O soţie care este iubită din inimă
Capitolul 5
O soţie care este iubită din inimă
1–4. Cum se plîng uneori femeile în ce priveşte asigurările de iubire din partea soţilor lor?
O FEMEIE se plîngea alteia: ‘Ştiu că soţul meu mă iubeşte, dar nu mi-o spune niciodată. Oh, o face cîteodată, dacă îi smulg cuvintele cu forţa, dar ar valora cu mult mai mult dacă ar face-o fără să îl îndemn eu’.
2 Cealaltă femeie a răspuns: ‘Ştiu. Aşa sînt bărbaţii. O dată l-am întrebat pe soţul meu dacă mă iubeşte şi el mi-a spus: „M-am căsătorit cu tine, nu-i aşa? Îţi port de grijă, trăiesc cu tine; n-aş face-o dacă nu te-aş iubi“’.
3 Ea s-a oprit un moment, apoi a continuat: ‘În cealaltă seară s-a întîmplat însă ceva foarte înduioşător. În cursul zilei am făcut curăţenie în cabinetul lui de lucru şi într-unul din sertarele biroului am găsit o fotografie. Era o poză dintr-un vechi album personal de familie, pe care i-o arătasem lui. În ea eram eu în costum de baie, la vîrsta de şapte ani. El scosese fotografia din album şi o pusese în sertarul biroului său’.
4 În timp ce-şi amintea acest lucru, ea a zîmbit, apoi s-a uitat la prietena ei. ‘În seara aceea, cînd s-a întors de la lucru, i-am pus în faţă fotografia. El a luat-o în mînă, a zîmbit şi a zis: „Îmi place această fetiţă“. Apoi a pus fotografia la loc şi mi-a cuprins faţa cu amîndouă mîinile, zicînd: „Îmi place şi ce a devenit ea“. Şi m-a sărutat foarte tandru. Mi-au venit lacrimi în ochi.’
5. Cum trebuie să se comporte o soţie pentru a fi iubită din inimă de soţul ei?
5 O soţie care ştie că soţul ei ţine mult la ea simte o căldură şi o siguranţă interioară. Cuvîntul lui Dumnezeu îi sfătuieşte pe bărbaţi să aibă o astfel de iubire pentru soţiile lor. „Soţii trebuie să-şi iubească soţiile ca pe propriile lor corpuri. Cel care îşi iubeşte soţia se iubeşte pe sine însuşi, căci nici un om nu şi-a urît vreodată propria sa carne; ci o hrăneşte şi o îngrijeşte . . . cei doi vor deveni o singură carne“ (Efeseni 5:28, 29, 31, NW). Aşa cum am discutat deja, soţia trebuie să aibă un respect profund faţă de soţul ei, dar soţul trebuie să se comporte în aşa fel încît să cîştige acest respect. Acelaşi lucru este valabil şi în acest caz, în care soţul este sfătuit să te iubească şi să-ţi poarte de grijă cu drag: Comportă-te în aşa fel încît să-l îndemni s-o facă din inimă.
ÎI ACORZI SPRIJIN?
6, 7. a) Pentru ce rol a spus Iehova că a făcut-o pe femeie, conform cu Geneza 2:18? b) Pentru ca o soţie să fie un ajutor real pentru soţul ei, ce se pretinde din partea ei?
6 Pentru ca o soţie să fie iubită din inimă, este nevoie de ceva mai mult din partea ei decît să manifeste doar supunere faţă de autoritatea soţului. El ar putea avea un cal sau un cîine care este bine instruit şi supus. Adam avea animale cu el în grădina Eden şi ele îi erau supuse. Dar el era totuşi singur în ce priveşte specia sa. El avea nevoie de un tovarăş uman inteligent care să fie o întregire a lui şi un ajutor care să lucreze cu el. „Nu este bine ca omul să rămînă singur, a spus Iehova Dumnezeu. Îi voi face un ajutor, ca întregire a lui.“ — Geneza 2:18, NW.
