei, deoarece 97 la sută din locuitorii pămîntului o pot citi în propria lor limbă. Nici o altă carte religioasă nu a fost tipărită şi difuzată în atîtea sute de milioane de exemplare.

⁷ Biblia este într-adevăr cartea de religie a întregului neam omenesc. De ce oare? Pentru că începutul scrierii ei datează din vremea leagănului civilizaţiei umane. Apoi, pentru că ea este singura carte sacră ce urmăreşte istoria întregului neam omenesc, încă de la originile sale. Şi, în sfîrşit, pentru că ea ne vorbeşte despre scopul lui Dumnezeu de a le da oamenilor din  „toate naţiunile pămîntului“ posibilitatea de a se bucura de binecuvîntări eterne. — Geneza 22:18.

⁸ Encyclopædia Britannica spune despre Biblie că este „cea mai influentă colecţie de cărţi din întreaga istorie a omenirii“. Influenţa şi efectul ei asupra istoriei sînt net superioare celor ale oricărei alte scrieri sacre. De aceea, se poate spune pe drept că nimeni nu poate afirma că posedă o cultură completă dacă nu a citit Biblia.

⁹ Şi totuşi unii resping această carte. De ce? Adesea din cauza comportamentului unor indivizi sau naţiuni care pretind că urmează Biblia. În anumite ţări se spune că Biblia este o carte care incită la război, că ea favorizează colonialismul sau că este o „carte a albilor“. Aceste păreri sînt însă greşite. Biblia, care a fost scrisă în Orientul Mijlociu, nu aprobă nici războaiele coloniale şi nici exploatarea lacomă în numele creştinismului. Citind-o, vei constata exact contrariul, deoarece ea condamnă cu severitate războaiele, imoralitatea şi exploatarea omului de către om. Vina pentru asemenea stări de lucruri e a oamenilor lacomi şi nu a Bibliei (Iacob 4:1–3; 5:1–6). Nu permite deci ca nişte oameni egoişti, cărora nu le pasă de sfatul biblic, să te împiedice să tragi folos din comorile conţinute în Biblie.

CE VEI GĂSI ÎN EA?

Ce fel de informaţii pot fi găsite în Biblie? (10—13)

¹⁰ Mulţi oameni rămîn surprinşi cînd citesc Biblia pentru întîia oară. Ei descoperă că, de fapt, în principal nu este vorba de o carte de crezuri şi precepte religioase, nici despre o culegere de maxime sau de filozofie neclară, din care majoritatea oamenilor nu pricep mare lucru. Biblia vorbeşte despre persoane autentice, care au avut preocupări şi probleme ca şi noi. Printre altele, datorită faptului că ne relatează modul în care a procedat Dumnezeu în trecut faţă de  omenire, ne permite să pricepem care este voia divină cu privire la noi, astăzi. Noi te îndemnăm să citeşti Geneza, prima carte a Bibliei. Relatările interesante pe care le conţine ea îţi vor ajuta să cunoşti multe lucruri cu privire la scopul lui Dumnezeu cu omenirea. Vei învăţa despre lucrurile care pot dăuna fericirii. Dar vei putea învăţa şi despre trăsături de caracter şi despre acţiuni care contribuie la succes şi care îi sînt plăcute lui Dumnezeu.

¹¹ Unele dintre cele 66 de cărţi ale Bibliei relatează istoria şi viaţa religioasă a vechiului Israel. (Exod, Iosua şi 1 Samuel sînt din numărul acelora pe care le vei citi, desigur, cu plăcere.) Această istorie a fost scrisă spre folosul nostru (1 Corinteni 10:11). Prin urmare, deşi Dumnezeu nu mai guvernează peste nici o naţiune deosebită şi nu pretinde omenirii să se supună legii pe care a dat-o în mod special numai vechilor israeliţi, noi putem învăţa totuşi multe lucruri din aceste cărţi biblice. De altfel, după cum vom vedea din cele ce urmează, toate acţiunile lui Dumnezeu faţă de israeliţi (cum ar fi jertfele de animale ce-i erau oferite) sînt importante pentru viaţa noastră.

¹² Pentru a-ţi face o imagine de ansamblu asupra Bibliei va trebui, de asemenea, să citeşti cel puţin una dintre relatările vieţii lui Isus, de exemplu Evanghelia după Marcu, cea mai scurtă dintre Evanghelii. Citeşte apoi entuziasmanta istorie a fondării creştinismului, relatată de către Faptele apostolilor. Pentru a-ţi face, în sfîrşit, o idee despre sfaturile practice pe care Biblia le dă creştinilor, examinează conţinutul scrisorii lui Iacob. O cercetare a diferitelor părţi ale Bibliei îţi va permite să înţelegi mai bine de ce a fost ea atît de mult apreciată în decursul secolelor.

