Salt la conţinut

Salt la cuprins

Filipeni (scrisoarea către)

Filipeni (scrisoarea către)

Carte a Scripturilor grecești creștine scrisă de apostolul Pavel către congregația din orașul Filipi, situat în provincia Macedonia. Această congregație a fost înființată de Pavel, în jurul anului 50 e.n., în timpul celei de-a doua călătorii misionare.

Când și unde a fost scrisă. Conținutul cărții arată că a fost scrisă în timpul primei detenții lui Pavel la Roma. El spune că „toți cei din garda pretoriană” cunoșteau motivul întemnițării sale și transmite salutările celor „din casa Cezarului”. (Flp 1:13; 4:22) În general se crede că prima detenție a lui Pavel la Roma a avut loc între anii 59 și 61 e.n. După ce Pavel a ajuns la Roma, au avut loc câteva evenimente înainte de a le scrie filipenilor. Epafrodit a venit din Filipi pentru a-i sluji lui Pavel, dar s-a îmbolnăvit grav. Filipenii, aflați la o distanță de aproximativ 1 000 km, au primit vestea îmbolnăvirii lui. După ce Epafrodit și-a revenit, Pavel l-a trimis înapoi la Filipi cu scrisoarea. Așadar, această scrisoare a fost redactată în jurul anului 60-61 e.n.

Contextul istoric și motivele redactării. Congregația din Filipi a arătat multă iubire și interes față de Pavel. La scurt timp după ce a vizitat-o, congregația i-a trimis cu generozitate lui Pavel ajutoare materiale în timp ce acesta se afla pentru câteva săptămâni în apropiere, la Tesalonic. (Flp 4:15, 16) Mai târziu, când frații din Ierusalim au trecut printr-o perioadă de persecuții intense și aveau nevoie de ajutor material, creștinii din Filipi au fost dispuși să facă donații chiar peste posibilitățile lor, cu toate că și ei erau foarte săraci și treceau prin grele încercări. Pavel a apreciat atât de mult atitudinea lor excelentă, încât i-a dat drept exemplu altor congregații. (2Co 8:1-6) De asemenea, se pare că pentru un timp ei nu au putut ține legătura cu Pavel deoarece erau foarte ocupați cu predicarea veștii bune. Însă acum, fiind întemnițat și în nevoie, filipenii nu i-au trimis lui Pavel doar daruri materiale din abundență, ci și pe Epafrodit, un bărbat prețios pentru ei, ca reprezentant al lor. Acest frate zelos l-a ajutat pe Pavel în mod curajos, chiar punându-și viața în pericol. Prin urmare, Pavel îl laudă cu generozitate înaintea congregației. (Flp 2:25-30; 4:18)

Pavel își exprimă încrederea că va fi eliberat din detenție și îi va putea vizita din nou pe filipeni, în armonie cu rugăciunile lor. (Flp 1:19; 2:24) Deși privește cu nerăbdare spre timpul când Cristos îl va primi acasă, Pavel știe că dacă va continua să trăiască este pentru a le sluji fraților. (Flp 1:21-25; compară cu Ioa 14:3.) Între timp Pavel speră să îl trimită pe Timotei, care va manifesta, mai mult ca oricine, un interes sincer față de nevoile lor. (Flp 2:19-23)

Această scrisoare transmite multă iubire. Pavel nu s-a reținut niciodată să laude, când era potrivit să o facă, sau să mustre, când situația o cerea, însă de această dată era nevoie de încurajare. În congregație existau persoane care se încredeau în carne și se lăudau cu circumcizia în carne; dar se pare că frații nu s-au lăsat afectați de aceștia. (Flp 3:2) Așadar, Pavel nu a trebuit să prezinte argumente puternice sau să mustre cu tărie, cum a făcut, de exemplu, în scrisorile adresate congregațiilor din Galatia și Corint. Singura corectare a fost îndemnul la unitate pentru Evodia și Sintiche. În scrisoarea sa, Pavel încurajează congregația din Filipi să persevereze în conduita excelentă: să progreseze în discernământ și să apuce cu fermitate Cuvântul vieții, să manifeste o credință mai puternică și speranță în răsplata viitoare.

