Salt la conţinut

Salt la cuprins

Cartea care dezvăluie cunoştinţa lui Dumnezeu

Cartea care dezvăluie cunoştinţa lui Dumnezeu

Capitolul 2

Cartea care dezvăluie cunoştinţa lui Dumnezeu

1, 2. De ce avem nevoie de îndrumare din partea Creatorului nostru?

ESTE absolut rezonabil să credem că Creatorul nostru iubitor a furnizat o carte pentru instruirea şi îndrumarea omenirii. Nu eşti de acord că oamenii au nevoie de îndrumare?

2 Cu mai bine de 2 500 de ani în urmă, un profet şi istoric a scris: „Nu stă în puterea omului, când umblă, să-şi îndrepte paşii“ (Ieremia 10:23). Astăzi, adevărul acestei afirmaţii este mai evident ca oricând! Astfel, istoricul William H. McNeill consemnează: „Experienţa umană pe suprafaţa acestei planete a constat dintr-o serie aproape neîntreruptă de crize şi de scindări ale ordinii stabilite a societăţii“.

3, 4. a) Ce atitudine ar trebui să adoptăm în abordarea studiului Bibliei? b) Cum vom proceda pentru a examina Biblia?

3 Biblia ne satisface toate necesităţile în domeniul unei îndrumări înţelepte. Este adevărat, unii oameni se simt copleşiţi atunci când examinează pentru prima dată Biblia. Este o carte voluminoasă, iar unele părţi ale ei nu sunt uşor de înţeles. Însă, dacă ţi s-ar înmâna un document legal care arată ce trebuie să faci pentru a primi o moştenire valoroasă, nu ţi-ai face timp pentru a-l studia cu atenţie? Dacă vei constata că unele părţi ale acestuia sunt greu de înţeles, probabil că vei cere ajutorul unei persoane care are experienţă în astfel de probleme. De ce să nu adopţi o atitudine similară şi în abordarea Bibliei (Faptele 17:11)? Este în joc mai mult decât o moştenire materială. Aşa cum am învăţat în capitolul precedent, cunoştinţa lui Dumnezeu poate conduce la viaţă veşnică.

4 Să examinăm cartea care dezvăluie cunoştinţa lui Dumnezeu. Vom face mai întâi o scurtă prezentare generală a Bibliei. Apoi, vom dezbate motivele pentru care mulţi oameni bine documentaţi cred că ea este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu.

CE CONŢINE BIBLIA

5. a) Ce conţin Scripturile ebraice? b) Ce conţin Scripturile greceşti?

5 Biblia conţine 66 de cărţi împărţite în două secţiuni, numite adeseori Vechiul Testament şi Noul Testament. Treizeci şi nouă de cărţi ale Bibliei au fost scrise în principal în limba ebraică, iar douăzeci şi şapte în limba greacă. Scripturile ebraice, compuse din scrierile de la Geneza până la Maleahi, cuprind creaţia precum şi primii 3 500 de ani din istoria omenirii. În timp ce examinăm această parte a Bibliei, aflăm despre relaţiile lui Dumnezeu cu israeliţii — de la constituirea lor ca naţiune, în secolul al XVI-lea î.e.n., până în secolul al V-lea î.e.n. * Scripturile greceşti, conţinând cărţile de la Matei la Apocalipsa, se concentrează asupra învăţăturilor şi activităţii lui Isus Cristos, precum şi a discipolilor săi, pe parcursul secolului I e.n.

6. De ce trebuie să studiem întreaga Biblie?

6 Unii afirmă că „Vechiul Testament“ este pentru evrei, iar „Noul Testament“, pentru creştini. Însă, în armonie cu 2 Timotei 3:16, „toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi utilă“ (NW). Prin urmare, un studiu potrivit al Scripturilor trebuie să includă întreaga Biblie. De fapt, cele două părţi ale Bibliei se completează reciproc, îmbinându-se în mod armonios pentru a dezvolta o temă generală.

