[Deal; Colină]

1. Descendent al lui Caleb, din tribul lui Iuda (1Cr 2:42, 49); sau, posibil, orașul Ghibea (nr. 2) (Ios 15:57), al cărui „tată”, sau întemeietor, a fost Șeva, un urmaș al lui Caleb.

[2, 3: grafie ebraică diferită față de nr. 1]

2. Oraș în regiunea muntoasă a lui Iuda (Ios 15:1, 48, 57). Unii erudiți îl asociază cu actualul El Jabʽa, aflat la circa 12 km V-S-V de Betleem. Alții însă consideră că vechiul oraș Ghibea era situat undeva în regiunea de la S-E de Hebron, deoarece este menționat printre orașele din acea regiune (Ios 15:55-57). Din Ghibea (acest oraș sau cel de la nr. 3) e posibil să fi fost Maaca (Micaia), mama lui Abiiam (Abiia), regele lui Iuda (2Cr 13:1, 2; 1Re 15:1, 2).

3. Oraș pe teritoriul lui Beniamin (Ios 18:28), numit și „Ghibea lui Beniamin” (1Sa 13:2), „Ghibea fiilor lui Beniamin” (2Sa 23:29) și „Ghibea lui Saul” (2Sa 21:6). Din câte se pare, acest oraș se afla lângă drumul principal care lega Iebusul (Ierusalimul) de Rama (Ju 19:11-15). Întrucât era situat pe una dintre culmile lanțului muntos central al Palestinei, orașul Ghibea era un bun punct de observare în timp de război (1Sa 14:16). În general, erudiții identifică acest oraș cu Tell el-Ful (Givʽat Shaʼul), situat la circa 5 km N de Muntele Templului, din Ierusalim.

În ebraică, „Gheba” (forma de masculin a cuvântului ce înseamnă „deal; colină”) și „Ghibea” (forma de feminin a aceluiași cuvânt) se scriu aproape la fel. Mulți erudiți cred că din acest motiv s-au făcut unele erori de copiere în textul masoretic și, de aceea, propun ca în anumite versete cuvântul „Ghibea” să fie înlocuit cu „Gheba” și invers. Într-o lucrare de exegeză se făcea următoarea observație cu privire la 1 Samuel, capitolele 13 și 14: „Exegeții au păreri foarte diferite în privința locurilor unde ar trebui să se facă substituirile (de exemplu, Smith înlocuiește Ghibea cu Gheba peste tot; Kennedy înlocuiește Ghibea cu Gheba în [capitolul 13] versetul 2, Gheba cu Ghibea în versetul 3 și Ghibea cu Gheba în XIV.2); dar, și fără aceste modificări, nu este imposibil să se înțeleagă cum s-au desfășurat operațiunile militare” (Soncino Books of the Bible, editată de A. Cohen, Londra, 1951, Samuel, p. 69). În Judecătorii 20:10, 33, contextul lasă să se înțeleagă că este vorba despre „Ghibea” și, de aceea, mulți traducători se abat de la textul masoretic și pun „Ghibea” în loc de „Gheba”.

Pe vremea judecătorilor, în orașul Ghibea s-a comis o infamie care aproape că a dus la exterminarea tribului lui Beniamin. Un om bătrân i-a invitat pe un levit din regiunea lui Efraim și pe concubina acestuia să înnopteze la el. Dar niște bărbați netrebnici din Ghibea au înconjurat casa și au cerut să le fie dat levitul ca să întrețină relații sexuale cu el. Atunci levitul le-a dat-o pe concubina lui; ei au abuzat de ea toată noaptea cu atâta sălbăticie, încât dimineață femeia a murit. (E posibil ca în Os 9:9 și 10:9 să se facă referire la acest păcat oribil.) Întrucât tribul lui Beniamin i-a protejat pe acei infami, celelalte triburi au pornit război împotriva lui. Acestea au suferit de două ori pierderi mari, însă în cele din urmă i-au înfrânt pe beniaminiți și au dat foc orașului Ghibea (Ju 19:15–20:48). (Unii pun în legătură relatarea biblică referitoare la distrugerea Ghibeei cu dovezile arheologice descoperite la Tell el-Ful, care arată că orașul a fost incendiat.)

Ghibea a fost orașul natal al lui Saul, primul rege al lui Israel (1Sa 10:26; 15:34), și, din câte se pare, și al lui Itai, unul dintre vitejii lui David (2Sa 23:8, 29; 1Cr 11:26, 31). De aici erau și Ahiezer și Ioaș, doi războinici care i s-au alăturat lui David la Țiclag (1Cr 12:1-3). De asemenea, se pare că Ghibea a fost prima capitală a regatului lui Israel, condus de Saul. Niște mesageri din Iabeș (Iabeș-Galaad) au venit la Ghibea să ceară ajutor când orașul lor a fost asediat de amoniți, iar regele Saul, aflat la Ghibea, a chemat imediat poporul la război (1Sa 11:1-7). Mai târziu, Saul și-a început acțiunile militare împotriva filistenilor din zona Ghibeei (1Sa 13:2-4, 15; 14:2, 16). De asemenea, bărbații din Zif au venit în două ocazii la Ghibea ca să-i spună lui Saul unde se ascundea David, care era fugar (1Sa 23:19; 26:1).

În timpul domniei lui David, șapte fii și nepoți ai lui Saul au fost omorâți la Ghibea („Gabaon”, potrivit cu LXX și cu versiunea lui Aquila și a lui Symmachus) din cauza vinei de sânge ce se abătuse asupra casei lui Saul pentru că acesta omorâse mulți gabaoniți. Una dintre concubinele defunctului Saul a păzit trupurile lor moarte ca să nu fie mâncate de păsări și de animale (2Sa 21:1-10).

În secolul al VIII-lea î.e.n., Iehova a profețit prin intermediul lui Isaia că locuitorii Ghibeei aveau să fugă dinaintea armatei asiriene aflate în marș spre Ierusalim (Is 10:24, 29-32). Iar prin intermediul lui Osea, Dumnezeu s-a referit în mod profetic la regatul de nord al celor zece triburi ca și cum ar fi fost deja cucerit, dușmanii amenințând acum Ghibea și Rama din Beniamin (din regatul sudic al lui Iuda) (Os 5:8-10).