7 Un soţ are nevoie de o soţie care nu numai să-l iubească şi să-l respecte, ci şi să-i fie un real ajutor, susţinîndu-l în deciziile pe care le ia. Acest lucru nu este greu atunci cînd deciziile se iau de comun acord după ce aţi discutat împreună. Dar s-ar putea să nu fie atît de uşor dacă nu ai fost consultată sau dacă se întîmplă ca tu să nu fii de acord. În acest caz, ţi-ai putea susţine în mod loial soţul — ai face tot ce-ţi stă în putinţă pentru a contribui ca decizia lui să aibă succes, dacă nu este vorba de o activitate ilegală sau nescripturală? Sau ai fi înclinată să te reţii cu încăpăţînare, sperînd să-l vezi eşuînd, astfel încît să-i poţi zice: ‘Nu ţi-am spus eu?’ Dacă el te vede lucrînd din greu pentru succesul proiectului său, în pofida îndoielilor tale, nu crezi că un astfel de sprijin loial din partea ta îl va determina să te iubească cu atît mai mult?
8. Cum poate o soţie să-l încurajeze pe soţul ei să exercite o autoritate potrivită?
8 Mai presus de toate, nu încerca să-i uzurpi autoritatea! Dacă ai reuşi, nu i-ai mai fi plăcută; iar el nu ar mai fi plăcut în ochii tăi sau ai lui. Poate că nu ia conducerea aşa cum ar trebui. N-ai putea să-l încurajezi s-o facă? Exprimi tu apreciere pentru orice efort de a lua conducerea pe care-l depune? Cooperezi cu el şi-l încurajezi atunci cînd dovedeşte un oarecare spirit de iniţiativă, sau îi spui că greşeşte, că planul lui nu va reuşi? Uneori o soţie are şi ea o parte de vină dacă soţul ei nu ia conducerea — de exemplu, dacă desconsideră ideile lui sau dacă se opune eforturilor lui, dacă, atunci cînd proiectul nu ajunge la îndeplinire, îi reproşează: ‘Ţi-am spus eu că n-o să meargă!’ Lucrul acesta poate face în cele din urmă ca soţul să fie nesigur şi nehotărît. Pe de altă parte, loialitatea şi sprijinul tău, precum şi încrederea ta în el, îl pot întări şi vor contribui la succesul său.
„O SOŢIE CAPABILĂ“
9. Ce se spune în Proverbele 31:10 despre o soţie capabilă?
9 Pentru a fi o soţie care este iubită din inimă, trebuie totodată să te achiţi bine de responsabilităţile tale gospodăreşti. Biblia spune despre o astfel de femeie: „Valoarea ei este mult mai mare decît cea a coralilor“ (Proverbele 31:10, NW). Eşti tu o astfel de soţie? Doreşti să fii?
10, 11. Cum poate să dovedească o soţie că se potriveşte descrierii din Proverbele 31:15?
10 Vorbind despre activităţile unei ‘soţii capabile’, cartea Proverbelor consemnează: „Ea se scoală cînd este încă noapte, dă hrană casei sale“ (Proverbele 31:15). Multe tinere încep viaţa conjugală cu un handicap, deoarece mamele lor nu le-au învăţat să gătească; dar ele pot învăţa. Iar o femeie înţeleptă va învăţa cum să gătească bine! Gătitul este o artă. Cînd o mîncare este bine pregătită, ea nu numai că umple stomacul, dar face totodată şi inima să se bucure.
11 Există multe lucruri care pot fi învăţate în legătură cu pregătirea mîncării. Este util să te informezi cu privire la regulile esenţiale de alimentaţie astfel încît să poţi ocroti sănătatea familiei tale. Dar, prin simplul fapt că vei aşeza o mîncare hrănitoare în faţa soţului tău nu-ţi vei atrage neapărat laude din partea lui. Biblia spune că soţia lui Isaac, Rebeca, ştia să pregăteacă mîncăruri ‘gustoase’, în aşa fel încît ele să-i placă soţului ei (Geneza 27:14). Multe soţii ar putea trage foloase din exemplul ei.
12. Ce se poate include în activitatea unei femei, în armonie cu Proverbele 31:14?
12 În unele părţi ale lumii, femeile merg la piaţă în fiecare dimineaţă pentru a procura lucrurile de care au nevoie pentru ziua respectivă. În alte locuri, ele fac probabil cumpărături o dată pe săptămînă şi păstrează alimentele alterabile în frigider. Indiferent cum ar sta lucrurile, un bărbat nu poate decît să aprecieze o soţie care utilizează cu grijă fondurile gospodăriei şi care respectă bugetul familiei. Dacă va învăţa cum să identifice alimentele şi îmbrăcămintea de bună calitate şi va cunoaşte valoarea lor, atunci nu va cumpăra întotdeauna primul lucru pe care-l vede. Dimpotrivă, ea va proceda aşa cum se spune în Proverbele 31:14: „Ea este o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pîinea“.
