Provincie romană de pe coasta sudică a Asiei Mici, vizitată de Pavel în prima sa călătorie misionară. Deși e posibil ca, de-a lungul timpului, teritoriul ei să fi variat ca mărime, în general se consideră că Pamfilia ocupa o fâșie de coastă de aproximativ 120 km lungime și de până la 50 km lățime. Pamfilia se învecina la vest cu provincia Licia, la nord cu provincia Galatia, iar la est cu regatul lui Antioh. În zona de coastă avea o climă caldă, tropicală, în timp ce spre zona mai înaltă a munților Taurus temperaturile scădeau.

Se crede că populația Pamfiliei s-a format prin contopirea unui trib local cu grecii, unii erudiți chiar sugerând că numele „Pamfilia” înseamnă „din amestec de triburi, sau rase” (Greek-English Lexicon, de Liddell și Scott, revizuit de H. Jones, Oxford, 1968, p. 1295). Din câte se pare, în această zonă locuiau și evrei sau prozeliți, întrucât, cu ocazia Penticostei din 33 e.n., la Ierusalim au fost prezenți și locuitori din Pamfilia, care au rămas uimiți când i-au auzit pe discipoli ‘vorbind în limba lor’ (Fa 2:6, 10).

Pe coastă sau în apropiere se aflau câteva orașe importante, precum portul Attalia, Perga, aflat pe malul râului Cestrus (Aksu), și Side, unde pirații de coastă își vindeau prada și unde exista o piață de sclavi. Din Pafos (Cipru), Pavel, Barnaba și Ioan Marcu au traversat marea spre N-V „și au ajuns la Perga, în Pamfilia”. Nu se știe sigur dacă ei au debarcat în portul Attalia, iar apoi au mers pe uscat câțiva kilometri până la Perga sau dacă au mers cu corabia direct la Perga (se spune că în vechime râul Cestrus era navigabil cel puțin până la Perga). În acest oraș, Ioan Marcu s-a despărțit de ceilalți. El s-a întors la Ierusalim, iar Pavel și Barnaba au mers spre nord, prin munți, până la Antiohia din Pisidia (în provincia Galatia) (Fa 13:13, 14; 15:38; 27:5). Acest traseu era cunoscut ca fiind periculos din cauza tâlharilor. (Compară cu 2Co 11:26.) La întoarcere, cei doi creștini au trecut din nou prin Pamfilia. Ei s-au oprit la Perga, unde au predicat, apoi au mers în portul Attalia și s-au îmbarcat spre Antiohia din Siria (Fa 14:24-26).

De-a lungul timpului, Pamfilia s-a aflat sub stăpânirea lidienilor, a persanilor, a macedonenilor și a romanilor. Sub stăpânirea romană, Pamfilia a format o provincie împreună cu Cilicia (aflată la est), apoi a fost anexată provinciei Galatia, iar în cele din urmă a fost unită cu Licia (Fa 13:13; 16:6; 27:5).