7. Care este tema Bibliei?

7 Probabil că tu asişti de ani de zile la unele slujbe religioase şi ai auzit citindu-se cu voce tare unele pasaje din Biblie. Sau, poate că ai citit personal unele fragmente din ea. Ştiai că, de la Geneza până la Apocalipsa, Biblia are o temă comună? Da, o temă armonioasă străbate întreaga Biblie. Care este aceasta? Este justificarea dreptului lui Dumnezeu de a guverna omenirea şi realizarea scopului său iubitor prin intermediul Regatului său. Mai târziu, vom vedea chiar modul în care Dumnezeu va îndeplini acest scop.

8. Ce dezvăluie Biblia despre personalitatea lui Dumnezeu?

8 Pe lângă prezentarea scopului lui Dumnezeu, Biblia dezvăluie şi personalitatea sa. De exemplu, din Biblie aflăm că Dumnezeu are sentimente şi că alegerile pe care le facem îl interesează (Psalmul 78:40, 41; Proverbele 27:11; Ezechiel 33:11). În Psalmul 103:8–14 se spune că Dumnezeu este „îndurător şi milostiv, încet la mânie şi plin de bunătate [iubitoare, NW]“. El ne tratează cu compasiune, ‘amintindu-şi că suntem făcuţi doar din ţărână’ şi că ne întoarcem în ea când murim (Geneza 2:7; 3:19). Ce calităţi minunate manifestă el! Oare nu unui astfel de Dumnezeu doreşti să-i aduci închinare?

9. Cum ne oferă Biblia o imagine clară despre normele lui Dumnezeu, şi cum putem trage foloase din această cunoştinţă?

9 Biblia ne oferă o imagine clară a normelor lui Dumnezeu. Uneori acestea sunt declarate sub formă de legi. Mai frecvent însă, ele se reflectă în unele principii făcute cunoscute prin intermediul unor exemple practice. Dumnezeu s-a îngrijit ca anumite evenimente din istoria Israelului antic să fie aşternute în scris spre folosul nostru. Aceste relatări sincere arată ce se întâmplă atunci când oamenii lucrează în armonie cu scopul lui Dumnezeu, precum şi consecinţele triste care apar atunci când aceştia îşi urmează calea lor independentă (1 Împăraţi 5:4; 11:4–6; 2 Cronici 15:8–15). Fără îndoială că lecturarea unor astfel de relatări inspirate din viaţa reală ne va sensibiliza inima. Dacă încercăm să vizualizăm evenimentele consemnate, ne putem identifica cu persoanele implicate în acestea. Astfel, putem trage foloase din exemplele bune şi putem evita capcanele în care sunt prinşi răufăcătorii. Totuşi, avem nevoie de un răspuns la următoarea întrebare esenţială: Cum putem fi siguri că ceea ce citim în Biblie este cu adevărat inspirat de Dumnezeu?

TE POŢI ÎNCREDE ÎN BIBLIE?

10. a) De ce cred unii că Biblia este depăşită? b) Ce ne spune 2 Timotei 3:16, 17 referitor la Biblie?

10 Ai remarcat, probabil, că multe cărţi care oferă sfaturi ajung să fie depăşite în numai câţiva ani. Ce se poate spune însă despre Biblie? Ea este foarte veche şi au trecut aproape 2 000 de ani de când au fost scrise ultimele ei cuvinte. De aceea, unii cred că ea nu mai este aplicabilă în epoca noastră modernă. Însă, dacă Biblia este inspirată de Dumnezeu, sfaturile ei trebuie să rămână mereu actuale în pofida vechimii sale considerabile. Scripturile trebuie să fie încă „de folos [utile, NW] ca să înveţe, să convingă, să îndrepte, să dea înţelepciune în dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul pregătit pentru orice lucrare bună“. — 2 Timotei 3:16, 17.

11–13. De ce putem spune că Biblia este practică pentru zilele noastre?