Scrisoarea către filipeni conține multe principii excelente care le oferă îndrumare și încurajare tuturor creștinilor. Unele dintre acestea sunt:

Capitol și verset

Principiu

1:9, 10

Asigurați-vă de lucrurile mai importante, pentru a nu-i face pe alții să se poticnească în vreun fel

1:15-18

Ne putem bucura chiar și atunci când dușmanii adevărului vorbesc despre el din spirit de ceartă, deoarece aceasta contribuie la vestirea adevărului

1:19

Rugăciunea slujitorilor lui Dumnezeu are efect

1:27, 28

Unitatea și curajul creștinilor în fața opozanților sunt dovezi de la Dumnezeu că el își va elibera slujitorii și își va distruge dușmanii

2:5-11

Umilința aduce înălțare de la Dumnezeu

2:27

Îi putem mulțumi lui Dumnezeu pentru îndurare când un slujitor fidel al său se reface după o boală

3:16

În măsura în care un creștin a făcut progrese, trebuie să continue să umble ordonat în aceeași direcție pentru a primi premiul

3:20

Creștinii trebuie să privească spre ceruri, acolo unde este cetățenia lor, nu spre lucrurile pământești

4:6, 7

Nu vă îngrijorați; în orice situație faceți-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre, iar el vă va da pacea care păzește inima și mintea

4:8

Preocupați-vă mereu de lucrurile drepte și demne de laudă

[Chenarul de la pagina ]

IDEI IMPORTANTE DIN FILIPENI

O scrisoare ce reflectă legătura specială de iubire dintre Pavel și creștinii din Filipi

Scrisă de Pavel în jurul anului 60-61 e.n., când era întemnițat la Roma

Iubirea lui Pavel pentru frați și recunoștința pentru generozitatea lor

Pavel îi mulțumește lui Dumnezeu pentru contribuția filipenilor la răspândirea veștii bune. Motivat de o afecțiune profundă pentru ei, Pavel se roagă ca iubirea lor să crească și ca ei să se asigure de lucrurile mai importante (1:3-11)

Pavel este preocupat de bunăstarea filipenilor; speră să îl trimită la ei pe Timotei, pe care îl recomandă cu multă căldură; este încrezător că îi va vizita personal în curând (2:19-24)

Pentru a-i liniști pe frați cu privire la Epafrodit, despre care auziseră că era foarte bolnav, Pavel îl trimite înapoi la ei pe acest slujitor loial, pe care filipenii îl însărcinaseră să-i fie de ajutor lui Pavel (2:25-30)

Deși Pavel se putea întreține singur în orice situație datorită puterii primite de sus, el îi laudă din plin pe filipeni pentru generozitatea lor (4:10-19)

Rezultatele detenției lui Pavel

Întemnițarea lui Pavel a condus la progresul veștii bune; situația lui este bine cunoscută printre cei din garda pretoriană, iar majoritatea fraților manifestă mai mult curaj, predicând cuvântul lui Dumnezeu fără teamă (1:12-14)

Unii predică cu o motivație bună, alții cu o motivație rea, însă în ambele situații, Cristos este proclamat; fie că trăiește, fie că moare, Pavel îl va preamări pe Cristos, însă crede că va trăi pentru a le putea sluji filipenilor (1:15-26)

Sfaturi încurajatoare cu privire la atitudine și conduită

Purtați-vă într-un mod demn de vestea bună, nefiind înspăimântați de dușmani; împotrivitorii vor fi distruși, iar cei credincioși vor primi salvarea (1:27-30)

Dovediți același mod de gândire ca al lui Cristos manifestând umilință și nefiind egoiști (2:1-11)

Ca niște copii ireproșabili, străluciți ca surse de lumină în mijlocul unei generații denaturate, „ținând strâns cuvântul vieții” (2:12-16)

Păziți-vă de cei care promovează circumcizia; încrederea unui creștin este în Cristos, nu în circumcizia în carne (3:1-3)

Pavel are cele mai multe motive să se încreadă în carne, totuși consideră toate aceste lucruri niște gunoaie „datorită valorii inestimabile a cunoștinței despre Cristos”; Pavel se străduiește să primească premiul și îi îndeamnă pe ceilalți să facă la fel (3:4-21)

Continuați să vă bucurați în Domnul; manifestați rezonabilitate și încredințați-i lui Dumnezeu îngrijorările în rugăciune; umpleți-vă mintea cu gânduri sănătoase (4:4-9)