Această carte din Scripturile ebraice conține cuvântul lui Iehova transmis prin profetul său Țefania. Țefania a fost profet în timpul lui Iosia (659-629 î.e.n.), regele lui Iuda. (Țe 1:1) În al doisprezecelea an de domnie, regele Iosia, în vârstă de aproximativ 20 de ani, a început o vastă campanie împotriva idolatriei; din al optsprezecelea an până la finalul domniei sale, supușii lui Iosia „n-au încetat să-l urmeze pe Iehova”. (2Cr 34:3-8, 33) Având în vedere că Țefania scrie despre existența în Iuda a preoților unor dumnezei străini și despre închinarea la Baal și la corpuri cerești, cartea sa trebuie să fi fost redactată înainte ca Iosia să-și înceapă reforma, aproximativ în 648 î.e.n. (Țe 1:4, 5)

Când Țefania a început să profețească Iuda era plină de idolatrie, violență și înșelătorie. Mulți spuneau în inima lor: „Iehova nu va face nici bine, nici rău”. (Țe 1:12) Însă din profeția lui Țefania reieșea clar că Iehova urma să aducă răzbunarea asupra păcătoșilor nepenitenți. (1:3–2:3; 3:1-5) Judecățile nefavorabile ale lui Iehova urmau să se abată nu doar asupra lui Iuda și a Ierusalimului, ci și asupra altor națiuni – asupra filistenilor, a amoniților, a moabiților, a etiopienilor și a asirienilor. (2:4-15)

Profeția lui Țefania trebuie să fi fost deosebit de mângâietoare pentru cei ce se străduiau să-i slujească lui Iehova și erau foarte mâhniți din cauza practicilor detestabile ale locuitorilor Ierusalimului, inclusiv ale prinților, judecătorilor și preoților corupți. (Țe 3:1-7) Următoarele cuvinte le sunt adresate persoanelor drepte care așteptau executarea judecății divine asupra celor răi: „«Așteptați-mă», zice Iehova, «până în ziua când mă voi ridica la pradă, căci, potrivit hotărârii mele judecătorești, voi strânge națiunile, voi aduna regatele ca să vărs peste ele condamnarea mea, toată mânia mea aprinsă»”. (3:8) În cele din urmă Iehova urma să-i arate favoare rămășiței poporului său Israel, aducându-i înapoi din captivitate, dându-le un nume și făcându-i o laudă printre toate celelalte popoare. (3:10-20)

Autenticitate. Autenticitatea cărții lui Țefania nu poate fi pusă la îndoială. Ideile prezentate în această carte au deseori o paralelă în alte cărți ale Bibliei. (Compară Țe 1:3 cu Os 4:3; Țe 1:7 cu Hab 2:20 și Za 2:13; Țe 1:13 cu De 28:30, 39 și Am 5:11; Țe 1:14 cu Ioe 1:15; Țe 3:19 cu Mi 4:6, 7.) Ea se armonizează cu restul Scripturii în ce privește accentuarea unor adevăruri vitale. De exemplu: Iehova este un Dumnezeu al dreptății. (Țe 3:5; De 32:4) Deși oferă șansa la căință, Iehova nu va lăsa nepedepsit la nesfârșit păcatul. (Țe 2:1-3; Ier 18:7-11; 2Pe 3:9, 10) Nici argintul, nici aurul nu-i vor putea scăpa pe cei nelegiuiți în ziua mâniei lui Iehova. (Țe 1:18; Pr 11:4; Eze 7:19) Pentru a avea parte de protecția divină, o persoană trebuie să trăiască în armonie cu judecățile drepte ale lui Iehova. (Țe 2:3; Am 5:15)

O altă dovadă importantă a canonicității acestei cărți este împlinirea profețiilor pe care le conține. Distrugerea prezisă a venit asupra capitalei asiriene Ninive în 632 î.e.n. (Țe 2:13-15) și asupra lui Iuda și a Ierusalimului în 607 î.e.n. (Țe 1:4-18; compară cu 2Re 25:1-10.) Ca aliați ai egiptenilor, cu siguranță etiopenii au avut de suferit când Nebucadnețar a cucerit Egiptul. (Țe 2:12; compară cu Eze 30:4, 5.) Iar amoniții, moabiții și filistenii n-au mai existat în cele din urmă ca popoare. (Țe 2:4-11)

[Chenarul de la pagina ]

IDEI IMPORTANTE DIN ȚEFANIA

Mesaje de judecată divină împotriva lui Iuda și a Ierusalimului, precum și împotriva altor națiuni; de asemenea, un anunț de restabilire pentru Ierusalim

Carte scrisă de Țefania la începutul domniei lui Iosia, înainte de reformele inițiate de acest rege în jurul anului 648 î.e.n.

Ziua judecății lui Iehova este aproape (1:1–2:3)

Iehova va șterge din existență tot ce este pe fața pământului

Vor fi nimiciți toți cei din Iuda și Ierusalim care practică idolatria, care îi fac jurăminte și lui Iehova, dar și unui dumnezeu fals, care se dau înapoi de la a-l sluji pe Iehova sau care nu îl caută pe Iehova

Iehova își va îndrepta atenția asupra prinților, a celor violenți și a celor ce practică înșelătoria; toți cei ce consideră că Iehova nu va face nici bine, nici rău își vor pierde avuțiile și proprietățile

Ziua lui Iehova, o zi de mânie, va veni; nici argintul, nici aurul nu vor aduce salvare

Cei smeriți de pe pământ trebuie să-l caute pe Iehova, să caute smerenia și dreptatea; astfel, poate că vor fi ascunși în ziua mâniei lui Iehova

Pedepsirea națiunilor învecinate cu Iuda și a celor îndepărtate, Etiopia și Asiria (2:4-15)

Filistenii vor fi distruși; Moabul va ajunge pustiu ca Sodoma, iar Amonul, ca Gomora, deoarece și-au bătut joc de poporul lui Iehova

Etiopenii vor cădea uciși de sabie; Asiria va fi distrusă; Ninive va fi devastată, ruinele fiindu-i ocupate de animale sălbatice

Răzvrătirea și corupția Ierusalimului (3:1-7)

Și Ierusalimul, cetatea asupritoare, va fi judecat; acesta nu s-a încrezut în Iehova și nu s-a apropiat de El; toți prinții, judecătorii, profeții și preoții lui au făcut ce este rău, în loc să își folosească puterea pentru a face binele

Poporul nu s-a temut de Iehova și nu și-a schimbat conduita nici măcar după ce a fost martor la judecarea celorlalte națiuni

Iehova își varsă mânia, apoi restabilește o rămășită (3:8-20)

Iehova își va vărsa mânia supra națiunilor și regatelor

Popoarelor li se va da o limbă pură pentru a chema numele lui Iehova și a-i sluji umăr la umăr

Doar cel umil și modest va rămâne în poporul lui Dumnezeu, Israel, și se va bucura de siguranță sub protecția Sa

Toți cei vinovați de asuprirea Israelului vor fi pedepsiți; rămășița adunată va fi făcută „o laudă printre toate popoarele pământului”