11 O examinare atentă dezvăluie că principiile Bibliei au o aplicabilitate la fel de mare şi azi ca şi atunci când au fost prima dată aşternute în scris. De exemplu, când este vorba despre natura umană, Biblia reflectă o înţelegere profundă care se aplică fiecărei generaţii umane. Putem observa cu uşurinţă acest lucru în Predica de pe munte, pe care o găsim consemnată în cartea lui Matei, capitolele 5 la 7. Această predică l-a impresionat atât de mult pe fostul conducător indian Mohandas K. Gandhi, încât se zice că acesta i-a spus unei oficialităţi britanice: „Când ţara dumneavoastră şi ţara mea vor ajunge la identitate de păreri pe baza învăţăturilor expuse de Cristos în această Predică de pe munte, vom fi rezolvat nu numai problemele ţărilor noastre, ci şi ale întregii lumi“.

12 Nu este surprinzător faptul că oamenii sunt impresionaţi de învăţăturile lui Isus! În Predica de pe munte, el ne-a arătat calea spre adevărata fericire. El a explicat cum se pot reglementa certurile. Isus a dat şi instrucţiuni referitoare la modul în care să ne rugăm. El a scos în evidenţă cea mai înţeleaptă atitudine pe care trebuie să o avem faţă de necesităţile materiale şi ne-a dat Regula de Aur pentru a fi în relaţii bune cu alţii. Printre ideile tratate în această predică s-a aflat şi cea referitoare la modul de identificare a înşelătoriilor religioase, precum şi cea care explică cum ne putem bucura de un viitor sigur.

13 În Predica de pe munte, ca şi în toate celelalte pagini ale sale, Biblia ne spune în mod clar ce să facem şi ce să evităm pentru a ne îmbunătăţi situaţia personală în viaţă. Sfaturile ei sunt atât de practice, încât un profesor s-a simţit îmboldit să spună: „Deşi sunt un consilier de liceu cu licenţă şi cu titlu de doctor şi am citit numeroase cărţi pe teme de sănătate mintală şi psihologie, am descoperit că sfaturile Bibliei referitoare la lucruri cum ar fi o căsnicie reuşită, prevenirea delincvenţei juvenile şi modul de a-ţi câştiga prieteni şi de a-i păstra sunt mult superioare faţă de tot ceea ce am citit sau am studiat la universitate“. Pe lângă faptul că este practică şi de actualitate, Biblia este o carte pe care te poţi bizui.

EXACTĂ ŞI DEMNĂ DE ÎNCREDERE

14. Ce anume demonstrează că Biblia este exactă din punct de vedere ştiinţific?

14 Cu toate că Biblia nu este o carte de ştiinţă, ea este exactă din punct de vedere ştiinţific. De exemplu, într-o epocă în care majoritatea oamenilor credeau că pământul este plat, profetul Isaia s-a referit la el ca la un ‘cerc’ (în ebraică, chugh, care are aici sensul de „sferă“) (Isaia 40:22). Ideea că pământul este sferic nu a fost larg acceptată decât la mii de ani după zilele lui Isaia. Mai mult decât atât, textul din Iov 26:7 — scris cu mai bine de 3 000 de ani în urmă — afirmă că Dumnezeu „ţine suspendat pământul pe neant“. Un biblist a declarat: „Cum a ştiut Iov adevărul, demonstrat de astronomie, că pământul este suspendat fără un suport vizibil în spaţiul gol, este o problemă greu de rezolvat de către aceia care neagă caracterul inspirat al Sfintei Scripturi“.

15. Cum contribuie la întărirea încrederii în Biblie stilul de reportaj pe care-l găsim în ea?

15 Stilul de reportaj pe care-l găsim în Biblie, de asemenea, ne întăreşte încrederea în această carte străveche. Spre deosebire de mituri, evenimentele relatate în Biblie sunt puse în legătură cu anumiţi oameni şi cu anumite date (1 Împăraţi 14:25; Isaia 36:1; Luca 3:1, 2). Iar în timp ce istoricii antici au exagerat aproape întotdeauna victoriile conducătorilor lor, nedezvăluindu-le înfrângerile şi greşelile, scriitorii Bibliei au fost sinceri şi cinstiţi — chiar şi atunci când a fost vorba despre propriile lor păcate grave. — Numeri 20:7–13; 2 Samuel 12:7–14; 24:10.