13. În conformitate cu Proverbele 31:27, ce se poate aştepta din partea unei soţii capabile în ceea ce priveşte îngrijirea locuinţei?
13 Această preocupare conştiincioasă faţă de munca ei trebuie să se reflecte totodată în starea locuinţei. Comentînd în continuare asupra modului în care se recunoaşte o soţie capabilă, Proverbele 31:27 spune: „Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei şi nu mănîncă pîinea lenevirii“. A-şi face obiceiul să doarmă pînă tîrziu şi a petrece mult timp în discuţii sterile cu vecinele — acestea nu sînt lucruri pentru ea. Chiar dacă o boală sau împrejurări neprevăzute ar putea-o determina uneori să rămînă în urmă cu activităţile gospodăreşti, totuşi locuinţa ei va fi în general curată şi ordonată. Soţul ei poate fi sigur că nu se va simţi jenat de aspectul locuinţei lor în cazul în care vor veni prieteni în vizită.
14, 15. Care este sfatul adresat de Biblie femeilor cu privire la îmbrăcăminte şi podoabe?
14 Celor mai multe femei nu este necesar să li se spună că este important totodată să acorde atenţie înfăţişării lor personale, dar unora este necesar să li se amintească acest lucru. Nu este uşor să manifeşti afecţiune faţă de o persoană a cărei înfăţişare demonstrează că nu se gîndeşte prea mult la sine. Biblia recomandă ca femeile, „într-o ţinută bine aranjată, să se împodobească modest şi cu bun simţ“. Dar ea avertizează, de asemenea, ca ele să nu pună un accent prea mare pe coafură, bijuterii şi veşminte costisitoare care atrag în mod excesiv atenţia asupra persoanei care le poartă. — 1 Timotei 2:9, NW.
15 De o valoare cu mult mai mare decît această vestimentaţie este dispoziţia persoanei care o poartă. Apostolul Petru le spune soţiilor creştine că „un duh blînd şi liniştit . . . este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu“ (1 Petru 3:3, 4). Iar Proverbele, atunci cînd enumeră trăsăturile unei soţii capabile, adaugă: „ea îşi întinde mîna către cel nenorocit“ şi „pe limba ei este legea bunătăţii“. Ea nu este egoistă, nici „răutăcioasă“, ci este generoasă şi bună (Proverbele 31:20, 26). „Farmecul poate fi fals, continuă descrierea, şi frumuseţea poate fi deşartă, dar femeia care se teme de Iehova este aceea care îşi procură laude.“ — Proverbele 31:30, NW.
16. Ce sentimente va avea faţă de o astfel de soţie un soţ plin de apreciere?
16 Da, o astfel de femeie va fi iubită din inimă de orice soţ care împărtăşeşte punctul de vedere al Creatorului. El va simţi pentru soţia lui aşa cum s-a exprimat scriitorul Proverbelor: „Multe fiice au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate“ (Proverbele 31:28, 29). Şi fără multe îndemnuri, el se va simţi mişcat să-i facă cunoscut soţiei sale că simte în acest fel.
CONCEPŢIA TA DESPRE SEXUALITATE ARE IMPORTANŢĂ
17, 18. Cum poate concepţia unei soţii faţă de sexualitate să afecteze sentimentele soţului ei faţă de ea?
17 Relaţiile sexuale lipsite de satisfacţie constituie rădăcina multor probleme conjugale. În unele cazuri, acest lucru se datoreşte lipsei de consideraţie şi înţelegere din partea soţului faţă de necesităţile fizice şi afective ale soţiei, iar în alte cazuri, soţia nu contribuie în mod fizic şi afectiv la actul pe care-l realizează împreună cu soţul ei. Actul sexual, la care atît soţul, cît şi soţia participă de bună voie şi cu căldură, ar trebui să fie o exprimare intimă a iubirii pe care ei o simt unul pentru altul.