¹³ Dacă anumite lucruri din conţinutul Bibliei te vor lăsa nedumerit, nu te descuraja. Conţinutul acestei cărţi este profund, lucru la care trebuie de fapt să ne aşteptăm din partea unei cărţi al cărei Autor este Creatorul însuşi. El a destinat-o să fie studiată de oameni  în decurs de secole (2 Petru 3:15, 16). Cu timpul vei obţine răspunsul la cea mai mare parte a întrebărilor tale, deoarece diferitele relatări ale Bibliei sînt în legătură unele cu altele sau interdependente. Întrebările pe care le suscită anumite pasaje îşi găsesc răspunsul în alte pasaje ale Scripturilor. Cu cît vei citi mai mult Biblia, cu atît o vei găsi mai utilă şi convingătoare. Vei constata în curînd că ceea ce spune Biblia este foarte diferit de ceea ce învaţă şi practică majoritatea bisericilor. Aceasta te va determina să citeşti toate cărţile ei, cercetîndu-le de repetate ori.

ORIGINEA BIBLIEI

Ce dovezi arată dacă Biblia este sau nu o operă pur umană? (14—19)

¹⁴ Probabil că şi tu cunoşti anumiţi oameni care respectă Biblia ca pe o operă literară sau ca pe o carte a înţelepciunii antice, dar pe care o consideră drept o operă pur umană şi nu drept cuvîntul lui Dumnezeu. Ce dezvăluie însă faptele?

¹⁵ Citind Biblia, vei observa că ea a fost scrisă de mai mulţi bărbaţi. Primul dintre aceştia a fost Moise, care a început redactarea ei în anul 1513 î.e.n. Ultimul, Ioan, un apostol al lui Isus, a scris spre sfîrşitul primului secol al erei noastre. La redactarea diferitelor cărţi ale Bibliei au participat în total circa patruzeci de bărbaţi. Ce fel de oameni au fost aceştia? Ei erau oameni smeriţi, dispuşi să-şi descopere propriile slăbiciuni, precum şi cele ale poporului lor. De remarcat este şi cinstea lor, deoarece au recunoscut că ceea ce au scris a fost dictat de către Dumnezeu. Asemenea declaraţii pot fi găsite în 2 Samuel 23:1, 2; Ieremia 1:1, 2 şi Ezechiel 13:1, 2. N-ar trebui oare ca toate acestea să ne îndemne să luăm în serios afirmaţia Bibliei conform căreia: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi de folos“? — 2 Timotei 3:16; 2 Petru 1:20, 21.

¹⁶ Relatările scriitorilor Bibliei diferă în multe privinţe  de aproape toate documentele antice. După cum bine ştie oricine studiază istoria antică, documentele ce provin din Egipt, Persia, Babilon precum şi de la alte naţiuni din antichitate abundă în relatări mitologice şi exagerări grosolane cu privire la suverani şi faptele lor de eroism. Dimpotrivă, ceea ce caracterizează Biblia este adevărul şi exactitatea. Această carte prezintă o mulţime de nume şi detalii precise ce pot fi confirmate, ba chiar datate. De exemplu, capitolul 5 al cărţii lui Daniel ne vorbeşte despre un rege babilonian numit Belşaţar (sau Balthazar). Mult timp criticii Bibliei au susţinut că acest rege nu a existat niciodată şi că a fost inventat de către Daniel. Însă nu de mult au fost scoase la lumina zilei şi descifrate tăbliţe de argilă al căror text a confirmat amănuntele relatării lui Daniel. Iată de ce profesorul R. P. Dougherty (de la Universitatea Yale) a putut scrie că Biblia este mai exactă decît orice document şi că ea dovedeşte că Daniel şi-a scris cartea în epoca indicată de Biblie. — Nabonidus and Belshazzar.

¹⁷ Dacă vizitezi Ierusalimul, vei putea străbate, călcînd prin apă, un canal tăiat în rocă. El a fost descoperit şi curăţit abia în secolul trecut. Dar de ce ne interesează acest canal? Deoarece el confirmă o relatare biblică veche de mai bine de 2 000 de ani, care ne arată cum regele Ezechia a introdus apa în interiorul Ierusalimului. — 2 Regi 20:20; 2 Cronici 32:30.

¹⁸ S-ar putea cita multe alte exemple care să demonstreze că Biblia este demnă de încredere din punct de vedere istoric şi geografic. Dar simplul fapt că este exactă nu dovedeşte în mod absolut originea ei divină, deoarece şi unele cărţi de istorie modernă sînt la fel. Însă Biblia ne furnizează detalii care nu s-ar putea explica dacă ar fi vorba de o carte de provenienţă pur umană. Aceste detalii i-au convins pe mulţi observatori atenţi că Autorul Bibliei nu poate fi decît Fiinţa Supremă.

