Salt la conţinut

Salt la cuprins

Extinderea activităţii lor în perioada contemporană

Extinderea activităţii lor în perioada contemporană

Extinderea activităţii lor în perioada contemporană

ISTORIA modernă a Martorilor lui Iehova a început acum mai bine de o sută de ani. La începutul anilor ’70 ai secolului al XIX-lea, s-a format la Allegheny, care face actualmente parte din Pittsburg (Pennsylvania, S.U.A. ), un grup relativ mic de cercetători ai Bibliei. Iniţiatorul acestui grup a fost Charles Taze Russell. În iulie 1879, a apărut primul număr al revistei Zion’s Watch Tower and Herald of Christ’s Presence (Turnul de Veghere al Sionului şi Mesagerul prezenţei lui Cristos). În 1880, din acest mic grup se formaseră deja în statele învecinate numeroase congregaţii. În 1881, a luat fiinţă Zion’s Watch Tower Tract Society. În 1884, această societate a dobândit personalitate juridică, iar Russell a devenit primul preşedinte. Mai târziu, numele Societăţii a fost schimbat în Watch Tower Bible and Tract Society. Pe vremea aceea, numeroase persoane mergeau din casă în casă, depunând mărturie şi oferind publicaţii biblice. În 1888, existau 50 de persoane care efectuau această activitate cu timp integral; astăzi, numărul lor a ajuns în întreaga lume la circa 700 000.

În 1909, lucrarea a căpătat un caracter internaţional, iar sediul Societăţii Watch Tower a fost mutat la Brooklyn (New York), unde se află şi astăzi. Apoi, s-a început publicarea simultană în mai multe ziare a unor predici biblice. În 1913, aceste predici au apărut în patru limbi, în mii de ziare din Statele Unite, Canada şi Europa. Au fost distribuite sute de milioane de cărţi, broşuri şi tracte.

În 1912, a început să se lucreze la Fotodrama Creaţiunii, o serie de diapozitive şi pelicule cinematografice cu coloană sonoră ce prezentau istoria omenirii de la crearea pământului până la sfârşitul Domniei Milenare a lui Cristos. Primele proiecţii au avut loc în 1914, fiind vizionate zilnic de 35 000 de spectatori. Fotodrama a fost o premieră în lumea filmului sonor.

ANUL 1914

Omenirea se îndrepta spre un moment critic. În 1876, Russell a trimis periodicului Bible Examiner, editat la Brooklyn, New York, un articol cu titlul „Timpurile neamurilor: Când se vor sfârşi ele?“. La pagina 27 a numărului din octombrie se spunea: „Cele şapte timpuri se vor sfârşi în 1914“. Timpurile neamurilor reprezintă perioada pe care o altă traducere biblică o numeşte „timpurile fixate ale naţiunilor“ (Luca 21:24). Deşi în 1914 nu s-a întâmplat tot ce se prevăzuse, nu există nici o îndoială că acest an a marcat sfârşitul timpurilor neamurilor şi că are o semnificaţie deosebită. Numeroşi istorici şi analişti sunt de acord cu faptul că anul 1914 a constituit un moment de cotitură în istoria omenirii. Iată în acest sens câteva citate semnificative:

„Ultimul an complet ‘normal’ din istorie a fost 1913, anul care a precedat primul război mondial“. — Editorial din Times-Herald, Washington, D.C., 13 martie 1949.

„Martori ai celor două războaie mondiale şi ai războiului rece, cei 75 de ani care s-au scurs din 1914 până în 1989 sunt consideraţi de tot mai mulţi istorici drept o perioadă unică, distinctă, în care cea mai mare parte a lumii se afla în război, se refăcea după război sau se pregătea de război“. — The New York Times, 7 mai 1995.

„Odată cu primul război mondial, întreaga lume a explodat şi încă nu ştim de ce. Înaintea acestui conflict, oamenii credeau că nu erau departe de realizarea utopiilor lor. Se bucurau de pace şi prosperitate. Apoi, totul a sărit în aer. De atunci încoace suntem în comă . . . În nici o altă perioadă din istorie nu s-au comis atât de multe crime ca în acest secol.“— Dr. Walker Percy, American Medical News, 21 noiembrie 1977.

La mai bine de 50 de ani după 1914, cancelarul german Konrad Adenauer a scris: „Din 1914, siguranţa şi liniştea au dispărut din viaţa oamenilor“. — The West Parker, Cleveland, Ohio, 20 ianuarie 1966.

Primul preşedinte al Societăţii Watch Tower, C.T. Russell, a murit în 1916. Un an mai târziu, în locul lui a fost numit Joseph Rutherford. După aceea, au avut loc multe schimbări. Pe lângă revista Turnul de Veghere, a început să fie publicată o revistă nouă, Epoca de aur (actualmente Treziţi-vă!, cu un tiraj de peste 20 000 000 de exemplare, în circa 80 de limbi). S-a acordat mai multă importanţă lucrării de predicare din casă în casă. Pentru a se deosebi de confesiunile religioase ale creştinătăţii, aceşti creştini şi-au luat în 1931 numele de Martori ai lui Iehova, nume care se bazează pe Isaia 43:10–12.

