[Fântâni]

Unul dintre cele patru orașe hevite ai căror locuitori au dovedit înțelepciune și au încheiat un legământ cu Iosua. Din câte se pare, inițiativa în această privință le-a aparținut bărbaților din Gabaon (Ios 9:3–17). Orașul a fost apoi dat ca moștenire tribului lui Beniamin (Ios 18:21, 25). În relatarea despre asasinarea lui Iș-Boșet, fiul lui Saul, de către niște bărbați din Beerot se menționează că „și Beerotul era socotit ca făcând parte din Beniamin“. Din această afirmație reiese că orașul se afla la hotarul cu un alt trib și că era nevoie să se precizeze pe al cui teritoriu era situat (2Sa 4:2–6). Totodată, în relatare se arată că locuitorii orașului au fugit la Ghitaim, deși nu se menționează motivul. E posibil ca ei să fi fugit din cauza incursiunilor pe care le făceau trupele de jefuitori ale filistenilor, ce învinseseră armata lui Saul la muntele Ghilboa. Sau e posibil ca ei să fi fugit după asasinarea lui Iș-Boșet ca să scape de actele de răzbunare prin care ar fi fost pedepsiți pentru crima comisă. După exilul babilonian, bărbații din Beerot sunt amintiți printre cei care s-au întors în țara lui Iuda (Ezr 2:1, 25; Ne 7:29).

Deși unii sugerează că Beerotul ar corespunde cu Khirbet el Burj sau Nabi Samwil, din sud, alții sugerează că ar corespunde cu el-Bira, un oraș situat lângă actualul Ramallah și aflat la circa 14 km N de Ierusalim și circa 8 km N-N-E de Gabaon, deci în apropierea hotarului cu Efraim. Acolo există un izvor cu debit mare. Vestigiile unui vechi caravanserai arată că acest izvor era un loc de popas pentru caravane.