Studiul 25

Citirea şi aplicarea textelor scripturale

1–3. Cînd ţinem o cuvîntare, cum trebuie să citim textele scripturale?

¹ Cînd le vorbeşti altora despre scopurile lui Dumnezeu, fie în particular, fie de pe podiumul public, discuţia ta gravitează în jurul unor texte scripturale pe care le citeşti din Biblie. De aceea, trebuie să faci o lectură cu adevărat bună a acestor texte. Ea nu trebuie făcută cu indiferenţă. Dimpotrivă, pentru ca această lectură să-şi atingă scopul, ea trebuie să stimuleze în plus interesul faţă de prezentarea ta. Iată de ce fişa Sfaturi pentru vorbire conţine rubrica „Citirea cu intonaţie a textelor scripturale“, rubrică ce trebuie să reţină în mod deosebit atenţia oricui doreşte să devină un ministru capabil.

² Textele scripturale trebuie citite cu sentiment, dar nu în mod exagerat. Intensitatea sentimentelor exprimate va depinde de textul însuşi şi de locul lui în cuvîntare. El trebuie să aducă argumentaţia la punctul culminant, dar să nu atragă atenţia asupra citirii.

³ În plus, citirea textului trebuie să concentreze atenţia asupra părţii care sprijină argumentarea. Ea trebuie să facă înţeleasă ideea discutată, astfel încît auditoriul să  rămînă convins. Astfel, citirea cu intonaţie corespunzătoare a versetelor inspiră încredere. O asemenea lectură dă greutate citatului în discuţie.

4, 5. Ce se înţelege prin „accentuarea cuvintelor potrivite“? Ilustraţi.

⁴ Accentuarea cuvintelor potrivite. Motivul pentru care este citat un text va determina ce cuvinte trebuie accentuate. Dacă toate ideile exprimate în verset sînt accentuate în acelaşi fel atunci nu va ieşi nimic în evidenţă, iar forţa argumentării tale se va pierde. Asigură-te deci că termenii accentuaţi sînt cei care exprimă ideea pe care vrei să o scoţi în evidenţă.

⁵ De exemplu, dacă citezi Ezechiel 18:4 pentru a dovedi că păcatul conduce nu la chinuri eterne, ci la moarte, vei citi în felul acesta: „Sufletul care păcătuieşte, acela va muri“, accentuînd în mod deosebit cuvintele scrise cu italice. Dar dacă vrei să dovedeşti că nu doar corpul, ci sufletul este cel care moare, vei accentua alte cuvinte, citind astfel textul: „Sufletul care păcătuieşte, acela va muri“. Cuvintele care trebuie accentuate vor fi alese în funcţie de motivul citării lor.

6–12. În ce moduri putem pune accentul pe cuvintele din text care subliniază ideea?

⁶ Utilizarea unei metode eficiente de accentuare. Există numeroase metode de a accentua cuvintele care exprimă ideea. Alegerea metodei trebuie făcută în funcţie de pasajul citat şi de cadrul în care este rostită cuvîntarea.

⁷ Acest aspect al calităţii oratorice „Citirea cu intonaţie a textelor scripturale“ nu intenţionează să epuizeze toate mijloacele posibile de accentuare în arta oratorică. Veţi examina această calitate mai în detaliu cînd veţi studia accentuarea adecvată înţelesului. Totuşi, sugerăm aici cîteva metode pentru a vă ajuta să dobîndiţi capacitatea de a citi cu efect textele scripturale.

⁸ Accentuare vocală. Aceasta implică orice schimbare a tonului, a ritmului sau a volumului vocii, pentru a face să iasă în evidenţă din restul frazei cuvintele care transmit ideea.

⁹ Pauzele. Se poate face o pauză fie înainte, fie după partea principală a versetului, sau în ambele cazuri. Făcînd o pauză imediat înainte de a citi ideea principală, vei crea suspans; făcînd o pauză după această lectură, vei adînci impresia produsă.

¹⁰ Repetiţia. Se poate accentua o anumită idee întrerupînd lectura şi recitind un cuvînt sau o expresie. Totuşi această metodă trebuie abordată cu discernămînt.

 ¹¹ Gesturile. Prin mişcările corpului şi prin expresia feţei poate fi sprijinită adesea accentuarea unui cuvînt sau a unei expresii.

¹² Tonul vocii. Din cînd în cînd tonul cu care se citesc cuvintele poate influenţa şi scoate în evidenţă cuvintele citite; şi aici însă trebuie exercitat echilibru, îndeosebi cînd este vorba de a citi cu sarcasm.

13, 14. Cînd un text este citit de locatar, cum putem accentua ideile-cheie?

¹³ Texte citite de locatar. Cînd un locatar citeşte un text, el poate să citească fără să accentueze cuvintele, sau să le accentueze greşit. Ce se poate face în acest caz? În general, într-un asemenea caz cel mai bine este să recurgi la aplicarea textului pentru a scoate în evidenţă ideile pe care vrei să le accentuezi. După ce persoana şi-a terminat lectura, ai putea să-i atragi atenţia asupra cuvintelor importante, fie repetîndu-le, fie punînd întrebări în legătură cu ele.