O CARTE DE PROFEŢII

16. Care este cea mai puternică dovadă că Biblia este inspirată de Dumnezeu?

16 Profeţiile împlinite oferă dovezi convingătoare că Biblia este inspirată de Dumnezeu. Biblia conţine multe profeţii care s-au împlinit în mod amănunţit. Fără îndoială că nişte simpli oameni n-ar putea să-şi asume responsabilitatea pentru acest lucru. Atunci ce se află în spatele acestor profeţii? Biblia însăşi spune că „nici o prorocie [profeţie, NW] n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii sfinţi ai lui Dumnezeu au vorbit conduşi de Duhul Sfânt“, sau forţa activă a lui Dumnezeu (2 Petru 1:21). Să examinăm câteva exemple.

17. Ce profeţii au prezis căderea Babilonului, şi cum s-au împlinit acestea?

17 Căderea Babilonului. Atât Isaia, cât şi Ieremia au prezis căderea Babilonului prin intermediul mezilor şi perşilor. Este remarcabil faptul că profeţia lui Isaia referitoare la acest eveniment a fost consemnată cu aproape 200 de ani înainte ca Babilonul să fie cucerit. În prezent, documentele istorice sprijină temeinic următoarele aspecte ale profeţiei: secarea fluviului Eufrat prin devierea apelor sale spre un lac artificial (Isaia 44:27; Ieremia 50:38), neglijarea asigurării securităţii la porţile dinspre fluviu ale Babilonului (Isaia 45:1) şi cucerirea de către un conducător numit Cirus. — Isaia 44:28.

18. Cum s-a împlinit profeţia biblică referitoare la ascensiunea şi căderea „regelui Greciei“?

18 Ascensiunea şi căderea „regelui Greciei“. Într-o viziune, Daniel a văzut un ţap care a doborât un berbec, rupându-i cele două coarne. Apoi, cornul cel mare al ţapului s-a frânt şi în locul lui au crescut alte patru coarne (Daniel 8:1–8). Daniel a primit următoarea explicaţie: „Berbecul pe care l-ai văzut, cu cele două coarne: sunt împăraţii Mediei şi Persiei. Ţapul păros însă este împărăţia [regele, NW] Greciei şi cornul cel mare dintre ochii lui este cel dintâi împărat. Cele patru coarne care au crescut în locul acestui corn frânt sunt patru împărăţii care se vor ridica din poporul acesta, dar nu cu puterea lui“ (Daniel 8:20–22). În armonie cu această profeţie, aproximativ două secole mai târziu, „regele Greciei“, Alexandru cel Mare, a înfrânt puterea cu cele două coarne, adică Imperiul medo-persan. Alexandru a murit în anul 323 î.e.n. şi a fost înlocuit în cele din urmă de patru dintre generalii săi. Totuşi, nici unul dintre aceste regate care au urmat nu a egalat puterea imperiului lui Alexandru.

19. Ce profeţii s-au împlinit în persoana lui Isus Cristos?

19 Viaţa lui Isus Cristos. Scripturile ebraice conţin nenumărate profeţii care s-au împlinit cu referire la naşterea, ministerul, moartea şi învierea lui Isus. De exemplu, Mica a prezis cu mai bine de 700 de ani înainte faptul că Mesia, sau Cristos, urma să se nască în Betleem (Mica 5:2; Luca 2:4–7). Contemporanul lui Mica, Isaia, a prezis că Mesia urma să fie lovit şi scuipat (Isaia 50:6; Matei 26:67). Cu cinci sute de ani înainte, Zaharia a profeţit că Mesia urma să fie trădat pentru 30 de monede de argint (Zaharia 11:12; Matei 26:15). Cu o anticipare de mai bine de o mie de ani, David a prezis unele împrejurări legate de moartea pe care urma să o suporte Isus Mesia (Psalmul 22:7, 8, 18; Matei 27:35, 39–43). Iar cu aproximativ cinci secole înainte, profeţia lui Daniel a dezvăluit când anume urma să apară Mesia, precum şi durata ministerului său şi momentul morţii sale (Daniel 9:24–27). Aceasta nu este decât o mostră a profeţiilor care s-au împlinit în persoana lui Isus Cristos. Mai târziu, vei găsi satisfacţie în a citi mult mai multe lucruri despre el.