18 Frigiditatea unei soţii se poate datora lipsei de consideraţie din partea soţului, dar şi indiferenţa soţiei îi poate dăuna soţului, iar o manifestare de dezgust din partea ei poate cauza impotenţa acestuia sau chiar îl poate determina să se simtă atras de o altă femeie. Dacă soţia nu face altceva decît să se supună, cu o atitudine lipsită de interes, soţul poate interpreta acest lucru drept o dovadă a faptului că soţiei lui nu-i pasă de el. Sentimentele determină reacţia sexuală, iar dacă o soţie este pasivă poate că ar trebui să-şi revizuiască atitudinea faţă de sexualitate.
19. a) Cum arată Biblia că ar fi greşit ca cineva să refuze să aibă relaţii sexuale cu partenerul său pentru perioade lungi de timp? b) De ce nu ar fi necesar să fie solicitate persoane din afara uniunii conjugale pentru a determina dacă comportarea sexuală a cuplului este decentă?
19 Biblia sfătuieşte atît pe soţ, cît şi pe soţie ‘să nu se lipsească unul pe celălalt’. Cuvîntul lui Dumnezeu nu îngăduie în nici un fel ca actul sexual să fie folosit drept un mijloc de pedepsire a partenerului conjugal sau de exprimare a unui resentiment, cum ar fi cazul în care o soţie îşi respinge soţul timp de săptămîni sau chiar luni de zile. Întocmai cum el trebuie „să dea soţiei ce-i datoreşte“, tot aşa trebuie să facă „şi soţia faţă de soţul ei“ (1 Corinteni 7:3–5). Aceasta nu înseamnă că o soţie ar trebui să se supună unor acte sexuale anormale pe care le consideră respingătoare din punct de vedere moral, iar un soţ care îşi iubeşte şi îşi respectă soţia nu-i va pretinde să facă acest lucru. „Iubirea . . . nu se comportă indecent“ (1 Corinteni 13:4, 5, NW). N-ar trebui să fie nevoie să se apeleze la o persoană din afara uniunii conjugale pentru ca să decidă dacă comportarea sexuală a cuplului este decentă sau nu. La 1 Corinteni 6:9–11, Biblia enumeră în mod clar practicile care le sînt interzise închinătorilor lui Iehova Dumnezeu: fornicaţia, adulterul, homosexualitatea (vezi şi Leviticul 18:1–23). Unele persoane moderne cu vederi liberale şi care practică o „nouă moralitate“ — care este, de fapt, imoralitate — pretind acceptarea unora dintre aceste acte sexuale interzise, în timp ce alte persoane, care sînt foarte conservatoare, vor să adauge la aceste interdicţii şi altele. Biblia oferă punctul de vedere echilibrat. În general, dacă toate celelalte relaţii din cadrul familiei sînt bune, dacă există iubire, respect, o bună comunicare şi înţelegere, sexualitatea va constitui rareori o problemă.
20. Dacă o soţie utilizează relaţiile sexuale ca mijloc de a negocia atingerea unor scopuri, care este rezultatul?
20 O soţie care este iubită din inimă nu utilizează relaţiile sexuale drept un mijloc de a negocia realizarea unor scopuri ale sale. Bineînţeles că nu toate soţiile încheie tranzacţii cu ajutorul relaţiilor sexuale, dar unele o fac. Prin modalităţi care pot fi subtile, ele utilizează relaţiile sexuale pentru a obţine unele concesii din partea soţilor lor. Care este rezultatul? Nu poţi simţi afecţiune tandră pentru o persoană care îţi vinde un costum, nu-i aşa? Nici soţul nu poate simţi afecţiune tandră pentru o soţie care face comerţ cu sexualitatea pentru a obţine concesii de la el. Femeia care procedează în acest fel poate obţine un cîştig material, dar pierde pe plan afectiv şi spiritual.
FEMEILE PLÎNGĂREŢE ŞI CICĂLITOARE
21–23. Aşa cum este ilustrat în cazul lui Samson, cum poate plînsul şi cicăleala să distrugă fericirea?
