Activitate susținută, efort asiduu, străduință, hărnicie, zel. De regulă, termenul se referă implicit la o muncă legală și utilă. Este opusul leneviei și al delăsării.

În Biblie, termenul grecesc redat prin „sârguință” mai este redat și prin „străduință” sau „eforturi”. De asemenea, apare și cu sensul de „harnic” sau „grabă”.

Creștinii sunt îndemnați să nu fie leneși sau să nu obosească în a face binele. Pavel a spus: „Dorim însă ca fiecare dintre voi să arate aceeași sârguință pentru a avea certitudinea speranței până la sfârșit, astfel încât să nu fiți leneși, ci să fiți imitatori ai celor care, prin credință și răbdare, moștenesc promisiunile”. (Ev 6:11, 12; compară cu Pr 10:4; 12:24; 18:9.) Isus Cristos le-a spus discipolilor: „Străduiți-vă din răsputeri să intrați pe ușa cea strâmtă, pentru că, vă spun, mulți vor căuta să intre, dar nu vor putea”. (Lu 13:24) Pavel însuși a fost un exemplu de străduință și sârguință. (Col 1:29; 2Te 3:7-9) Și cu siguranță, Iehova și Isus sunt exemplele supreme de sârguință și hărnicie. (Ioa 5:17; Is 40:26)

Pentru a nu deveni inactivi și neroditori față de promisiunile divine, creștinii trebuie ‘să depună toate eforturile’ ca să adauge la credința lor virtutea, cunoștința, stăpânirea de sine, perseverența, devoțiunea sfântă, afecțiunea frățească și iubirea. (2Pe 1:4-8) Acest lucru presupune să-și dea toată silința, sau să persevereze mereu cu sârguință, (2Ti 2:15; Ev 4:11) și să acorde toată atenția. (Ev 2:1) Astfel de eforturi sunt posibile datorită ajutorului spiritului sfânt al lui Iehova. Pavel a subliniat importanța faptului de a fi zeloși când a dat îndemnul: „Fiți harnici, nu leneși. Fiți înflăcărați de spirit. Slujiți-i lui Iehova ca sclavi”. Acest îndemn e valabil pentru toți slujitorii lui Iehova, dar mai ales pentru cei care îndrumă congregația și se ocupă de activitățile teocratice, întrucât, „dacă cineva îndrumă congregația, [trebuie] s-o facă cu sârguință”. (Ro 12:7, 8, 11)

În congregația creștină, o condiție pe care trebuie să o îndeplinească cei ce primesc ajutor material este să fie harnici. Biblia spune: „Dacă cineva nu vrea să muncească, nici să nu mănânce”. Cei ce nu muncesc sunt sfătuiți cu tărie „să muncească în liniște și să-și câștige singuri pâinea”. (2Te 3:10-12) Cel ce se declară creștin, dar refuză sau neglijează să se îngrijească de cei din casa lui „a renegat credința și este mai rău decât un necredincios”. (1Ti 5:8) Chiar și văduvele nevoiașe, înainte de a fi puse pe lista congregației pentru a primi ajutor material, trebuiau să fie cunoscute pentru sârguința lor în activitățile creștine și pentru ‘perseverența în orice faptă bună’. (1Ti 5:9, 10)

Răsplata sârguinței și a hărniciei. Cei ce lucrează cu sârguință vor fi bogat răsplătiți atât în prezent, cât și în viitor. „Mâna celui harnic aduce bogăție.” (Pr 10:4) „Mâna celor harnici va stăpâni.” (Pr 12:24) „Cel harnic va fi îndestulat”. (Pr 13:4) Despre o soție harnică, Biblia spune: „Copiii ei se ridică și o numesc fericită, soțul ei se ridică și o laudă”. „Dați-i răsplata pentru munca ei și lucrările ei s-o laude la porțile orașului!” (Pr 31:28, 31) Iar o răsplată cu totul deosebită este pentru frații spirituali ai lui Cristos, care sunt îndemnați: „Străduiți-vă cu atât mai mult să vă faceți sigure chemarea și alegerea, căci, dacă veți continua să adăugați aceste calități, nu veți eșua niciodată. De fapt, în felul acesta vi se va da cu generozitate intrarea în Regatul veșnic al Domnului și Salvatorului nostru Isus Cristos”. (2Pe 1:10, 11)