¹⁹ Biblia nu este o carte ştiinţifică, însă, atunci cînd  abordează probleme ştiinţifice, afirmaţiile ei reflectă o cunoştinţă de care nu puteau dispune oamenii din epoca în care a fost scrisă ea. Iată, de exemplu, declaraţia dr. Arno Penzias (laureat al premiului Nobel pe anul 1978), cu referire la originea universului:

„După părerea mea, cele mai bune date pe care le posedăm corespund exact cu ceea ce aş fi putut prezice dacă n-aş fi avut nimic altceva pe ce să mă bazez decît cele cinci cărţi ale lui Moise, Psalmii, Biblia în ansamblul ei.“

Afară de aceasta, Geneza descrie apariţia succesivă a diferitelor forme de viaţă exact în ordinea acceptată în general şi de către savanţi (Geneza 1:1–27). Ba mai mult, în timp ce alte naţiuni afirmau — conform învăţăturii antice din timpul acela — că pămîntul stă pe spatele unor elefanţi, sau pe cel al unui uriaş, Biblia afirma deja, în mod corect, că pămîntul nu se sprijină pe nimic şi că este rotund (Iov 26:7; Isaia 40:22). Cum au putut cunoaşte scriitorii Bibliei lucruri pe care oamenii de ştiinţă le-au „descoperit“ abia de curînd? Asemenea informaţii trebuie să fi provenit dintr-o sursă superioară lor.

Ce este remarcabil în declaraţiile Bibliei privitoare la viitor? (20—22)

²⁰ Există însă un lucru şi mai important care aruncă lumină asupra originei Bibliei, şi anume profeţia biblică. Oamenii pot ghici uneori viitorul, dar nu îl pot prezice în mod coerent, cu toată exactitatea (Iacob 4:13, 14). Dar Biblia face lucrul acesta. Cu mult înainte ca Babilonul să devină imperiu mondial şi să distrugă Ierusalimul, Dumnezeu a profeţit prin Isaia că această naţiune va sfîrşi prin a fi nimicită. Cu aproximativ două secole înainte, Dumnezeu l-a indicat pe nume pe Cirus ca viitor cuceritor al Babilonului, relatînd modul în care va fi cucerit oraşul. Isaia a consemnat, de asemenea, detalii precise cu privire la pustiirea totală a Babilonului, cu o mie de ani înainte de a fi avut loc acest eveniment (Isaia 13:17–22; 44:24 pînă  la 45:3). Toate profeţiile s-au împlinit, inclusiv cele referitoare la Tir şi Ninive (Ezechiel 26:1–5; Ţefania 2:13–15). Poţi vizita ruinele existente în Orientul Mijlociu şi să te convingi tu însuţi de adevărul acestor afirmaţii.

²¹ Cu mult timp înainte cartea biblică a lui Daniel a anunţat cu precizie alte evenimente internaţionale, şi anume că Babilonul va fi cucerit de către puterea medo-persană care, la rîndul ei, va fi învinsă de Grecia. După moartea faimosului conducător grec (Alexandru cel Mare), patru dintre subordonaţii săi au dominat vechiul imperiu (Daniel 8:3–8, 20–22). Aceasta era istorie viitoare, scrisă anticipat şi s-a derulat exact aşa cum a profeţit Daniel. Cum a putut Daniel cunoaşte toate acele lucruri? Singurul răspuns satisfăcător se găseşte în următoarea declaraţie biblică: „Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu.“ Aceste lucruri ne interesează deoarece, aşa cum vom vedea într-un alt capitol, Biblia conţine profeţii referitoare la evenimente care se împlinesc în vremurile noastre. În afară de aceasta, ea descrie într-un mod viu evenimente ce se află încă în viitor. *

²² Biblia nu se limitează doar la a vorbi despre viitor, ci ea ne ajută să înfruntăm cu succes şi prezentul. Ea ne explică de ce există atîta suferinţă, permiţîndu-ne totodată să înţelegem care este scopul existenţei. Prin intermediul acestei cărţi Creatorul ne arată calea pe care trebuie s-o urmăm pentru a ne putea rezolva problemele şi să găsim cea mai mare fericire în viaţă, atît acum cît şi în viitor. Alte capitole ale acestei cărţi tratează unele probleme ale vieţii, arătîndu-ne şi sfaturile realiste pe care le dă Biblia cu privire la ele. Dar, înainte de orice alt lucru, trebuie să-l cunoaştem mai bine pe Cel ce a dat aceste sfaturi.

[Note de subsol]

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 22]

Sateliţii de fabricaţie umană pot transmite mesaje pe pămînt. Oare Creatorul să nu poată face mai mult decît atît?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 23]

Nu este oare logic ca Dumnezeu să fi pus la dispoziţia omenirii o carte?