Lac de apă dulce din nordul Palestinei, numit și „Marea Chineret” (Nu 34:11), „lacul Ghenezaret” (Lu 5:1) și „Marea Tiberiadei” (Ioa 6:1). (Termenul grecesc tradus prin „mare” poate însemna și „lac”.) (HARTĂ, vol. 2, p. 740, engl.; IMAGINI, vol. 1, p. 336, și vol. 2, p. 740, engl.)

Topografia. Marea Galileii se află la circa 210 m sub nivelul Mării Mediterane. Ea este situată în valea Iordanului, care face parte din Valea Marelui Rift. Adâncimea ei maximă este de aproximativ 48 m. De la nord la sud, această întindere de apă are o lungime de aproximativ 21 km; lățimea maximă este de aproximativ 12 km. În funcție de anotimp, apele limpezi ale Mării Galileii își schimbă culoarea de la verde la albastru. Temperatura medie a apei are valori cuprinse între 14° C, în februarie, și 30° C, în august. Lacul este alimentat în principal de râul Iordan.

Albia Mării Galileii are forma unui lighean uriaș. Pe malul estic se înalță munți calcaroși, ce ating o înălțime de aproximativ 610 m și au pante abrupte, acoperite cu lavă. Pe țărmul vestic, munții sunt mai puțin abrupți. Practic, Marea Galileii este înconjurată de munți și dealuri, câmpie întâlnindu-se doar în capătul său nordic, unde Iordanul se varsă în lac, și în partea de sud-vest, unde râul își reia cursul. În partea de nord, terenul este format din blocuri uriașe de bazalt. Puțin mai la sud de orașul Tiberiada, situat pe malul vestic, există șapte izvoare termale cu apă sulfuroasă, cunoscute încă din vechime pentru proprietățile lor terapeutice. Apa unuia dintre izvoare are o temperatură de 58° C.

Clima. Clima caldă din jurul Mării Galileii este prielnică creșterii plantelor tropicale, printre care lotuși spinoși, palmieri și indigofere. Pe malurile lacului se găsesc țestoase de apă și țestoase de uscat, raci de apă dulce și purici-de-nisip (talitrus saltator). De asemenea, Marea Galileii se remarcă prin abundența de păsări și de pești. În secolul al XIX-lea, naturalistul H. B. Tristram scria: „Cine nu a văzut niciodată bancurile de pești din Marea Galileii cu greu și-ar putea imagina cât de dense sunt. Deseori, bancurile de pești se întind pe o suprafață de o jumătate de hectar sau chiar mai mult, iar peștii, care se deplasează încet în masă, înoată atât de aproape unul de altul, cu aripioarele dorsale ieșind din apă, încât de la o anumită distanță ai impresia că suprafața apei e lovită de o ploaie torențială” (The Natural History of the Bible, 1889, p. 285).

Nu este ceva neobișnuit ca pe Marea Galileii să se stârnească furtuni dintr-odată; astfel de furtuni i-au prins și pe Isus Cristos și pe discipolii săi (Mt 8:24; 14:24). Datorită altitudinii joase la care se află Marea Galileii, aerul de la suprafața mării este mult mai cald decât cel de pe platourile și munții dimprejur. Aceste diferențe de temperatură provoacă perturbații atmosferice. În plus, în Valea Iordanului se abat dintr-odată vânturi puternice dinspre vârful înzăpezit al muntelui Hermon, aflat nu departe la nord.

În secolul I e.n., malurile acestui lac erau dens populate. Însă în prezent, dintre cele nouă orașe de pe malurile Mării Galileii menționate de Josephus, a rămas doar Tiberiada.

Activitatea lui Isus. La Marea Galileii au avut loc multe evenimente importante din cadrul serviciului pământesc al lui Isus. De câteva ori, Fiul lui Dumnezeu le-a vorbit dintr-o barcă mulțimilor adunate pe țărmul larg și bolovănos (Mr 3:9; 4:1; Lu 5:1-3). În una dintre aceste ocazii, el i-a ajutat pe câțiva dintre discipolii săi să prindă în mod miraculos pește și i-a invitat pe Petru, Andrei, Iacov și Ioan să devină „pescari de oameni” (Mt 4:18-22; Lu 5:4-11). La Marea Galileii, Isus a înfăptuit multe lucrări de putere: a vindecat bolnavi, a expulzat demoni (Mr 3:7-12), a liniștit vântul și marea (Mr 4:35-41) și a umblat pe apă (Ioa 6:16-21); cu o ocazie, el a hrănit în mod miraculos peste 5 000 de oameni, iar cu altă ocazie, peste 4 000, de fiecare dată cu câteva pâini și cu câțiva pești (Mt 14:14-21; 15:29, 34-38). Isus a condamnat pe bună dreptate trei orașe din această zonă – Corazin, Betsaida și Capernaum –, ai căror locuitori au rămas indiferenți la mesajul său în pofida multelor lucrări de putere la care fuseseră martori (Mt 11:20-24).

După ce a fost înviat, Isus li s-a arătat unor discipoli pe malul Mării Galileii și i-a ajutat a doua oară să prindă în mod miraculos pește. Atunci el a subliniat importanța hrănirii oilor sale (Ioa 21:1, 4-19).