Atât termenul ebraic malʼák, cât și cel grecesc ággelos înseamnă literalmente „mesager”. Acești termeni apar de aproape 400 de ori în textul Bibliei. Când se referă la un mesager spiritual, ambii termeni sunt traduși prin „înger”, dar când se referă în mod clar la ființe umane, sunt redați prin „mesager”. (Ge 16:7; 32:3; Iac 2:25; Re 22:8; vezi MESAGER) Însă, în cartea Revelația, ce abundă în simboluri, există contexte în care termenul ‘înger’ se poate referi la ființe umane. (Re 2:1, 8, 12, 18; 3:1, 7, 14)

Îngerii sunt denumiți uneori spirite; un spirit este o ființă invizibilă puternică. Iată câteva contexte: „A ieșit un spirit care a stat înaintea lui Iehova” sau „Nu sunt ei toți spirite pentru un serviciu public?” (1Re 22:21; Ev 1:14) Având corpuri spirituale invizibile, ei trăiesc în „ceruri”. (Mr 12:25; 1Co 15:44, 50) Sunt numiți și „fiii adevăratului Dumnezeu”, „stelele dimineții”, „miriade sfinte” sau „cei sfinți”. (Iov 1:6; 2:1; 38:7; De 33:2)

Deoarece nu se căsătoresc și nu au urmași, îngerii au fost creați fiecare în parte de Iehova, prin intermediul Fiului său întâi născut, „începutul creației lui Dumnezeu”. (Mt 22:30; Re 3:14) „Prin el [acest Fiu întâi născut, Cuvântul] au fost create toate celelalte lucruri din ceruri . . . , cele nevăzute . . . De asemenea, el este înainte de toate celelalte lucruri, iar toate celelalte lucruri au fost aduse în existență prin el”. (Col 1:15-17; Ioa 1:1-3) Îngerii au fost creați cu mult înaintea omului, întrucât ‘la întemeierea pământului’ „stelele dimineții strigau împreună de bucurie și toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de laudă”. (Iov 38:4-7)

Despre numărul armatelor de îngeri din ceruri, Daniel spune că a văzut cum „o mie de mii îi slujeau [lui Dumnezeu] și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea lui”. (Da 7:10; Ev 12:22; Iuda 14)

Ordin și rang. La fel ca în creația vizibilă, și în sfera invizibilă ochilor umani există o scară ierarhică. Îngerul cu cea mai mare autoritate și putere este Mihael, arhanghelul. (Da 10:13, 21; 12:1; Iuda 9; Re 12:7; vezi ARHANGHEL; MIHAEL 1) Poziția sa și calitatea de „mare prinț care stă în favoarea fiilor poporului” lui Dumnezeu, ne îndreptățesc să credem că el este îngerul care a condus Israelul prin pustiu. (Ex 23:20-23) Ținând cont de onoarea și privilegiile primite, serafimii au un rang foarte înalt printre îngeri. (Is 6:2, 6; vezi SERAFIMI) Scripturile menționează mult mai des heruvimii (de aproximativ 90 de ori), iar judecând după rolul și responsabilitățile primite este evident că și ei ocupă o poziție specială printre îngeri. (Ge 3:24; Eze 10:1-22; vezi HERUVIM 1) Apoi există o mare mulțime de mesageri îngerești care slujesc ca mijloc de comunicare între Dumnezeu și om. Rolul lor nu se rezumă la a transmite mesaje. În calitate de agenți și reprezentanți ai Dumnezeului Preaînalt, ei au responsabilitatea să împlinească scopul divin, fie ocrotind și eliberând poporul lui Dumnezeu, fie distrugându-i pe cei răi. (Ge 19:1-26)

Personalitate. Unii ar putea nega faptul că îngerii au propria lor personalitate, pretinzând că ei sunt forțe impersonale trimise să înfăptuiască voința lui Dumnezeu, dar Biblia nu conține această idee. Dar a avea nume înseamnă a avea identitate, fapt demonstrat de numele a doi îngeri, Mihael și Gabriel, care apar în Scripturi. (Da 12:1; Lu 1:26) În Biblie nu sunt menționate numele altor îngeri pentru a nu li se aduce onoare necuvenită, sau închinare. Îngerii sunt trimiși de Dumnezeu ca agenți, pentru a acționa în numele său, nu în nume propriu. Din acest motiv, când Iacob l-a întrebat pe un înger care îi era numele, acesta a refuzat să i-l spună. (Ge 32:29) Când i s-a cerut să se prezinte, îngerul care i s-a arătat lui Iosua a spus doar că este „căpetenia armatei lui Iehova”. (Ios 5:14) Când părinții lui Samson l-au întrebat pe un înger care îi era numele, el a spus doar atât: „De ce întrebi de numele meu, când acesta este minunat?” (Ju 13:17, 18) Există două situații în care apostolul Ioan a vrut să se închine unor îngeri, însă a fost mustrat: „Ai grijă! Să nu faci lucrul acesta! . . . Închină-te lui Dumnezeu”. (Re 19:10; 22:8, 9)

Având personalitate proprie, îngerii pot comunica unii cu alții (1Co 13:1), au capacitatea de a vorbi limbi omenești (Nu 22:32-35; Da 4:23; Fa 10:3-7) și au putere de gândire prin care să-l laude și să-l glorifice pe Iehova. (Ps 148:2; Lu 2:13) E adevărat că îngerii nu au caracteristici sexuale, dar asta pentru că așa au fost creați de Iehova, nu pentru că sunt forțe impersonale. În scripturi sunt prezentați cu trăsături masculine, iar când se materializau, luau întotdeauna corp bărbătesc pentru că și despre Dumnezeu și Fiul său se vorbește la genul masculin. Totuși, îngerii materializați care s-au dedat plăcerilor sexuale în zilele lui Noe au fost alungați din curțile cerești ale lui Iehova. În această situație îngerii și-au manifestat propria personalitate, deoarece, la fel ca oamenii, și ei au liber arbitru și capacitatea de a alege singuri între bine și rău. (Ge 6:2, 4; 2Pe 2:4) O mulțime de îngeri au ales să i se alăture lui Satan în răzvrătire. (Re 12:7-9; Mt 25:41)

