[Albie (de râu)]

1. Oraș care se afla, din câte se pare, la nord de Sidon și despre care Iehova i-a spus lui Iosua că se număra printre locurile ce mai rămăseseră de cucerit (Ios 13:4). În prezent este identificat cu Afaka (actualul Afqa), situat la circa 39 km E-N-E de Beirut. Orașul se află la izvorul Nahr Ibrahim-ului, cunoscut în vechime ca râul Adonis. Râul curge în direcția orașului Byblos, situat pe țărmul Mării Mediterane.

2. Oraș pe teritoriul lui Așer, pe care așeriții n-au reușit să-l ia în stăpânire (Ios 19:24, 30). În Judecătorii 1:31 este numit Afic. A fost identificat cu Tell Kurdaneh (Tel Afeq), situat la aproximativ 8 km S-S-E de Akko.

3. Oraș care — judecând după orașele menționate împreună cu el — e posibil să se fi aflat în câmpia Saron. Regele acestui oraș a fost printre regii uciși de Iosua (Ios 12:18). Secole mai târziu, dar înainte de domnia lui Saul, aici și-au așezat tabăra filistenii pentru a lupta cu israeliții, adunați lângă Eben-Ezer (1Sa 4:1). Orașul a fost identificat cu Ras el-ʽAin (Tel Afeq; diferit de cel de la nr. 2), situat lângă izvorul râului Yarkon. Afecul este menționat în unele texte egiptene și asiriene. Se crede că orașul Antipatrida (Fa 23:31) a fost construit pe locul vechiului Afec. Josephus menționează „turnul numit Aphek“ în legătură cu Antipatrida (Antipatris) (Războiul iudeilor, II, XIX, 1). Orașul Șilo, de unde israeliții au adus arca legământului, se afla la aproximativ 35 km E.

4. Oraș situat, din câte se pare, în Câmpia Izreelului, între Sunem și Izreel. În bătălia dintre filisteni și israeliți în care și-a pierdut viața regele Saul, filistenii și-au așezat la început tabăra la Sunem, iar israeliții, pe muntele Ghilboa (1Sa 28:4). Apoi, potrivit relatării, filistenii au înaintat până la Afec, în timp ce israeliții au coborât la izvorul din Izreel. La Afec, domnitorii aliați ai filistenilor și-au trecut în revistă trupele și au descoperit că David și oamenii lui erau împreună cu Achiș în ariergardă. Trupele lui David au primit ordin să plece în dimineața următoare, iar filistenii au mers la Izreel, locul unde urma să se dea bătălia (1Sa 29:1–11). Ei i-au învins pe israeliți și i-au forțat să se retragă pe muntele Ghilboa, unde i-au ucis până la ultimul. Acolo au murit și Saul și trei dintre fiii săi (1Sa 31:1–8).

Unii erudiți consideră că evenimentele care au precedat această bătălie nu sunt scrise în ordine cronologică și, de aceea, identifică acest Afec cu cel din câmpia Saron. (Vezi  AFEC 3.) De aceeași părere este și Yohanan Aharoni, care a spus: „Relatarea despre acest război este într-o oarecare măsură fragmentată prin intercalarea relatării despre David. Totuși, succesiunea evenimentelor poate fi urmărită. Conducătorii filisteni și-au adunat trupele la Afec, la izvoarele Yarkonului (1Sa 29.1), înainte să mărșăluiască până la Izreel (vers. 11). Armata lui Saul «era campată lângă izvorul din Izreel» (vers. 1); în ajunul bătăliei, israeliții și-au ocupat pozițiile pe muntele Ghilboa. Filistenii și-au așezat tabăra față în față cu ei, la Sunem (1Sa 28.4). Conflictul s-a încheiat cu victoria filistenilor, iar Saul și trei fii ai săi au murit în timpul retragerii spre Ghilboa“ (The Land of the Bible, tradusă în engl. și editată de A. Rainey, 1979, p. 290, 291).

5. Oraș unde a fost învins regele sirian Ben-Hadad II. Sirienii s-au refugiat în Afec, dar zidul orașului a căzut peste 27 000 dintre ei (1Re 20:26, 29, 30). De asemenea, se pare că acest oraș a fost locul unde — așa cum îi profețise Elisei pe patul de moarte regelui Ioas — sirienii au suferit înfrângeri din partea israeliților (2Re 13:17–19, 25). Unii erudiți localizează Afecul menționat în aceste versete la aproximativ 5 km E de Marea Galileii, unde se află în prezent satul Afiq, sau Fiq. Totuși, cele mai vechi vestigii găsite până acum în acest loc datează din secolul al IV-lea î.e.n. În schimb, în apropiere, la ʽEn Gev, pe malul Mării Galileii, s-au descoperit ruinele unui oraș mare, fortificat, ce datează din secolele X–VIII î.e.n.