ȚARA pe care Dumnezeu a dat-o Israelului a fost realmente o țară bună. Când Moise a trimis spioni înaintea națiunii ca să cerceteze Țara Promisă și să aducă din roadele ei, aceștia au venit cu smochine, cu rodii și cu un ciorchine de strugure atât de mare, încât era purtat pe o prăjină de doi bărbați! Chiar dacă au dat înapoi înfricoșați din cauza lipsei de credință, spionii au recunoscut: „Într-adevăr, în [țară] curge lapte și miere“ (Nu 13:23, 27).

În cele din urmă, când israeliții se pregăteau să intre în țară, purtătorul de cuvânt al lui Iehova le-a spus: „Iehova, Dumnezeul tău, te duce într-o țară bună, o țară cu văi în care curg torente, cu izvoare și ape adânci care țâșnesc din câmpii și din regiuni muntoase, o țară cu grâu, cu orz, cu vii, cu smochine și cu rodii, o țară cu măsline pline de ulei și cu miere, . . . în care nu-ți va lipsi nimic, o țară ale cărei pietre sunt de fier și din ai cărei munți vei extrage aramă“ (De 8:7–9). Și astăzi, pământul acestei țări este un pământ bogat și roditor.

Dar de ce prezintă interes pentru noi frumusețea și splendoarea Țării Promise? Deoarece profețiile mesianice fac referire la belșugul cu care Iehova a binecuvântat anticul Israel pentru a ilustra ce va face Dumnezeu în folosul omenirii sub conducerea lui Isus Cristos, ‘Prințul păcii’ (Is 9:6; Ps 67:4–7; 72:16).