Iehova îşi adună şi îşi pregăteşte poporul în vederea lucrării

De-a lungul secolelor, apostazia s-a răspândit pe întregul pământ. Numeroasele culte care au apărut practicau unele dintre învăţăturile biblice, dar urmau îndeosebi tradiţii omeneşti şi multe obiceiuri de origine păgână. Aşteptarea reîntoarcerii lui Cristos era în general lăsată pe planul al doilea. — Compară cu Matei 13:24–30, 37–43.

Totuşi, Isus spusese că trebuia să existe persoane care să aştepte reîntoarcerea sa. Un grup care făcea lucrul acesta se afla în Allegheny (Pittsburgh), Pennsylvania, S.U.A. La începutul deceniului 1870–1880, Charles Taze Russell şi câţiva dintre prietenii săi au început să studieze Biblia în amănunţime şi independent de vreo grupare religioasă, cu privire la reîntoarcerea lui Cristos. De asemenea, ei au început să caute adevărul biblic referitor la multe alte învăţături fundamentale ale Bibliei. Acesta a fost începutul activităţii de astăzi a Martorilor lui Iehova. — Matei 24:42.

Acest grup a ajuns să înţeleagă că doctrina trinităţii nu este biblică şi că numai Iehova este Dumnezeul Atotputernic şi Creatorul, că Isus Cristos este cel dintâi creat şi Fiul său unic-născut şi că spiritul sfânt nu este o persoană, ci forţa activă şi invizibilă a lui Dumnezeu. Acest grup a înţeles că sufletul nu este nemuritor, ci muritor, că speranţa morţilor este învierea şi că pedeapsa pentru cei răi care nu se căiesc nu este chinul veşnic, ci nimicirea.

Ei au înţeles că oferirea vieţii lui Isus ca preţ de răscumpărare pentru omenire este o învăţătură biblică fundamentală. În primul rând, 144 000 de bărbaţi şi femei, aleşi în perioada care s-a scurs din secolul întâi şi până în timpul nostru, vor fi răscumpăraţi de pe pământ pentru a fi comoştenitori cu Cristos în Regatul ceresc. În al doilea rând, prin preţul de răscumpărare oferit de Isus, miliarde de oameni, dintre care cei mai mulţi vor fi înviaţi din moarte, vor ajunge la perfecţiune, având perspectiva vieţii veşnice pe pământ, sub guvernarea acestui Regat.

Russell şi colaboratorii săi au înţeles, de asemenea, că prezenţa lui Cristos urma să fie invizibilă, în spirit. Timpurile păgânilor, perioadă pe parcursul căreia suveranitatea lui Dumnezeu nu a fost reprezentată pe pământ prin nici un guvern, trebuia să se termine în 1914. Atunci urma să fie instaurat în cer Regatul lui Dumnezeu. Aceste învăţături sunt specifice Martorilor lui Iehova de azi.

Russell şi colaboratorii săi au anunţat aceste adevăruri peste tot prin cuvântări şi publicaţii. În iulie 1879, Russell a început să publice Turnul de veghere al Sionului, (cunoscut în prezent sub denumirea de Turnul de veghere). El a hotărât ca activităţile de predicare ale Studenţilor Bibliei să se sprijine în întregime pe contribuţii voluntare şi să nu se facă nici o colectă. De asemenea, mesajul trebuia să fie răspândit prin eforturile voluntare ale celor care manifestau credinţă, fără ca aceştia să fie plătiţi. Russell însuşi a contribuit cu o parte din banii pe care îi strânsese până atunci în afaceri.

Studenţii Bibliei se întruneau în clase, cum se numeau congregaţiile pe vremea aceea. Ei se adunau de trei ori pe săptămână pentru discuţii, pentru studierea Scripturilor şi pentru întrunirile de depunere a mărturiei. În funcţia de bătrâni alegeau cu regularitate bărbaţi competenţi care să supravegheze activitatea spirituală a fiecărei clase.

În 1884, în Pennsylvania, Zion’s Watch Tower Tract Society a fost înregistrată  drept corporaţie non-profit. Preşedintele acestei societăţi trebuia să fie ales în fiecare an. Se constituia, astfel, un mijloc legal care nu depindea de durata de viaţă a vreunui individ, şi care era folosit pentru a promova lucrarea de instruire biblică. Preşedinte a fost ales Charles T. Russell, iar biroul său era considerat sediul acestei societăţi.

S-au depus apoi mari eforturi pentru extinderea lucrării în alte ţări. La începutul anilor 1880 ea a pătruns în Canada şi în Anglia. În 1891 Russell a întreprins un turneu în Europa şi în Orientul Mijlociu pentru a vedea ce se putea face în vederea extinderii adevărului în locurile acestea. La începutul anilor 1900, s-au înfiinţat Birouri de filială ale Societăţii în Marea Britanie, Germania şi Australia.

