Salt la conţinut

Salt la cuprins

Golgota

Golgota

[(Locul) Craniu(lui)]

Loc în afara Ierusalimului (totuși, nu departe de oraș), unde Isus Cristos a fost țintuit pe stâlp (Mt 27:33; Ioa 19:17-22; Ev 13:12). În apropiere se aflau un drum și o grădină cu un mormânt (Mt 27:39; Ioa 19:41). „Golgota”, sau „Locul Craniului”, este numită și „Calvar” (Lu 23:33, KJ), termen ce provine din latinescul calvaria (craniu). Relatarea biblică nu precizează că Golgota era pe un deal, dar arată că unii au putut privi de la distanță țintuirea lui Isus (Mr 15:40; Lu 23:49).

Potrivit tradiției, Golgota și mormântul lui Isus s-au aflat pe locul unde astăzi se găsește Biserica Sfântului Mormânt. În secolul al IV-lea e.n., împăratul Constantin l-a însărcinat pe episcopul Macarie să identifice locul unde a fost țintuit Isus și mormântul unde a fost pus. Episcopul a stabilit că locul căutat era cel pe care împăratul Adrian ridicase un templu pentru zeița Afrodita (Venus). Prin urmare, Constantin a ordonat demolarea templului și construirea unei bazilici, care, mai târziu, a fost extinsă și modificată, devenind astfel Biserica Sfântului Mormânt. Săpăturile arheologice efectuate începând din 1960 arată că zona a fost un cimitir, despre care se crede că datează din secolul I e.n. Deși se află în interiorului zidurilor actualului Ierusalim, se crede că pe vremea lui Isus locul se afla în afara zidurilor orașului.

Un alt loc despre care s-a sugerat că ar corespunde locului unde a fost țintuit Isus este o stâncă aflată la 230 m nord-est de Poarta Damascului. Stânca este cunoscută în prezent cu numele „Calvarul lui Gordon”. În 1842 s-a sugerat că aici ar fi fost, în realitate, Golgota și mormântul lui Isus. În 1883, generalul britanic C. G. Gordon, un erou militar, a susținut public această identificare. Identificarea însă nu se baza decât pe supoziții. Gabriel Barkay, pe baza dovezilor arheologice existente, arată că Mormântul din grădină, aflat în apropiere, care le este prezentat deseori turiștilor drept mormântul lui Isus, a fost săpat și folosit în secolul al VIII-lea sau al VII-lea î.e.n. Acest lucru nu corespunde descrierii din Ioan 19:41, unde se vorbește despre „un mormânt de amintire nou, în care nu mai fusese pus nimeni” (Biblical Archaeology Review, martie/aprilie 1986, p. 50).

Un rol determinant în identificarea Golgotei l-a avut de multe ori sentimentul de apartenență religioasă. Nu există dovezi arheologice care să confirme că actualul Calvar al lui Gordon corespunde Golgotei. Cât despre identificarea cu locul unde se află Biserica Sfântului Mormânt, aceasta, e adevărat, ia în calcul unele descoperiri arheologice, dar se bazează în mare măsură pe o tradiție din secolul al IV-lea. În Biblical Archaeology Review (mai/iunie 1986, p. 38) se spune: „Nu putem fi siguri că Isus a fost îngropat în locul unde se află azi Biserica Sfântului Mormânt, dar, în mod categoric, nu există niciun alt loc care să prezinte mai multă credibilitate”. Prin urmare, identificarea Golgotei se bazează pe simple presupuneri.