Salt la conţinut

Salt la cuprins

Mica (cartea biblică)

Mica (cartea biblică)

Carte profetică a Scripturilor ebraice, conținând cuvântul lui Iehova transmis prin Mica, adresat Samariei și Ierusalimului. (Vezi MICA 7.) Este alcătuită din trei părți principale, fiecare începând cu expresia: „Ascultați”. (Mi 1:2; 3:1; 6:1)

Cuvintele profetice ale lui Mica referitoare la pustiirea Samariei trebuie să fi fost transmise înainte de distrugerea acestui oraș în 740 î.e.n., iar mesajele pe care profetul le-a proclamat au început să fie consemnate înainte de finalul domniei lui Ezechia.

În timpul lui Mica poporul lui Israel și al lui Iuda era într-o stare morală deplorabilă. Conducătorii asupreau poporul, în special pe cei săraci. Judecători, preoți și profeți urmăreau profitul. Idolatria, înșelătoria, asuprirea, nedreptatea și vărsarea de sânge erau la ordinea zilei. Era riscant să te încrezi chiar și în prietenii apropiați și în membrii familiei. (Mi 1:7; 2:1, 2; 3:1-3, 9-12; 6:12; 7:2-6)

Cartea lui Mica descrie realist nedreptățile lui Israel și ale lui Iuda. Aceasta prezice pe de-o parte pustiirea care va veni peste Samaria și Ierusalim din cauza fărădelegilor lor (Mi 1:5-9; 3:9-12) și, pe de altă parte, face promisiuni de restabilire și binecuvântări divine viitoare. (4:1-8; 5:7-9; 7:15-17)

Autenticitatea acestei cărți este susținută de dovezi. Ea se armonizează cu restul Scripturii, prezentându-l pe Iehova drept un Dumnezeu îndurător și iubitor, care iartă nelegiuirea și trece cu vederea fărădelegea. (Mi 7:18-20; compară cu Ex 34:6, 7; Ps 86:5.) Încă din antichitate evreii au considerat autentică această carte. La aproximativ un secol după Mica, unii dintre bătrânii lui Iuda i-au luat apărarea profetului Ieremia citând cuvintele rostite de Mica în timpul domniei lui Ezechia, referitoare la distrugerea Ierusalimului. (Ier 26:17-19; compară cu Mi 3:12.) Câteva secole mai târziu, bazându-se pe profeția lui Mica, preoții principali și scribii evrei au afirmat că Cristosul trebuia să se nască în Betleem. (Mt 2:3-6; compară cu Mi 5:2.) Împlinirea profețiilor referitoare la Samaria, Ierusalim și Mesia, sau Cristos, arată că această carte este inspirată de Dumnezeu. Este demn de remarcat și că Isus citează din Mica 7:6 spunând că, „dușmanii omului vor fi cei din casa lui”. (Mt 10:21, 35, 36)

[Chenarul de la pagina ]

IDEI IMPORTANTE DIN MICA

O prezentare realistă a păcatelor lui Israel și ale lui Iuda, o prezicere despre pustiirea Samariei și a Ierusalimului și promisiuni de restabilire

Se referă la o perioadă care începe înainte de distrugerea Samariei în 740 î.e.n. și se încheie, probabil, după acest eveniment

Fărădelegea lui Israel și a lui Iuda este pusă în contrast cu cerințele drepte ale lui Iehova

Asupritorii stau în pat și plănuiesc să pună mâna pe case și ogoare; la lumina dimineții își duc la îndeplinire planurile (2:1, 2)

Trecători care nu bănuiesc nimic sunt jefuiți; femei și copii ajung victime (2:8, 9)

Cei ce ar trebui să judece drept îi exploatează pe oameni ca pe animale (3:1-3)

Profeții falși strigă „Pace!”, dar sfințesc războiul împotriva oricui „nu le pune nimic în gură” (3:5)

Judecătorii, preoții și profeții urmăresc doar câștigul; totuși pretind sprijinul lui Iehova (3:9-11)

Cei loiali par să nu mai existe; prinții și judecătorii vor mită; nici măcar membrii familiei nu mai sunt de încredere (7:1-6)

Iehova și-a eliberat poporul din Egipt, l-a îndrumat și l-a protejat; indiferent cât de numeroase ar fi jertfele, ele nu vor compensa răzvrătirea (6:3-7)

Iehova îi cere poporului său să practice dreptatea, să iubească bunătatea și să umble modest cu el (6:8)

Judecata lui Iehova împotriva Israelului; și nici Iuda nu scapă de judecată

În urma judecății lui Iehova, Samaria va ajunge un morman de ruine; dezastrul se va întinde până la Iuda și Ierusalim (1:3-16)

Peste Israel va veni nenorocirea; ogoarele țării vor fi împărțite altora (2:3-5)

Iehova își va lovi poporul; ei vor mânca, dar nu se vor sătura, vor semăna, dar nu se vor bucura de roade (6:13-16)

Rămășița va fi adunată și închinarea adevărată va fi înălțată

Rămășița lui Israel va fi adunată „ca o turmă în țarc”, avându-l pe rege înaintea lor și pe Iehova în fruntea lor (2:12, 13)

În zilele din urmă, muntele casei lui Iehova va fi înălțat deasupra dealurilor, iar oameni din multe națiuni se vor revărsa spre el; ei vor fi învățați de Iehova și nu vor mai învăța războiul (4:1-4)

Poporul restabilit va umbla în numele lui Iehova; Sionul va fi puternic în fața dușmanilor săi (4:5-13)

În Betleem se va naște un conducător care va păstori în numele lui Iehova; sub domnia sa asirianul va fi învins; rămășița lui Iacob va fi ca roua înviorătoare și ca leul puternic (5:2-9)

Iehova își va curăța poporul de idolatrie și se va răzbuna pe națiunile neascultătoare (5:10-15)

Trebuie să ne bazăm pe Iehova; bucuria ʻvrăjmașeiʼ va înceta când Iehova îi va acorda atenție poporului său penitent și îi va arăta lucruri minunate, iar națiunile martore la evenimente se vor umple de teamă; Iehova va ierta păcatele poporului său (7:7-20)