Salt la conţinut

Salt la cuprins

„Unităţile arhitecturale ale universului“

„Unităţile arhitecturale ale universului“

Apendice

„Unităţile arhitecturale ale universului“

Astfel descrie o enciclopedie modernă ştiinţifică elementele chimice. Pe pământ există o varietate uluitoare de elemente chimice; unele dintre ele sunt rare, iar altele există din abundenţă. Elementele chimice de felul aurului pot atrage privirile omului. Altele sunt gaze pe care nici măcar nu le vedem, cum ar fi azotul şi oxigenul. Fiecare element chimic este compus dintr-un anumit tip de atomi. Structura atomilor şi relaţiile dintre ei permit o aranjare a elementelor într-un mod economic într-un tabel sistematic.

Cu aproximativ 300 de ani în urmă se cunoşteau numai 12 elemente: antimoniul, argintul, arsenul, aurul, bismutul, carbonul, cuprul, fierul, mercurul, plumbul, staniul şi sulful. Pe măsură ce se descopereau şi alte elemente, oamenii de ştiinţă au remarcat faptul că elementele chimice puteau fi aranjate într-o ordine precisă. Întrucât în această ordine erau locuri libere, oameni de ştiinţă ca Mendeleev, Ramsay, Moseley şi Bohr au formulat teorii despre existenţa unor elemente chimice necunoscute şi despre caracteristicile lor. Ulterior, aceste elemente chimice au fost descoperite, potrivit deducţiilor. Cum au putut acei oameni de ştiinţă să deducă existenţa unor forme de materie care pe atunci nu se cunoşteau încă?

Elementele respectă o ordine numerică naturală, bazată pe structura atomilor constituenţi. Aceasta este o teorie demonstrată. Aşadar, manualele şcolare prezintă un sistem periodic al elementelor împărţit în şiruri şi coloane — hidrogen, heliu etc.

Lucrarea McGraw-Hill Encyclopedia of Science & Technology face următoarea observaţie: „Puţine aranjări în sisteme efectuate de-a lungul istoriei ştiinţei pot rivaliza cu sistemul periodic al elementelor, care constituie o dezvăluire în linii mari a ordinii din lumea fizică. . . . Indiferent ce elemente se vor descoperi în viitor, în mod sigur acestea îşi vor găsi un loc în sistemul periodic, respectând ordinea acestuia şi dezvăluindu-şi caracteristicile“.

Când elementele sunt aranjate în şirurile şi coloanele sistemului periodic, între elementele unei coloane se observă o relaţie remarcabilă. De exemplu, în ultima coloană se află heliul (nr. 2), neonul (nr. 10), argonul (nr. 18), kriptonul (nr. 36), xenonul (nr. 54) şi radonul (nr. 86). Aceste elemente sunt gaze care ard uşor când are loc o descărcare electrică şi sunt folosite la fabricarea unor lămpi electrice pentru iluminat. De asemenea, ele nu intră uşor în reacţie cu alte elemente, ca alte gaze.

Într-adevăr, întregul univers — chiar şi particulele lui atomice — denotă o extraordinară ordine şi armonie. Cui i se datorează această ordine, armonie şi varietate care caracterizează elementele constituente ale universului?

[Tabelul de la pagina 27]

Sistemul periodic al elementelor

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Sunt oare ordinea şi armonia elementelor din sistemul periodic produsul întâmplării sau al unui proiect inteligent?

METALE

NEMETALE

GAZE RARE

ELEMENTE DE TRANZIŢIE

Seria lantanidelor

Seria actinidelor

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

Denumirea elementului chimic Simbolul Numărul atomic

hidrogen H 1

heliu He 2

litiu Li 3

beriliu Be 4

bor B 5

carbon C 6

azot N 7

oxigen O 8

fluor F 9

neon Ne 10

sodiu Na 11

magneziu Mg 12

aluminiu Al 13

siliciu Si 14

fosfor P 15

sulf S 16

clor Cl 17

argon Ar 18

potasiu K 19

calciu Ca 20

scandiu Sc 21

titan Ti 22

vanadiu V 23

crom Cr 24

mangan Mn 25

fier Fe 26

cobalt Co 27

nichel Ni 28

cupru Cu 29

zinc Zn 30

galiu Ga 31

germaniu Ge 32

arsen As 33

seleniu Se 34

brom Br 35

kripton Kr 36

rubidiu Rb 37

stronţiu Sr 38

ytriu Y 39

zirconiu Zr 40

niobiu Nb 41

molibden Mo 42

techneţiu Tc 43

ruteniu Ru 44

rodiu Rh 45

paladiu Pd 46

argint Ag 47

cadmiu Cd 48

indiu In 49

staniu Sn 50

stibiu Sb 51

telur Te 52

iod I 53

xenon Xe 54

cesiu Cs 55

bariu Ba 56

lantan La 57

ceriu Ce 58

praseodim Pr 59

neodim Nd 60

promeţiu Pm 61

samariu Sm 62

europiu Eu 63

gadoliniu Gd 64

terbiu Tb 65

disprosiu Dy 66

holmiu Ho 67

erbiu Er 68

tuliu Tm 69

yterbiu Yb 70

luteţiu Lu 71

hafniu Hf 72

tantal Ta 73

tungsten W 74

reniu Re 75

osmiu Os 76

iridiu Ir 77

platină Pt 78

aur Au 79

mercur Hg 80

taliu Tl 81

plumb Pb 82

bismut Bi 83

poloniu Po 84

astatiniu At 85

radon Rn 86

franciu Fr 87

radiu Ra 88

actiniu Ac 89

toriu Th 90

protactiniu Pa 91

uraniu U 92

neptuniu Np 93

plutoniu Pu 94

americiu Am 95

curiu Cm 96

berkeliu Bk 97

californiu Cf 98

einsteiniu Es 99

fermiu Fm 100

mendeleeviu Md 101

nobeliu No 102

lawrenţiu Lr 103

104

105

106

107

108

109