¹⁴ Există şi o altă metodă, dar ea trebuie utilizată cu precauţie şi tact. Ea constă din a întrerupe într-un loc potrivit lectura pe care o face locatarul, cerîndu-ţi scuze şi atrăgîndu-i atenţia asupra cuvîntului sau expresiei pe care doreşti s-o accentuezi. Această metodă este eficace, cu condiţia de a nu-l supăra sau agasa pe locatar. Ea nu trebuie utilizată frecvent.

**********

15–17. De ce este important să facem o aplicare clară a textului scriptural?

¹⁵ Citirea unui text, chiar cu accentuare, este de obicei insuficientă pentru a-ţi atinge scopul. Este adevărat că uneori textul însuşi poate servi la aplicarea ideii din argumentaţia ta. Dar în majoritatea cazurilor trebuie să atragi din nou atenţia persoanei asupra cuvintelor care exprimă ideea şi să arăţi apoi cum se aplică ele la argumentaţie. La aceasta face aluzie rubrica „Aplicarea clară a textelor scripturale“ din fişa Sfaturi pentru vorbire. Nu uita că majoritatea oamenilor nu cunosc Biblia şi nu pot sesiza printr-o simplă lectură ideea ta. Scoaterea în evidenţă a cuvintelor-cheie şi aplicarea lor le permite auditorilor tăi să asimileze ideile.

¹⁶ Pentru ca un text să fie aplicat în mod corespunzător, trebuie să fie adecvat argumentării tale şi, în general, trebuie să fie introdus în mod corespunzător. Ţinînd cont de arta de a preda, vei dori să faci o aplicare cît mai simplă posibil.

 ¹⁷ În afară de aceasta, pentru ca să poţi face o aplicare exactă trebuie să înţelegi bine textul. Ţine cont de context, de principiile în discuţie şi, dacă este cazul, de personajele implicate. Nu utiliza niciodată un text scriptural într-un mod care să nu fie în armonie cu ceea ce a intenţionat scriitorul. Urmează îndeaproape exemplul publicaţiilor Watch Tower în ce priveşte aplicarea textelor.

18. Cum putem izola cu eficienţă cuvintele-cheie care trebuie aplicate?

¹⁸ Izolarea cuvintelor care trebuie aplicate. Înainte sau în timpul aplicării unui text, cuvintele-cheie trebuie, de obicei, să fie reaccentuate. Aceasta va avea efectul de a trece pe un plan secundar tot ceea ce nu are legătură directă cu argumentarea. În mod normal, lucrul acesta se face repetînd cuvintele care se găsesc în verset, dar aceasta se poate realiza şi prin alte mijloace. În anumite cazuri poţi scoate în relief ideea principală fără să repeţi termenii propriu-zişi ai versetului. O metodă constă în utilizarea de sinonime, iar o alta în a pune întrebări. Dacă te adresezi unei singure persoane, întrebările tale pot fi formulate în aşa fel încît să-l faci pe interlocutor să exprime ideile-cheie.

19–22. Ce se înţelege prin ‘clarificarea ideii din introducere’?

¹⁹ Ideea din introducere clarificată. Este vorba, pur şi simplu, să te asiguri că motivul pentru care ai citat textul în discuţie a fost bine înţeles şi apreciat. Este posibil ca, dintr-un motiv sau altul, să nu fi considerat necesar sau de dorit să faci o introducere a textului. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie clarificată ideea din textul citat. Dar, de regulă, tu ai făcut o oarecare pregătire anticipată în vederea argumentării tale înainte de a citi textul. Acum trebuie să faci un oarecare comentariu în jurul textului folosit.

²⁰ Măsura în care trebuie făcută aplicarea va depinde de auditoriu şi de importanţa ideii din prezentarea generală. În general nu este suficient doar să comentezi versetul. Tu trebuie să arăţi legătura dintre ideile exprimate în textul citat şi argumentul dezvoltat în introducerea lui. Această legătură trebuie bine precizată.

²¹ Îţi vei atinge cu atît mai uşor scopul cu cît va fi mai simplă aplicarea textului. Evită încărcarea cu detalii fără legătură. Lucrul acesta poate fi realizat reducînd raţionamentul la faptele strict esenţiale, neadăugînd decît ceea ce este necesar pentru a-l face înţeles. Dacă în introducere ai lăsat fără răspuns o întrebare, trebuie să răspunzi la ea în aplicarea pe care o faci.

 ²² Ajunşi în acest stadiu al programului de instruire progresivă în arta vorbirii, trebuie să-ţi propui drept scop să fii simplu şi direct. Dacă realizezi lucrul acesta, citirea şi aplicarea textelor scripturale vor reflecta, în ce te priveşte, capacitatea de a fi un învăţător destoinic.

[Întrebări de studiu]