Congregaţii menite să edifice în iubire şi unitate

Poate că aţi asistat la câteva întruniri ale congregaţiei Martorilor lui Iehova din zona în care locuiţi. Aţi văzut acolo tot felul de oameni — familii, celibatari, tineri şi bătrâni. Toţi erau uniţi în ce priveşte închinarea şi interesaţi în a-i ajuta pe alţii.

Când un mare număr de persoane doresc să lucreze împreună în unitate, este necesară o oarecare supraveghere. Dumnezeu este un Dumnezeu al ordinii, iar această ordine trebuie să se reflecte în congregaţia poporului său. Astăzi, la fel ca în secolul întâi, creştini competenţi, maturi şi cu experienţă, sunt desemnaţi ca bătrâni sau supraveghetori. Ei supraveghează congregaţia şi se îngrijesc de nevoile spirituale ale membrilor ei. Ei sunt ajutaţi de alţi bărbaţi fideli, cunoscuţi drept slujitori ministeriali. Aceşti oameni nu primesc nici salariu, nici vreun alt avantaj financiar, ci slujesc în mod voluntar, acoperindu-şi cheltuielile din venituri proprii, de obicei din câştigul realizat într-un serviciu laic. — 1 Corinteni 14:33, 40; Filipeni 1:1; 1 Timotei 3:8, 9.

După ce criterii sunt ei aleşi? Ei trebuie să fie slujitori fideli ai lui Dumnezeu care manifestă anumite calităţi scripturale. Iată câteva dintre ele: ‘moderaţi în obiceiuri, cu judecată sănătoasă, ordonaţi, ospitalieri, calificaţi să predea şi raţionali; neiubitori de bani; să-şi conducă în mod excelent propria casă, să nu fie convertiţi de curând; să aibă o mărturie excelentă din partea oamenilor de afară’ (NW); ‘să fie ataşaţi de cuvântul fidel în ce priveşte arta de a preda’(NW). — 1 Timotei 3:1–15; Tit 1:7–9.

Aceşti oameni nu sunt aleşi în funcţie prin votul membrilor congregaţiei, în care s-ar putea ca majoritatea să fie convertiţi de curând. Dimpotrivă, ei sunt recomandaţi de bărbaţi maturi şi cu experienţă care sunt bătrâni de congregaţie şi au discernământul necesar pentru a-şi da seama în ce măsură cei puşi în discuţie întrunesc cerinţele scripturale. Numirile de bătrâni şi slujitori ministeriali sunt făcute sub supravegherea Corpului de Guvernare al Martorilor lui Iehova, conform modelului  stabilit de congregaţia creştină din secolul întâi.

Aceşti bătrâni sau supraveghetori nu constituie o clasă a clerului; ei nu sunt stăpâni peste ceilalţi. După cum a spus Isus, toţi cei care preiau conducerea trebuie să fie sclavii tuturor. În congregaţia Martorilor lui Iehova bătrânii sunt într-adevăr colaboratori cu ceilalţi creştini în serviciul pentru Regatul lui Dumnezeu. — Matei 20:26, 27; 23:8–11; Romani 12:8; 1 Corinteni 3:5; 4:1, 2; Coloseni 4:11; 1 Tesaloniceni 5:12–14.

În calitate de supraveghetori, ei veghează asupra instruirii care se dă la întruniri şi se află în fruntea activităţii de predicare. Predicarea veştii bune a Regatului în întregul teritoriu repartizat congregaţiei constituie obiectivul primordial al acesteia. Supraveghetorii slujesc şi ca păstori, vizitându-i pe membrii congregaţiei pentru a-i încuraja ori de câte ori este nevoie. — Matei 24:14; Faptele 1:8; 1 Tesaloniceni 2:11, 12; 5:14, 15; 2 Timotei 2:24–26; Evrei 13:17; Iacob 5:13–16; 1 Petru 5:1–4.

Bătrânii au, de asemenea, responsabilitatea de a mustra şi de a disciplina pe oricine urmează o cale greşită sau prezintă un pericol pentru curăţenia spirituală şi morală a congregaţiei, precum şi pentru unitatea ei. — 1 Corinteni 5:4, 5, 7, 11–13; Tit 1:9; 2:15; 3:10, 11.

Frecventând cu regularitate întrunirile congregaţiei vă veţi face prieteni excelenţi şi veţi trage multe foloase spirituale. — Psalmul 35:18; 84:10.

• Cine supraveghează bunul mers al fiecărei congregaţii?

• După ce criterii sunt aleşi cei care vor fi numiţi supraveghetori?

• Care sunt responsabilităţile supraveghetorilor?

[Legenda fotografiilor de la pagina 13]

Supraveghetorii instruiesc congregaţia, sunt în fruntea activităţii de predicare din casă în casă, încurajează congregaţia prin vizite de păstorire, dau sfaturi şi mustră ori de câte ori este necesar.