21 Samson a fost un bărbat puternic, dar nu a putut rezista presiunilor unor femei care au utilizat plînsul şi cicăleala pentru a-şi atinge scopurile. Într-o ocazie, el s-a confruntat cu un asediu de lacrimi din partea unei femei care urma să devină soţia sa. Aşa cum este consemnat în Judecătorii 14:16, 17, ea „plîngea lîngă el şi-i zicea: «Tu n-ai decît ură pentru mine şi nu mă iubeşti; ai spus o ghicitoare fiilor poporului meu şi nu mi-ai dezlegat-o!» Şi el i-a spus: «Iată, n-am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele: să ţi-o dezleg ţie?»“ Apelul la logică făcut de Samson nu a avut efect. Rareori se întîmplă acest lucru atunci cînd sentimentele se agită. „Ea a plîns lîngă el tot timpul celor şapte zile cît a ţinut ospăţul; şi în ziua a şaptea, el i-a dezlegat-o căci îl necăjea. Şi ea a explicat fiilor poporului ei ghicitoarea.“
22 Să nu crezi că soţul tău nu te iubeşte numai pentru că nu-ţi acordă întotdeauna ceea ce vrei. Viitoarea soţie a lui Samson îl acuza că nu o iubeşte, dar în realitate ea era cea care nu-l iubea. Ea a exercitat presiuni asupra lui pînă cînd el nu a mai putut suporta. Cînd Samson i-a spus ghicitoarea, ea i-a trădat imediat încrederea, grăbindu-se să le spună duşmanilor lui secretul pe care i-l dezvăluise. În cele din urmă, ea a devenit soţia unui alt bărbat.
23 Mai tîrziu, Samson s-a îndrăgostit de o altă femeie, pe nume Dalila. Probabil că ea avea un fizic foarte atrăgător, dar s-a dovedit oare o femeie care poate fi iubită din inimă? Pentru a obţine de la Samson o informaţie pe care s-o poată folosi pentru un avantaj egoist, Dalila a folosit metoda cicălelii. Relatarea spune: „Fiindcă ea îl necăjea şi-l chinuia în fiecare zi cu stăruinţele ei, sufletul i s-a umplut de o nelinişte de moarte“. Rezultatul final a fost tragic. — Judecătorii 16:16.
24–27. a) Ce spune cartea Proverbele despre efectul pe care-l are cicăleala unei soţii? b) De ce este vorba în aceste sfaturi numai despre femei? c) Ce anume este foarte probabil că-l va mişca pe un soţ să dorească să facă lucruri frumoase pentru soţia sa?
24 Plînsul şi cicăleala nu sînt un lucru înţelept. Ele dăunează unei căsnicii. Ele îl înstrăinează pe soţ. Biblia avertizează împotriva acestor practici, aşa cum reiese din următoarele texte scripturale: „Cine . . . aminteşte mereu [o greşeală] dezbină pe cei mai intimi prieteni“. „O soţie cicălitoare este ca o streaşină de pe care picură întruna.“ „Mai bine să locuieşti într-un pămînt pustiu, decît cu o soţie cicălitoare şi supărăcioasă.“ „O streaşină care picură necurmat într-o zi de ploaie şi o soţie certăreaţă este totuna. Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă.“ — Proverbele 17:9; 19:13; 21:19; 27:15, 16.
25 De ce este vorba în aceste sfaturi scripturale numai despre soţie? Probabil pentru că femeile sînt în general mai sentimentale şi mai înclinate să dea frîu liber sentimentelor lor, îndeosebi atunci cînd sînt îngrijorate de ceva. De asemenea, s-ar putea ca ele să creadă că aceasta este singura lor armă. În calitate de cap al familiei, un soţ ar putea face în mod arbitrar ce vrea, motiv pentru care soţia ar putea considera că trebuie să recurgă la punerea lui sub presiune afectivă. Tu, ca soţie, n-ar trebui să recurgi la o asemenea tactică, iar soţul tău n-ar trebui să se comporte astfel încît să te simţi constrînsă să procedezi aşa.
26 Fireşte, pot exista momente cînd nu te simţi bine şi probabil că nu-ţi poţi opri lacrimile, chiar dacă nu vrei să plîngi. Dar acest lucru este cu totul diferit de faptul de a provoca nişte scene pline de tensiune numai pentru a-ţi atinge propriile scopuri.
27 Dacă-şi iubesc cu adevărat soţiile, cei mai mulţi soţi le vor favoriza pe soţiile lor mai mult decît pe ei înşişi, atunci cînd este vorba de preferinţe personale. Fă-i plăcerea soţului tău şi el va căuta probabil, la rîndul lui, ocazii de a-ţi face plăcerea.
