Bazin unde Isus a vindecat un om care era bolnav de 38 de ani (Ioa 5:1-9). În Ioan 5:2, în unele manuscrise și traduceri (BC, BG, NTR, TLN) apare „Betesda”. Potrivit relatării biblice, acest bazin avea cinci colonade, unde se adunau mulți bolnavi, orbi și șchiopi, care credeau că apa avea putere vindecătoare, în special imediat după ce era tulburată. Ultima parte a versetului 3 și versetul 4 din unele traduceri (BC, BVA, TLN), care arată că apa era tulburată de un înger, nu se găsesc în unele dintre cele mai vechi manuscrise grecești și sunt considerate o interpolare. Astfel, Biblia nu arată de ce se tulbura apa, ci doar că oamenii credeau că apa avea putere tămăduitoare.

Un indiciu în ce privește locul unde s-a aflat bazinul Betzata îl constituie menționarea în context a ‘porții oilor’ (deși în originalul grecesc cuvântul „poartă” nu apare în text). În general se consideră că Poarta Oilor s-a aflat în partea de nord a Ierusalimului. În Neemia 3:1 se arată că această poartă a fost construită de preoți, motiv pentru care se presupune că era situată în apropiere de zona templului. Un alt indiciu este faptul că numele Betzata e asociat cu un cartier al anticului Ierusalim numit Bezetha, aflat la nord de zona templului. În zilele lui Isus, acest cartier se afla în afara zidurilor orașului, însă, în timpul împăratului Claudiu (41-54 e.n.), Irod Agripa I (care a murit în 44 e.n.) a construit în nordul orașului un al treilea zid, iar astfel cartierul Bezetha a ajuns să fie cuprins în interiorul zidurilor orașului. Prin urmare, Ioan a putut spune pe bună dreptate că bazinul se afla „în Ierusalim”, întrucât el știa cum a arătat orașul până în 70 e.n., când a fost distrus.

Săpăturile arheologice efectuate în 1888 la nord de zona templului au scos la iveală un bazin dublu, ce ocupa o suprafață totală de aproximativ 46 pe 92 m. Cele două părți ale lui erau separate de un perete de piatră. Aici s-au descoperit vestigii ale unor colonade, precum și o frescă decolorată reprezentând un înger ce tulbură apa; totuși, e foarte posibil ca fresca să fi fost pictată într-o perioadă ulterioară. Acest loc pare să corespundă descrierii biblice.