Modalităţi de anunţare a veştii bune

CREŞTINII au primit porunca de a ‘face discipoli din oamenii tuturor naţiunilor’, dar ea nu-i autorizează să facă presiuni asupra altora sau să convertească pe cineva cu forţa. Isus a avut misiunea de ‘a aduce veşti bune celor blânzi’, ‘de a pansa pe cei cu inima zdrobită’, ‘de a-i mângâia pe toţi cei întristaţi’ (Matei 28:19; Isaia 61:1, 2; Luca 4:18, 19). Martorii lui Iehova încearcă să facă acest lucru predicând vestea bună consemnată în Biblie. Asemenea profetului Ezechiel din antichitate, ei se străduiesc să-i găsească pe cei ‘care suspină şi gem din cauza tuturor urâciunilor care se înfăptuiesc’. — Ezechiel 9:4.

Cea mai cunoscută modalitate de a-i căuta pe cei ce suferă din cauza condiţiilor actuale este predicarea din casă-n casă. Martorii fac eforturi serioase pentru a ajunge la oameni, urmând exemplul lui Isus care mergea „din oraş în oraş şi din sat în sat, predicând şi anunţând vestea bună a regatului lui Dumnezeu“. Primii discipoli ai lui Isus Cristos au procedat la fel (Luca 8:1; 9:1–6; 10:1–9). Astăzi, acolo unde este posibil, Martorii lui Iehova se străduiesc să viziteze de mai multe ori pe an fiecare casă, încercând să vorbească câteva minute cu gazda despre anumite subiecte de interes local sau mondial şi să-i arate unul sau două versete biblice. În cazul în care locatarul manifestă interes faţă de cele discutate, Martorii se oferă să revină la o oră convenabilă pentru a continua discuţia. Ei îi pun la dispoziţie locatarului Biblii şi publicaţii biblice, iar dacă acesta este de acord, încep cu el un studiu biblic gratuit la domiciliu. Pe întregul glob sunt conduse cu regularitate milioane de astfel de studii eficiente cu persoane individuale sau cu familii.

O altă modalitate prin care Martorii anunţă „vestea bună a regatului“ o reprezintă întrunirile săptămânale pe care le ţin la Sălile Regatului. Una dintre aceste întruniri este o cuvântare publică pe o temă de interes general. Această cuvântare este urmată de studierea unui subiect sau a unei profeţii biblice cu ajutorul revistei Turnul de Veghere. O altă întrunire este  reprezentată de o şcoală menită să-i instruiască pe Martori să devină proclamatori mai eficienţi ai veştii bune. După această şcoală urmează o parte în care se analizează modalităţile de predicare în teritoriul local. De asemenea, o dată pe săptămână, Martorii se întrunesc în case particulare, în grupuri mici, pentru a studia Biblia.

Toate aceste întruniri sunt deschise publicului. Nu se fac niciodată colecte. Aceste întruniri sunt utile pentru toţi. Biblia spune: „Să ne preocupăm unii de alţii ca să ne stimulăm la iubire şi la lucrări excelente, neabandonând întrunirea noastră, cum au unii obiceiul, ci încurajându-ne unii pe alţii, şi aceasta cu atât mai mult cu cât vedeţi că ziua se apropie“. Este necesar să studiem personal şi să facem cercetări, dar ceea ce ne stimulează pe toţi este compania celorlalţi, aşa cum spune Biblia: „Fierul cu fier se ascute şi un om ascute pe altul“. — Evrei 10:24, 25; Proverbele 27:17, Biblia Regele Carol II.

În plus, pentru a le vorbi altora despre vestea bună, Martorii se folosesc de orice ocazie li se iveşte: când schimbă câteva cuvinte cu un vecin sau cu un tovarăş de călătorie, în autobuz sau în avion; când se întreţin cu un prieten sau cu o rudă sau când discută cu un coleg de muncă în pauza de masă. De fapt, când se afla pe pământ, Isus a depus mărturie de cele mai multe ori în astfel de ocazii. El a depus mărturie în timp ce se plimba pe malul mării, când stătea pe vreun deal, când era invitat la masă sau la o nuntă, sau când traversa Marea Galileii într-o barcă de pescuit. El i-a învăţat pe alţii în sinagogi şi în templul din Ierusalim. Oriunde se afla, Isus găsea ocazii de a vorbi despre Regatul lui Dumnezeu. Martorii lui Iehova se străduiesc să-i urmeze exemplul şi în această privinţă. — 1 Petru 2:21.

 SĂ PREDICĂM DÂND UN BUN EXEMPLU

Nici una dintre aceste modalităţi de anunţare a veştii bune n-ar avea valoare dacă cel care vă vorbeşte despre aceste lucruri nu le-ar pune şi în practică. Cel ce spune una şi face alta este un ipocrit, iar ipocrizia religioasă a îndepărtat de Biblie milioane de oameni. Dar nu e drept să dăm vina pe Biblie. Scribii şi fariseii aveau Scripturile ebraice, însă Isus i-a acuzat de ipocrizie. După ce a specificat că aceşti bărbaţi citeau din Legea lui Moise, Isus a adăugat: „Toate lucrurile pe care vi le spun ei, faceţi-le şi respectaţi-le, dar nu faceţi potrivit faptelor lor, căci ei zic, dar nu înfăptuiesc“ (Matei 23:3). Exemplul bun dat de un creştin e mai grăitor decât nişte predici interminabile. Cu privire la acest lucru li s-a atras atenţia femeilor creştine care aveau soţi necredincioşi: „[S-ar putea] să fie câştigaţi fără cuvânt, prin conduita soţiilor lor, deoarece vor fi fost martori oculari ai conduitei voastre caste“. — 1 Petru 3:1, 2.

Aşadar, Martorii lui Iehova încearcă să promoveze vestea bună şi în acest mod, adică printr-o conduită creştină exemplară, conduită pe care o recomandă şi altora. Ei se străduiesc ‘să le facă altora ceea ce ar vrea să le facă şi alţii lor’ (Matei 7:12). Ei încearcă să se poarte aşa cu toţi oamenii, nu numai cu ceilalţi Martori sau cu prietenii, vecinii şi rudele. Fiind imperfecţi, nu reuşesc însă întotdeauna să fie la înălţimea tuturor acestor cerinţe, dar dorinţa lor sinceră este aceea de a le face bine tuturor, nu doar anunţându-le vestea bună despre Regat, ci şi venindu-le în ajutor ori de câte ori e posibil. — Iacov 2:14–17.

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

Hawaii

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

Venezuela

[Legenda fotografiei de la pagina 19]

Iugoslavia

[Legenda fotografiei de la pagina 20]

Proiectate pentru a fi funcţionale, Sălile Regatului sunt locuri în care se studiază Biblia

[Legenda fotografiei de la pagina 21]

În familie şi în relaţiile cu alţii, Martorii se străduiesc să aplice lucrurile pe care le predică