Alte capacități și privilegii. Întrucât Dumnezeu l-a creat pe om „cu puțin mai prejos decât îngerii” (Ev 2:7) aceștia au capacități de gândire superioare omului. Biblia spune: „Binecuvântați-l pe Iehova, o, îngeri ai săi, tari în putere, care împliniți cuvântul său”. Cunoștințele și puterea lor au fost evidente când doi îngeri au distrus prin foc Sodoma și Gomora sau când un singur înger a ucis 185 000 de soldați asirieni. (Ps 103:20; Ge 19:13, 24; 2Re 19:35).

În plus, îngerii se pot deplasa cu viteze extraordinare, care depășesc cu mult limitele universului fizic. De exemplu, când Daniel se ruga, Dumnezeu a răspuns la rugăciunea lui trimițându-i un înger care a ajuns în câteva clipe, înainte de încheierea rugăciunii. (Da 9:20-23)

În pofida capacităților mentale și spirituale extraordinare, îngerii au limite. Isus a spus că ei nu știau „ziua și ora” când va fi distrus acest sistem. (Mt 24:36) Îngerii manifestă un interes deosebit față de împlinirea scopurilor lui Iehova, însă există și lucruri pe care nu le înțeleg. (1Pe 1:12) Ei se bucură când un păcătos se căiește și urmăresc ‘spectacolul’ creștinilor pe scena lumii. De asemenea, remarcă exemplul bun al femeilor creștine care poartă pe cap un semn al autorității. (Lu 15:10; 1Co 4:9; 11:10; vezi NEMURIRE [Moștenitorii Regatului primesc nemurirea]).

Ca slujitori ai lui Iehova, îngerii s-au bucurat de multe privilegii de-a lungul veacurilor. Iată câțiva dintre cei în folosul cărora au slujit: Avraam, Iacob, Moise, Iosua, Isaia, Daniel, Zaharia, Petru, Pavel și Ioan. (Ge 22:11; 31:11; Ios 5:14, 15; Is 6:6, 7; Da 6:22; Za 1:9; Fa 5:19, 20; 7:35; 12:7, 8; 27:23, 24; Re 1:1) Prin mesajele transmise, ei au contribuit la scrierea Bibliei. În Revelația, îngerii sunt menționați de mult mai multe ori decât în orice altă carte biblică. Mulțimi de îngeri au fost văzute în jurul tronului măreț al lui Iehova; șapte dintre ei au sunat din cele șapte trompete, în timp ce alți șapte au vărsat cele șapte cupe ale mâniei lui Dumnezeu; un înger care zbura prin mijlocul cerului avea „o veste bună veșnică”; dar altul proclama: „A căzut Babilonul cel Mare”. (Re 5:11; 7:11; 8:6; 14:6, 8; 16:1)

Îi sprijină pe Cristos și pe continuatorii săi. Îngerii sfinți ai lui Dumnezeu au urmărit cu viu interes întreaga viață pământească a lui Isus. Ei au anunțat conceperea și nașterea sa și i-au slujit după ce a postit 40 de zile. Un înger l-a întărit când s-a rugat în Ghetsimani în ultima sa noapte ca om pe pământ. Iar când gloatele au venit să îl aresteze, Isus ar fi putut cere cel puțin 12 legiuni de îngeri dacă ar fi dorit. Tot îngerii au anunțat învierea sa și au fost prezenți la înălțarea lui la cer. (Mt 4:11; 26:53; 28:5-7; Lu 1:30, 31; 2:10, 11; 22:43; Fa 1:10, 11)

După aceea, mesagerii spirituali ai lui Dumnezeu au continuat să slujească în favoarea servitorilor săi de pe pământ, întocmai cum promisese Isus: „Să nu-l disprețuiți pe niciunul dintre acești micuți, căci vă spun că îngerii lor, în cer, văd întotdeauna fața Tatălui meu care este în cer”. (Mt 18:10) „Nu sunt ei toți spirite pentru un serviciu public, trimiși să le slujească celor care vor moșteni salvarea?” (Ev 1:14) În prezent, acești îngeri puternici nu mai pot fi văzuți când vin în ajutorul slujitorilor lui Iehova de pe pământ, așa cum s-a întâmplat când i-au eliberat pe apostoli din închisoare; cu toate acestea, Dumnezeu își asigură slujitorii că armate invizibile de îngeri îi ocrotesc în permanență. Ele sunt reale, așa cum erau și cele care i-au înconjurat pe profetul Ilie și pe slujitorul său. „El le va da poruncă îngerilor săi cu privire la tine, ca să te păzească în toate căile tale.” Da, „îngerul lui Iehova își așază tabăra în jurul celor ce se tem de el și îi scapă”. (Ps 91:11; 34:7; Fa 5:19; 2Re 6:15-17)

Biblia afirmă, de altfel, că îngerii îl însoțesc pe Isus Cristos când vine să execute judecata, separând „grâul” de „neghină” și „oile” de „capre”. Îngerii i s-au alăturat lui Mihael în războiul său împotriva balaurului și a demonilor, la nașterea Regatului lui Dumnezeu în cer. Tot ei îl vor sprijini pe Regele regilor în războiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotputernic. (Mt 13:41; 25:31-33; Re 12:7-10; 19:14-16)