20. Ce încredere trebuie să ne dea faptul că Biblia consemnează în mod perfect profeţii care s-au împlinit?

20 Multe alte profeţii biblice care vizau perioade îndepărtate s-au împlinit deja. ‘Însă, poate te întrebi, cum îmi afectează viaţa aceste lucruri?’ Ei bine, dacă cineva îţi spune adevărul de mulţi ani, te vei îndoi dintr-o dată de el atunci când îţi spune ceva nou? Nu! Dumnezeu a spus adevărul pe parcursul întregii Biblii. Nu ar trebui ca acest lucru să-ţi întărească încrederea în ceea ce promite Biblia, aşa cum fac de pildă profeţiile ei referitoare la un apropiat paradis pământesc? Într-adevăr, putem avea aceeaşi încredere ca Pavel, unul dintre discipolii lui Isus din primul secol, care a scris că ‘Dumnezeu nu poate să mintă’ (Tit 1:2). În plus, atunci când citim Scripturile şi aplicăm sfaturile pe care le conţin, dăm dovadă de o înţelepciune pe care oamenii nu o pot dobândi singuri, deoarece Biblia este cartea care dezvăluie cunoştinţa lui Dumnezeu care conduce la viaţă veşnică.

‘NUTREŞTE O DORINŢĂ ARZĂTOARE’ PENTRU CUNOŞTINŢA LUI DUMNEZEU

21. Ce trebuie să faci dacă unele lucruri pe care le înveţi din Biblie par împovărătoare?

21 În timp ce vei studia Biblia, probabil că vei învăţa lucruri care se deosebesc de ceea ce ai învăţat în trecut. S-ar putea chiar să constaţi că unele dintre obiceiurile religioase îndrăgite de tine nu-i sunt plăcute lui Dumnezeu. Vei învăţa că normele lui Dumnezeu referitoare la ce este drept şi ce este rău sunt mai înalte decât cele acceptate în mod obişnuit în această lume laxistă. La început, acest lucru ar putea să pară împovărător. Dar, ai răbdare! Examinează cu atenţie Scripturile pentru a găsi cunoştinţa lui Dumnezeu. Fii receptiv, deoarece este posibil ca sfaturile Bibliei să pretindă efectuarea unor schimbări în ce priveşte modul tău de gândire şi de acţiune.

22. De ce studiezi Biblia, şi cum îi poţi ajuta pe alţii să înţeleagă acest lucru?

22 Unii prieteni şi rude bine intenţionate s-ar putea să se împotrivească faptului că tu studiezi Biblia, însă Isus a spus: „Pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri“ (Matei 10:32, 33). Unii se tem că vei intra într-o sectă sau că vei deveni un fanatic. În realitate însă, tu nu faci altceva decât că te străduieşti să dobândeşti cunoştinţa exactă despre Dumnezeu şi despre adevărul său (1 Timotei 2:3, 4). Pentru a-i ajuta pe alţii să înţeleagă acest lucru, fii rezonabil atunci când le vorbeşti despre ceea ce înveţi, nu certăreţ (Filipeni 4:5). Aminteşte-ţi că mulţi sunt „câştigaţi fără cuvânt“, atunci când observă dovada faptului că cunoştinţa biblică le este într-adevăr folositoare oamenilor. — 1 Petru 3:1, 2.

23. Cum poţi ‘nutri o dorinţă arzătoare’ pentru cunoştinţa lui Dumnezeu?

23 Biblia ne îndeamnă: „Ca nişte copii nou-născuţi, nutriţi o dorinţă arzătoare pentru laptele nefalsificat care aparţine cuvântului“ (1 Petru 2:2NW). Un nou-născut depinde de hrana pe care i-o dă mama sa şi el insistă să obţină această hrană necesară. Tot astfel, şi noi suntem dependenţi de cunoştinţa lui Dumnezeu. ‘Nutreşte o dorinţă arzătoare’ pentru Cuvântul său, continuându-ţi studiul. Da, propune-ţi să citeşti zilnic Biblia (Psalmul 1:1–3). Aceasta îţi va aduce bogate binecuvântări, deoarece, referindu-se la legile lui Dumnezeu, Psalmul 19:11 spune: „În păzirea lor este mare răsplată“.