În 1909, sediul Societăţii Watch Tower s-a mutat la Brooklyn, New York, pentru a continua extinderea lucrării de predicare la scară mondială. A fost necesară înfiinţarea unei corporaţii afiliate care să funcţioneze conform legilor Statului New York, cunoscută actualmente sub denumirea de Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc. În 1914, la Londra, s-a înfiinţat International Bible Students Association, (Asociaţia Internaţională a Studenţilor Bibliei) cu scopul de a extinde activităţile studenţilor Bibliei pe întregul teritoriu al Commonwealth-ului britanic. În prezent există circa 70 de societăţi şi asociaţii constituite legal în numeroase ţări de pe glob, societăţi care servesc interesele Societăţii Watch Tower. Ele sunt toate societăţi filantropice, fiind susţinute prin contribuţii voluntare şi prin munca efectuată de lucrători voluntari.

În 1916, Charles T. Russell a murit, iar Joseph Franklin Rutherford i-a urmat în funcţia de preşedinte al Societăţii Watch Tower. În ultimii ani ai primului război mondial Studenţii Bibliei au fost aspru încercaţi prin persecuţii care au culminat cu nedreapta condamnare la închisoare a opt fraţi care slujeau în poziţii de răspundere la sediul Societăţii, în America. Lucrarea Studenţilor Bibliei părea a fi în pericol. Totuşi, în 1919 aceşti fraţi au fost eliberaţi şi disculpaţi, iar lucrarea de predicare a început să ia o mai mare amploare.

De la sediul Societăţii, grupul unit de Studenţi ai Bibliei, care erau şi creştini unşi, a continuat să furnizeze hrană spirituală la vreme pentru toţi cei care erau asociaţi cu organizaţia. Aşa cum congregaţia creştinilor unşi din secolul întâi constituia „sclavul fidel şi prevăzător“ menţionat de Isus, la fel grupul de Studenţi ai Bibliei dedicaţi şi unşi, care sunt angajaţi în lucrarea de predicare a Regatului, constituie clasa ‘sclavului fidel şi prevăzător’ din timpul nostru. Când Isus a venit să inspecteze congregaţia, el a constatat că această clasă furniza hrană slujitorilor casei. Atunci el a numit-o peste toate bunurile sale. — Matei 24:45–47, NW; Luca 12:42.

La scurt timp după primul război mondial, Studenţii Bibliei au înţeles clar că Regatul pe care Dumnezeu l-a încredinţat lui Isus Cristos fusese instaurat în ceruri în 1914. Astfel, cuvintele lui Isus cunoşteau acum o împlinire completă. „Evanghelia aceasta a împărăţiei [a regatului, NW] va fi predicată în toată lumea ca o mărturie pentru toate popoarele. Şi atunci va veni sfîrşitul.“ Joseph F. Rutherford a luat iniţiativa de a face ca acest mesaj al Regatului să fie accesibil unui număr şi mai mare de oameni. — Matei 24:14.

În consecinţă, Societatea a hotărât să aibă propria tipografie, în care să lucreze  voluntar oameni dedicaţi lui Dumnezeu, pentru a putea asigura o producţie constantă de literatură biblică la preţul cel mai scăzut posibil. Toţi Studenţii Bibliei au fost îndemnaţi să participe cu regularitate la predicarea veştii bune despre Regat. Într-o serie de ţări se foloseau în acest scop cuvântări biblice transmise la radio.

Până în 1918 Studenţii Bibliei înţeleseseră că scopul predicării lor era strângerea celor care mai rămăseseră dintre cei aleşi să fie cu Cristos Isus în cer şi avertizarea lumii cu privire la venirea judecăţii lui Dumnezeu. Foarte puţini se gândeau la strângerea acelora care vor supravieţui sfârşitului acestui sistem rău şi vor trăi pe pământ. Apoi, începând din 1918, a fost ţinută în numeroase locuri cuvântarea „Milioane de oameni care trăiesc astăzi nu vor muri niciodată!“

În 1923, un studiu al parabolei lui Isus cu privire la oi şi capre, parabolă consemnată la Matei 25:31–46, a arătat că, înainte de Armaghedon, oamenii care caută dreptatea, dar care nu au chemare pentru Regatul ceresc, vor obţine, de asemenea, aprobarea lui Dumnezeu şi vor supravieţui Armaghedonului. În 1935, studierea mai aprofundată a parabolei a arătat că aceste persoane asemănătoare oilor sunt identice cu acele persoane care alcătuiesc acea mare, nenumărată mulţime, prezentată în Apocalipsa 7:9–17. Ei urmau să fie strânşi din toate naţiunile, având perspectiva supravieţuirii ‘necazului celui mare’ şi a câştigării vieţii veşnice pe pământ. Această înţelegere a parabolei a dat un puternic impuls lucrării de predicare. — Ioan 10:16.

În 1931 Studenţii Bibliei au adoptat numele de Martorii lui Iehova. Până atunci ei fuseseră cunoscuţi ca Studenţii Bibliei, Studenţii Internaţionali ai Bibliei, oamenii de la Zorii Mileniului şi de la Turnul de veghere. Ei fuseseră chiar porecliţi russelişti şi rutherfordişti. Însă nici una dintre aceste denumiri nu îi identifica în mod corespunzător. Deşi numele de creştini, care fusese dat discipolilor lui Isus în primul secol, prin providenţă divină, era, desigur, corespunzător, el a fost folosit şi de numeroase grupări care urmau învăţături false. Pentru a se deosebi de milioanele de aşa-zişi creştini, aveau nevoie de un  nume care să-i identifice în zilele noastre în mod clar drept adevăraţii continuatori ai lui Cristos.