„TĂCEREA ÎŞI ARE TIMPUL EI ŞI VORBIREA TIMPUL EI“
28–35. a) Descrieţi cîteva deprinderi de a conversa care fac dificilă conversaţia unui soţ cu soţia sa. b) Ce se poate face pentru a îmbunătăţi conversaţia între soţ şi soţie?
28 Multe soţii se plîng: ‘Soţul meu nu vorbeşte niciodată cu mine’. Se poate ca greşeala să fie a lui. De multe ori însă, unui soţ i-ar face plăcere să vorbească cu soţia lui, dar din cauza ei nu-i este uşor să facă lucrul acesta. Cum aşa? Nu toate femeile sînt la fel. Dar întreabă-te dacă nu cumva corespunzi cu una din următoarele descrieri:
29 În primul rînd, există femei care vorbesc fără nici o dificultate cu alte femei din vecinătate. Dar care este stilul unor astfel de femei? Cînd vecina se opreşte să respire, intervine ea. Plasează poate vreo două întrebări sau abordează un subiect cu totul diferit. Puţin după aceea, femeia care a fost întreruptă intervine ea şi iarăşi conduce conversaţia pentru un timp. Nici una nu pare să fie deranjată de acest duel verbal.
30 Apoi, vine acasă soţul ei şi el are să-i spună nişte veşti. Cum intră pe uşă, el începe: ‘Nici nu-ţi trece prin minte ce s-a întîmplat la lucru . . .’ Dar nu ajunge niciodată să continue. Ea îl întrerupe zicîndu-i: ‘Cum ai achiziţionat pata aceea pe haină? Ai grijă pe unde calci. Abia am curăţat duşumeaua’. Probabil că el ezită să reia istoria de la capăt.
31 Sau, poate că ei conversează cu nişte prieteni şi el relatează o experienţă, dar omite unele detalii sau nu le prezintă foarte exact pe toate. Soţia lui intervine, mai întîi pentru a corecta inexactităţile, apoi pentru a completa relatarea. La scurt timp după aceea, el respiră o dată adînc şi zice: ‘De ce nu o spui tu?’
32 Există şi genul de femeie care-şi încurajează soţul să vorbească. Încercînd să pară indiferentă, dar arzînd de curiozitate, ea întreabă: ‘Unde ai fost?’ ‘Cine era acolo?’ ‘Ce s-a întîmplat?’ Ceea ce îi stîrneşte curiozitatea nu sînt lucrurile obişnuite ale vieţii, ci cele care par a fi mai confidenţiale. Ea leagă fragmentele de informaţii pe care le poate culege şi completează golurile cu puţină imaginaţie. Probabil că unele sînt informaţii pe care soţul n-ar fi trebuit să le divulge. Alte lucruri s-ar putea să fi fost potrivite pentru o discuţie cu soţia sa, dar ele au fost spuse în mod confidenţial. Însă dacă soţia le vorbeşte altora despre aceste lucruri, caracterul confidenţial este violat. „Nu da pe faţă secretul altuia“, avertizează Proverbele 25:9. Dar dacă ea a făcut-o, acest lucru poate cauza probleme. Cît de liber se va simţi el în viitor să vorbească cu ea?
33 Iar al treilea gen de femeie nu este prea vorbăreaţă. Ea ştie cum să-şi facă munca necesară în jurul casei, dar cel mai adesea nu are de spus mai mult de cîteva cuvinte. Oricine încearcă să vorbească cu ea trebuie să susţină toată conversaţia. Probabil este timidă, ori s-ar putea să fi avut posibilităţi reduse de educaţie cînd a fost copil. Indiferent care este cauza, eforturile de a conversa cu ea eşuează.
34 Dar pot fi efectuate schimbări. Arta conversaţiei poate fi învăţată. Dacă o femeie efectuează nu numai activităţile ei gospodăreşti, ci şi lecturi valoroase şi fapte bune în folosul altora, ea va avea lucruri constructive pe care să i le împărtăşească partenerului ei. Iar o conversaţie reuşită pretinde participare. Ea mai pretinde şi respect — suficient respect pentru a-i permite celuilalt să termine ce are de spus, pentru a-i permite s-o spună în felul său şi pentru a şti cînd există ceva confidenţial care nu trebuie divulgat. Aşa cum spune Eclesiastul 3:7, „tăcerea îşi are timpul ei şi vorbirea timpul ei“.
