[posibil: o variantă a lui Baal-Zebub, care înseamnă „Stăpânul (Proprietarul) muștelor”, acel Baal căruia i se închinau filistenii în Ecron. Mai este numit și Beelzebul și Beezebul, care ar putea însemna „Proprietarul locașului grandios”; sau, dacă este vorba de un joc de cuvinte cu termenul ebr. nebiblic zével (baligă), „Stăpânul (Proprietarul) baligii”].

„Beelzebub” este un nume care i se aplică lui Satan, prințul, sau conducătorul, demonilor. Conducătorii religioși l-au acuzat în mod blasfemator pe Isus Cristos că scotea demoni cu ajutorul lui Beelzebub. (Mt 10:25; 12:24-29; Mr 3:22-27; Lu 11:15-19; vezi BAAL-ZEBUB.)