Ultima carte a Scripturilor ebraice în majoritatea versiunilor moderne ale Bibliei. În canonul tradițional evreiesc aceasta este ultima dintre scrierile așa-zișilor „profeți mici” și se află înaintea Scrierilor (Hagiografa). Constituie o declarație solemnă a lui Iehova despre Israel, prin intermediul lui Maleahi. (Mal 1:1)

Situația în timpul lui Maleahi. Pe timpul în care a profețit Maleahi, situația preoților era deplorabilă. Contrar Legii, ei acceptau animale șchioape, oarbe sau bolnave pentru a le jertfi pe altarul lui Iehova. (Mal 1:8; Le 22:19; De 15:21) Ei nu au îndrumat corect poporul, făcându-i pe mulți să se poticnească. (Mal 2:7, 8) Când judecau, erau părtinitori. (2:9) Toate acestea au avut un efect negativ asupra israeliților, făcându-i să desconsidere serviciul adus lui Iehova. (3:14, 15) Dovadă că israeliții nu susțineau templul prin plata zeciuielilor. Ei se îndepărtaseră atât de mult de Iehova, încât se pare că divorțau de soțiile lor pentru a se căsători cu femei ce se închinau la dumnezei falși. De asemenea, printre israeliți se răspândiseră vrăjitoria, adulterul, minciuna, înșelătoria și asuprirea. (2:11, 14-16; 3:5, 8-10) De aceea Iehova i-a avertizat că va veni la templul său pentru a judeca. (3:1-6) În același timp el i-a încurajat pe păcătoși să se căiască, spunând: „Întoarceți-vă la mine și mă voi întoarce și eu la voi”. (3:7)

Când a fost scrisă. Cartea Maleahi conține unele informații ce permit stabilirea perioadei în care a fost scrisă. Scrierea ei a avut loc după exilul babilonian, deoarece Israelul era administrat de un guvernator. Templul fusese reconstruit, dovadă că israeliții se închinaru la templu. (Mal 1:7, 8; 2:3, 13; 3:8-10) Prin urmare, Maleahi a scris mai târziu decât Hagai (520 î.e.n.) și Zaharia (520 – 518 î.e.n.), a căror profeții îi îndemnau pe israeliți să finalizeze construcția templului. (Ezr 5:1, 2; 6:14, 15) Faptul că Israelul neglija închinarea adevărată și nu respecta legea lui Dumnezeu pare să corespundă situației pe care a găsit-o Neemia la întoarcerea sa în Ierusalim, la un moment dat după al 32-lea an al regelui Artaxerxes (c. 443 î.e.n.). (Compară cu Mal 1:6-8; 2:7, 8, 11, 14-16; Ne 13:6-31.) Astfel, foarte probabil, cartea lui Maleahi a fost așternută în scris, la fel ca cea a lui Neemia, după anul 443 î.e.n.

În armonie cu alte cărți biblice. Această carte este în armonie deplină cu restul Scripturii. Apostolul Pavel a citat din Maleahi 1:2, 3 pentru a ilustra că alegerea făcută de Dumnezeu „nu depinde de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu, care se îndură”. (Ro 9:10-16) Iehova este descris drept Creatorul (Mal 2:10; compară cu Ps 100:3; Is 43:1; Fa 17:24-26), un Dumnezeu drept, îndurător, care nu se schimbă și care nu lasă nepedepsit păcatul voit. (Mal 2:2, 3, 17; 3:5-7, 17, 18; 4:1; compară cu Ex 34:6, 7; Le 26:14-17; Ne 9:17; Iac 1:17.) Este accentuată importanța numelui lui Dumnezeu. (Mal 1:5, 11, 14; 4:2; compară cu De 28:58, 59; Ps 35:27; Mi 5:4.) Se dă îndemnul de a nu uita Legea lui Moise. (Mal 4:4)

De asemenea, cartea a îndreptat atenția evreilor spre venirea lui Mesia și spre ziua lui Iehova. Ea evidențiază faptul că Iehova va trimite pe cineva numit „mesagerul meu”; acesta va fi doar precursorul cuiva și mai măreț, „mesagerul legământului”, care îl va însoți pe Iehova. (Mal 3:1) Relatările inspirate ale lui Matei (11:10-14; 17:10-13), Marcu (9:11-13) și Luca (1:16, 17, 76) îl identifică pe Ioan Botezătorul, precursorul lui Isus, drept „mesagerul” și „Ilie”, la care se face referire în Maleahi 3:1 și 4:5, 6.

[Chenarul de la pagina ]

IDEI IMPORTANTE DIN MALEAHI

O declarație solemnă care evidențiază că Iehova cere socoteală pentru nerespectarea cerințelor sale

Carte scrisă de profetul Maleahi, la aproximativ 95 de ani după întoarcerea primilor exilați evrei din Babilon

Iehova a iubit Israelul, dar ei i-au disprețuit numele (1:1-14)

Iehova și-a iubit poporul așa cum l-a iubit pe Iacob, deși l-a urât pe Esau

Cu toate acestea, preoții lui Israel disprețuiesc numele lui Dumnezeu, acceptând să jertfească animale șchioape sau bolnave pe care nu le-ar oferi unui guvernator uman

Preoții și poporul sunt mustrați pentru că nu au păzit căile lui Iehova (2:1-17)

Preoții s-au abătut de la calea lui Iehova, făcându-i pe mulți „să se poticnească în lege” și astfel ʻau stricat legământul lui Leviʼ

Se încheiau căsătorii cu femei străine, iar unii se purtau ca niște trădători față de soțiile tinereții lor, divorțând de ele

Israeliții l-au obosit pe Iehova pretinzând că el îi aprobă pe cei ce fac lucruri rele

Iehova își va judeca și purifica poporul (3:1-18)

Iehova va veni la templu cu mesagerul legământului; el îi va rafina și îi va purifica pe leviți, iar ofranda adusă de Iuda îi va fi plăcută lui Iehova

Vrăjitorii, bărbații adulteri, cei ce jură strâmb, cei ce înșală și cei ce îi asupresc pe alții vor fi judecați fără întârziere

Aduceți toată zeciuiala în depozitul lui Iehova și astfel veți primi binecuvântări din belșug

Se va scrie o carte de amintire despre ei ce se tem de Iehova; poporul va observa deosebirea dintre cel drept și cel rău

Venirea zilei celei mari și înfricoșătoare lui Iehova (4:1-6)

Ziua lui Iehova va aduce distrugerea definitivă a celor răi, în timp ce peste cei ce se tem de numele lui Dumnezeu „va străluci soarele dreptății”

Acea zi va fi precedată de o lucrare de restabilire, realizată de profetul Ilie