Cuvântul „Aleluia” provine din expresia ebraică halelû-Yáh, care apare prima dată în Biblie în Psalmul 104:35. În Traducerea lumii noi, expresia este redată prin „Lăudați-l pe Iah”. Ea apare de 24 de ori în Scripturile ebraice și, cu excepția versetului din Psalmul 135:3, e folosită la începutul și/sau la sfârșitul Psalmilor în care se găsește. (Vezi Ps 112:1; 115:18; 146:1, 10; 147:1, 20; 148:1, 14; 149:1, 9; 150:1, 6.) Expresia apare împreună cu cuvântul „Amin” la sfârșitul cărții a patra a Psalmilor (Ps 106:48), iar o formă în greacă a ei apare de patru ori în Revelația 19:1-6, unde este descrisă bucuria produsă de distrugerea Babilonului cel Mare și de faptul că Iehova își începe domnia ca Rege. (Vezi IAH.)