În anii ’20 şi ’30 radioul era la modă. În 1933, Societatea folosea 403 posturi de radio pentru a difuza conferinţe biblice. Mai târziu, radioul a fost tot mai puţin folosit în lucrarea de predicare, punându-se accent pe mărturia din casă în casă, efectuată cu ajutorul fonografelor portabile şi a unor discuri cu expuneri publice. Martorii iniţiau studii biblice la domiciliu cu toţi cei ce manifestau interes faţă de adevărul biblic.

VICTORII ÎNAINTEA TRIBUNALELOR

În perioada 1930–1950 mulţi Martori ai lui Iehova au fost arestaţi din cauza activităţii lor de predicare. Ei au intentat procese pentru a-şi apăra drepturile: libertatea de exprimare, libertatea presei, libertatea de întrunire şi libertatea de închinare. În Statele Unite ei au făcut recurs la sentinţele pronunţate împotriva lor de către instanţele inferioare, obţinând câştig de cauză în 43 dintre cazurile prezentate înaintea Curţii Supreme a Statelor Unite. Şi curţile supreme ale altor ţări au dat verdicte favorabile. Iată ce a scris referitor la Martori şi la aceste victorii obţinute înaintea instanţelor profesorul C. S. Braden, în cartea sa These Also Believe: „Luptând pentru a-şi apăra drepturile civile, ei au adus un serviciu important democraţiei, deoarece lupta dusă de ei a contribuit semnificativ la garantarea acestor drepturi pentru toate minorităţile din America“.

PROGRAME DE INSTRUIRE SPECIALE

J.F. Rutherford a murit în 1942, iar următorul preşedinte a fost Nathan Knorr. El a iniţiat un program de instruire metodică. În 1943 s-a înfiinţat o şcoală specială de instruire pentru misionari, numită Şcoala Biblică Galaad a Societăţii Watchtower. Începând de atunci, absolvenţii acestei şcoli au fost trimişi pe întreg pământul. Au apărut congregaţii noi în ţări în care înainte nu existase nici una, iar numărul filialelor din întreaga lume a crescut la peste 100. Din când în când sunt organizate cursuri speciale pentru bătrânii de congregaţie, pentru voluntarii care lucrează la filiale şi pentru proclamatorii cu timp integral (sau pionierii). De asemenea, la Centrul de Învăţământ al Societăţii Watchtower, cu sediul la Patterson, New York, au fost înfiinţate cursuri de specializare pentru miniştrii creştini.

N.H. Knorr a murit în 1977. Una dintre ultimele schimbări de natură organizatorică la care a participat a fost suplimentarea numărului de membri ai Corpului de Guvernare, aflat la sediul mondial din Brooklyn. În 1976, responsabilităţile de ordin administrativ au fost repartizate unor comitete formate din membri ai Corpului de Guvernare, membri cu zeci de ani de experienţă în serviciul lui Iehova.

APAR NOI TIPOGRAFII

Istoria modernă a Martorilor lui Iehova este plină de evenimente remarcabile. De la acel mic grup de studiu biblic format în 1870 în Pennsylvania, Martorii lui Iehova au ajuns în anul 2 000, în lumea întreagă, să fie organizaţi în aproximativ 90 000 de congregaţii. La început, toată literatura lor era tipărită de societăţi comerciale. Apoi, în 1920, Martorii au început să închirieze tipografii pentru a-şi tipări o parte din literatură. Începând însă din 1927, ei au tipărit şi mai multă literatură în tipografia cu şapte etaje pe care Societatea Watchtower o deţinea la Brooklyn, New York. Acestei clădiri i s-au adăugat recent şi alte corpuri pentru tipografie, precum şi un complex de birouri. În apropierea acestora se află câteva clădiri de locuinţe pentru miniştrii care lucrează ca voluntari în tipografii. În plus, în nordul statului New York, aproape de Wallkill, există un complex de clădiri alcătuit dintr-o fermă şi o tipografie. Aici sunt tipărite revistele Turnul de Veghere şi Treziţi-vă! şi se produce o parte din hrana necesară miniştrilor care lucrează în diverse departamente. Fiecare lucrător voluntar primeşte lunar un subsidiu modest pentru cheltuieli personale.

CONGRESE INTERNAŢIONALE

Primul congres mare al Martorilor lui Iehova s-a ţinut în 1893 la Chicago, Illinois, S.U.A., unde au asistat 360 de persoane şi s-au botezat 70. Ultimul mare congres internaţional organizat doar într-un singur oraş a fost ţinut în 1958 la New York. Pentru acest congres au fost închiriate două stadioane: Yankee Stadion şi fostul Polo Grounds. Numărul maxim al celor prezenţi a fost de 253 922, dintre care s-au botezat 7 136. După această dată, congresele internaţionale au fost organizate în serii, în mai multe ţări. Fiecare serie poate cuprinde în total o mie de congrese ţinute în diverse ţări de pe glob.

[Text generic de la pagina 8]

Au contribuit semnificativ la garantarea drepturilor civile

[Legenda fotografiei de la pagina 6]

„Turnul de Veghere“ — de la 6 000 de exemplare într-o singură limbă, la mai bine de 22 000 000 de exemplare în peste 132 de limbi

[Legenda fotografiei de la pagina 7]

Un moment de cotitură în istoria omenirii

[Fotografie pe toată pagina 10]