[Notă de subsol]

^ par. 5 Î.e.n. înseamnă „înaintea erei noastre“, această expresie fiind mai corectă decât î.C. („înainte de Cristos“). E.n. înseamnă „era noastră“, numită deseori A.D., adică anno Domini, ceea ce înseamnă „în anul Domnului nostru“.

VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢA

În ce sens este Biblia o carte unică?

De ce te poţi încrede în Biblie?

Ce dovezi care atestă că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu sunt convingătoare pentru tine?

[Întrebări de studiu]

[Chenarul de la pagina 14]

FAMILIARIZEAZĂ-TE CU BIBLIA TA!

Faptul de a te familiariza cu Biblia nu este neapărat ceva dificil. Foloseşte-te de pagina care prezintă cuprinsul pentru a afla ordinea cărţilor biblice şi locul unde pot fi găsite.

Cărţile biblice sunt împărţite în capitole şi versete pentru a găsi cu uşurinţă referinţele. Împărţirea în capitole a fost adăugată pe parcursul secolului al XIII-lea şi se pare că Scripturile greceşti au fost împărţite în versete, aşa cum le avem astăzi, de un tipograf francez din secolul al XVI-lea. Prima Biblie completă care a fost împărţită în capitole şi versete a fost o ediţie franceză, publicată în 1553.

Atunci când în cartea de faţă sunt citate texte scripturale, prima cifră arată capitolul, iar următoarea indică versetul. De exemplu, referinţa „Proverbele 2:5“ înseamnă cartea Proverbele, capitolul 2, versetul 5. Pe măsură ce vei căuta dovezile scripturale, vei observa că găsirea lor în Biblie devine din ce în ce mai uşoară.

Cea mai bună modalitate de a te familiariza cu Biblia este să citeşti din ea în fiecare zi. La început, acest lucru s-ar putea să pară dificil. Însă dacă vei citi trei până la cinci capitole pe zi, în funcţie de lungimea acestora, vei termina de citit întreaga Biblie într-un an. De ce nu ai începe chiar azi?

[Chenarul de la pagina 19]

BIBLIA — O CARTE UNICĂ

• Biblia este „inspirată de Dumnezeu“ (2 Timotei 3:16NW). Deşi cuvintele ei au fost aşternute în scris de oameni, Dumnezeu a condus gândirea acestora, astfel că Biblia este într-adevăr „Cuvântul lui Dumnezeu“. — 1 Tesaloniceni 2:13.

• Biblia a fost scrisă pe parcursul unei perioade de peste 16 secole, de către 40 de scriitori proveniţi din diferite medii sociale. Cu toate acestea, Biblia în ansamblu este un tot armonios de la început până la sfârşit.

• Biblia a supravieţuit mai multor controverse decât oricare altă carte. În timpul evului mediu, unii oameni au fost arşi pe rug pentru simplul motiv că posedau un exemplar al Scripturilor.

• Biblia este cartea cu cel mai mare succes de librărie din lume. Ea a fost tradusă, integral sau parţial, în peste 2 000 de limbi. A fost tipărită în miliarde de exemplare şi nu există nici un loc pe pământ unde să nu poată fi găsit un exemplar al acesteia.

• Cea mai veche parte a Bibliei datează din secolul al XVI-lea î.e.n. Această dată este situată înaintea apariţiei scrierii hinduse Rig-Veda (aproximativ în anul 1300 î.e.n.), sau a scrierii budiste intitulate „Canonul celor trei coşuri“ (secolul al V-lea î.e.n.), sau a Coranului musulman (secolul al VII-lea e.n.), precum şi a scrierii şintoiste Nihongi (720 e.n.).

[Ilustraţie şi fotografie pe toată pagina 20]