[Fântâna Celui viu, care mă vede]

Când Agar, servitoarea egipteancă a lui Sarai, a fugit pentru a scăpa de mânia stăpânei sale, a luat-o pe „drumul spre Șur“, care trece prin Neghev și coboară în Egipt. La un izvor (ebr. ʽáyin), Agar a primit încurajare de la un înger. Acesta a îndemnat-o să se întoarcă la stăpâna ei și i-a vorbit despre nașterea și viitorul lui Ismael (al cărui nume înseamnă „Dumnezeu aude [ascultă]“). Fântâna de acolo a fost numită „Beer-Lahai-Roi“ deoarece Agar a spus atunci despre Iehova: „Tu ești un Dumnezeu care vede“ (Ge 16:7–14).

Ani mai târziu, Isaac venea „de pe drumul care duce la Beer-Lahai-Roi“, în ținutul Neghevului, când a zărit caravana de cămile cu care era adusă viitoarea lui soție, Rebeca (Ge 24:62, 63). După moartea lui Avraam, Isaac a locuit „lângă Beer-Lahai-Roi“ (Ge 25:11).

În cartea Geneza se spune că Beer-Lahai-Roi se găsea „între Cades și Bered“ (Ge 16:14). Tradiția beduină localizează fântâna la ʽAin Muweilih, la aproximativ 19 km N-V de ʽAin Qedeis (locul unde se presupune că s-a aflat Cades-Barnea). Dar, întrucât nu se cunoaște cu exactitate unde se afla Beredul, această localizare nu este sigură.