[Înălțime]

Termenul ebraic se referă la o înălțime sau la un loc înalt (Eze 16:24). A fost folosit ca nume propriu pentru mai multe orașe din Israel.

1. Oraș pe teritoriul lui Beniamin. În Iosua 18:25 este menționat între Gabaon și Beerot. Se pare că Rama se afla lângă Betel, oraș situat în sudul teritoriului lui Efraim (Ju 4:5). Călătorind spre nord, un levit a trecut de Ierusalim și s-a oprit la Ghibea, Rama fiind, fără îndoială, dincolo de Ghibea, la mică distanță (Ju 19:11-15; Os 5:8). De asemenea, Rama era situată în apropiere de Gheba (Is 10:29). Aceste versete coroborate cu consemnările lui Eusebiu duc la identificarea orașului Rama din Beniamin cu actualul er-Ram, care se află la circa 8 km N de Ierusalim, la 3 km N de Ghibea, la 5 km E de Gabaon și la 3 km V de Gheba. Er-Ramul se află pe o înălțime, așa cum indică și numele.

Odată cu divizarea regatului, orașului Rama i s-a acordat mai multă importanță întrucât era situat lângă granița dintre Israel și Iuda, pe drumul ce traversa de la nord la sud ținutul deluros. Baeșa, regele Israelului, a început să extindă și să fortifice Rama din Beniamin în timpul războiului cu regele Asa (1Re 15:16, 17; 2Cr 16:1). Însă, când regele Siriei a atacat Israelul dinspre nord, Baeșa a abandonat lucrările din Rama și a părăsit orașul. Astfel, Asa a ocupat Rama, a luat materialele de construcție pe care Baeșa le folosise acolo și cu ele a întărit Gheba și Mițpa, două orașe din apropiere (1Re 15:20-22; 2Cr 16:4-6). Se pare că în 607 î.e.n., când a fost distrus Ierusalimul, evreii luați prizonieri au fost adunați la Rama înainte de a fi duși în Babilon (Ier 40:1). După întoarcerea din exil, Rama a fost repopulată (Ezr 2:1, 26; Ne 7:30; 11:33).

Unii erudiți asociază episodul strângerii evreilor la Rama înainte de exil (la Rama, unii dintre ei fiind probabil uciși) cu versetul din Ieremia 31:15, unde se spune: „Un glas se aude în Rama, bocet și plâns amar: Rahela își plânge fiii. Nu vrea să fie mângâiată pentru fiii ei, fiindcă nu mai sunt”. Rahela, soția lui Iacob, își dorea atât de mult copii, încât fără copii se considera „o femeie moartă” (Ge 30:1). Așadar, în acest context, figurativ vorbind, ‘Rahela plângeaʼ din cauza pierderii evreilor, care au fost fie omorâți, fie duși în captivitate. Sau, având în vedere că Rahela a fost mama lui Beniamin, cuvintele lui Ieremia s-ar putea referi la faptul că ‘Rahela îi plângeaʼ în special pe locuitorii Ramei, care erau beniaminiți. Ieremia arată, totuși, că nu era pierdută orice speranță, deoarece exilații aveau să se întoarcă (Ier 31:16). În Matei 2:18, cuvintele profetice din Ieremia 31:15 sunt aplicate la episodul uciderii copilașilor din Betleem la porunca lui Irod. (Vezi RAHELA.)

2. Oraș-enclavă al tribului lui Simeon în Neghev, unul și același cu Baalat-Beerul și cunoscut drept „Rama care este la sud” (Ios 19:1, 8). Se presupune că ar corespunde cu Khirbet Ghazzah (Horvat ʽUza), aflat la circa 30 km E de Beer-Șeba. (Vezi BAALAT-BEER.)

3. Oraș neidentificat, aflat pe teritoriul lui Așer și menționat doar în Iosua 19:24, 29. Textul nu oferă suficiente indicii pentru a se stabili unde anume pe teritoriul lui Așer s-a aflat orașul; totuși, se pare că a fost situat în partea de nord, spre Tir.

4. Oraș fortificat de pe teritoriul lui Neftali (Ios 19:32, 36). Se presupune că ar corespunde cu Khirbet Zeitun er-Rameh (cunoscut și cu numele Khirbet Jul), aflat la mică distanță est de er-Rameh (Rama) și la circa 30 km E de orașul-port Akko (Aco). Însă referința din Iosua, de altfel singura cu privire la acest oraș, nu oferă suficiente indicii pentru o identificare sigură.

5. Orașul unde au locuit profetul Samuel și părinții lui. În 1 Samuel 1:1, tatăl lui Samuel, Elcana, este prezentat astfel: „Era un bărbat în Ramataim-Țofim, în regiunea muntoasă a lui Efraim”. În restul relatării este folosită forma prescurtată „Rama” (1Sa 1:19). Probabil că în prima ocurență este folosit numele întreg pentru a se face o distincție între acest oraș Rama și celelalte locuri cu același nume, cum ar fi Rama din Beniamin. În versiunea Bartolomeu Anania, 2001, se spune: „Era un om la Ramataim, un Țufit”. Această redare lasă să se înțeleagă că Elcana fie era un descendent al lui Țuf (Țofai), fie era din ținutul Țufului (1Cr 6:27, 28, 34, 35; 1Sa 9:5).

Potrivit unei vechi tradiții prezentate de Eusebiu, Rama este identificată cu Rentis (Rantis), un loc aflat în regiunea deluroasă a lui Efraim, la circa 35 km N-V de Ierusalim. Acest loc ar corespunde cu orașul Arimateea (forma greacă a termenului ebraic Ramáh), menționat în Scripturile grecești creștine (Lu 23:50-53).

Elcana s-a stabilit la Rama, unde s-a născut Samuel. În fiecare an însă, Elcana mergea la Șilo ca să aducă jertfe (1Sa 1:3, 19; 2:11). Deși a locuit o perioadă cu preotul Eli la Șilo, Samuel s-a stabilit în cele din urmă la Rama, acesta fiind punctul de unde pleca în fiecare an ca să judece Israelul (1Sa 3:19-21; 7:15-17; 8:4; 15:24-35; 16:4, 13; 19:18-24). Când a murit, Samuel a fost înmormântat la Rama, „orașul său” (1Sa 25:1; 28:3).

6. O formă prescurtată a numelui „Ramot-Galaad” (2Re 8:28, 29; 2Cr 22:5, 6; vezi RAMOT-GALAAD).