Din analizarea Scripturilor a reieşit cu claritate faptul că, aşa cum Iehova îl numise pe poporul său, Israel, martorii săi, la fel, la încheierea sistemului de lucruri, membrii poporului său, dedicaţi pentru a-i face cunoscute numele şi scopul, trebuia, pe bună dreptate, să fie numiţi Martorii lui Iehova. Acest nume i-a deosebit net pe adevăraţii închinători creştini ai lui Iehova de toţi ceilalţi care pretind astăzi că sunt creştini. — Psalmul 83:18; Isaia 43:10–12.

În 1942, în timpul celui de-al II-lea război mondial, Joseph F. Rutherford a murit. Nathan H. Knorr i-a urmat în funcţia de preşedinte al Societăţii Watch Tower. S-a înţeles acum că profeţiile indicau în mod clar că va urma o perioadă postbelică de pace şi libertate relativă care va permite o mare extindere a lucrării de predicare înainte de sfârşitul acestui sistem. În februarie 1943 s-a înfiinţat Şcoala Biblică Galaad, cu scopul de a instrui miniştri cu timp integral pentru lucrarea misionară în străinătate. Mai târziu, în acelaşi an, la programul de întruniri săptămânale ale Martorilor lui Iehova s-a adăugat un program special de instruire în vederea efectuării ministerului.

În 1950, Societatea a început publicarea pe fragmente a New World Translation of the Holy Scriptures (Sfintele Scripturi — Traducerea Lumii Noi), care este o traducere a Bibliei în engleza modernă, efectuată după textele din limbile originale. Această Biblie, care se caracterizează printr-o traducere îngrijită şi accesibilă, a fost tipărită în tipografiile Societăţii la un preţ scăzut, şi constituie un mare ajutor în lucrarea de predicare. Până în prezent ea a fost editată în 12 limbi şi într-un tiraj care depăşeşte 70 de milioane de exemplare.

La sfârşitul anului 1992, la lucrarea de predicare care se efectua în peste 229 de ţări şi teritorii insulare participau peste patru milioane şi jumătate de Martori ai lui Iehova. În cursul anului 1992, Comemorarea morţii lui Cristos, la care au fost prezente 11 431 171 de persoane, a constituit întrunirea cu cea mai numeroasă asistenţă înregistrată în cele 69 000 de congregaţii existente.

Faptul că Dumnezeu îi foloseşte într-adevăr pe Martorii lui Iehova se poate vedea din activitatea lor în serviciul său, din unitatea lor la scară mondială, din zelul continuu cu care susţin numele lui Iehova şi predică Regatul său, din înaltele lor norme morale, din respectul pe care îl au faţă de întreaga Biblie, pe care o consideră Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu, şi din eliberarea lor de superstiţii şi spiritism.

Capitolele următoare vă vor arăta cum puteţi să beneficiaţi de această restabilire a închinării adevărate aduse lui Dumnezeu.

• Ce învăţături biblice fundamentale i-au deosebit pe Studenţii Bibliei de celelalte culte?

• Prin ce etape de dezvoltare organizatorică au trecut până în 1918 Studenţii Bibliei?

• De ce se poate spune că grupul de creştini unşi denumit Studenţii Bibliei constituie „sclavul fidel şi prevăzător“ (NW) menţionat în Matei 24:45–47?

• Ce înţelegere asupra scopului lui Dumnezeu a dat un puternic impuls extinderii lucrării de predicare?

• Cărui scop serveşte numele de Martori ai lui Iehova?

• Care sunt dovezile că Dumnezeu îi foloseşte într-adevăr pe Martorii lui Iehova?

[Legendele fotografiilor de la pagina 8]

C.T. Russell în 1879

Ediţia din iulie 1879

Un grup de Studenţi ai Bibliei în perioada de început, Pittsburgh

[Legendele fotografiilor de la pagina 9]

Sediul Societăţii, 1889—1909, Pittsburgh, Pennsylvania

Birourile principale, 1909—1918, Brooklyn, New York

Reşedinţa sediului central, 1909—1926, Brooklyn, New York

[Legendele fotografiilor de la pagina 10]

Sediul mondial al Martorilor lui Iehova, Brooklyn, New York, S.U.A.

Stânga, sus: Complexul de birouri

Dreapta, sus: Clădirile de locuinţe

Stânga, jos: Complexul tipografic

Dreapta, jos: Centrul de expediţie

[Legendele fotografiilor de la pagina 11]

J.F. Rutherford în timpul unei transmisiuni radiofonice

Prima presă rotativă a Societăţii Watchtower pusă în funcţiune de voluntari

Biblia Traducerea Lumii Noi, publicată actualmente în 12 limbi