35 Aşadar, în loc să te plîngi că soţul tău vorbeşte rareori cu tine, de ce nu încerci să procedezi în aşa fel încît să fie o plăcere pentru el s-o facă? Interesează-te de lucrurile pe care le întreprinde. Ascultă-l cu atenţie cînd vorbeşte. Fă ca răspunsul tău să reflecte calda iubire şi adîncul respect pe care le ai pentru el. Fii atentă ca lucrurile despre care vorbeşti cel mai mult să fie lucruri de natură pozitivă şi constructivă. S-ar putea să constaţi în curînd că pentru fiecare dintre voi conversaţia este o plăcere.
„CÎŞTIGAŢI FĂRĂ CUVÎNT“
36–38. Care sînt cîteva modalităţi de a mişca inima unui partener care nu este credincios?
36 Uneori, acţiunile vorbesc mai bine decît cuvintele, iar acest lucru este valabil îndeosebi în cazul soţilor care nu au credinţă în Cuvîntul lui Dumnezeu. În legătură cu ei, apostolul Petru a spus: „Să fie cîştigaţi fără cuvînt, prin purtarea soţiilor lor, cînd vă vor vedea felul vostru de trai: curat şi în temere“ (1 Petru 3:1, 2). Mulţi soţi necredincioşi s-au plîns că soţiile lor le „predică“ mereu, iar lor le displace acest lucru. Alţii, dimpotrivă, au devenit credincioşi văzînd schimbările pe care le-a produs adevărul Cuvîntului lui Dumnezeu în viaţa soţiilor lor. Oamenii sînt deseori mai impresionaţi să vadă o predică trăită decît să asculte una vorbită.
37 Atunci cînd îi vorbeşti partenerului tău necredincios, ‘exprimarea ta să fie întotdeauna cu bunăvoinţă’, cu bun gust sau „dreasă cu sare“, aşa cum spune acest text scriptural. Vorbirea îşi are timpul ei. „Un cuvînt spus la timpul potrivit este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint“, spune Biblia. Este soţul descurajat de ceva? S-ar putea să nu fi mers bine lucrurile la locul de muncă. Poate că tocmai acum el ar preţui cîteva cuvinte pline de înţelegere din partea ta. „Cuvintele prietenoase sînt . . . dulci pentru suflet şi sănătoase pentru oase“ (Coloseni 4:6, NW; Proverbele 25:11; 16:24). Sau, în funcţie de situaţie, însuşi faptul de a-i cuprinde mîna într-a ta ar putea să spună parcă: Înţeleg, sînt de partea ta, te voi ajuta dacă pot.
38 Chiar dacă el nu este una cu tine în credinţă, Cuvîntul lui Dumnezeu arată că tu trebuie totuşi să-i fii supusă. Conduita ta bună ar putea să-l cîştige cu timpul, astfel încît să-ţi împărtăşească credinţa. Cît de fericită ar fi acea zi! Iar dacă va veni acel moment, el îşi va da seama că are mai multe motive să te iubească decît a recunoscut vreodată. Devoţiunea ta, însoţită de fermitate faţă de ceea ce ai ştiut că este drept, vor fi cele care l-au ajutat să apuce „adevărata viaţă“. — 1 Corinteni 7:13–16; 1 Timotei 6:19, NW.
39, 40. Ce calităţi, enumerate la Tit 2:4, 5, fac ca o soţie să fie preţioasă nu numai pentru soţul ei, ci şi pentru Iehova?
39 Scripturile le încurajează pe soţiile creştine ca, indiferent că soţii lor sînt credincioşi sau necredincioşi, „să-şi iubească soţii şi copiii, să fie cumpătate, curate, gospodine bune, supuse soţilor lor, ca să nu fie vorbit de rău Cuvîntul lui Dumnezeu“. — Tit 2:4, 5.
40 Dacă tu, ca soţie, faci acest lucru cum poţi mai bine, vei fi iubită din inimă nu numai de soţul tău, ci şi de Iehova Dumnezeu.
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiilor de la pagina 57]
„O soţie capabilă . . . valoarea ei este mult mai mare decît cea a coralilor.“ — Proverbele 31:10, NW.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 64]
Femeile în viaţa lui Samson
