Salt la conţinut

Salt la cuprins

Timotei

Timotei

[Cel care îl onorează pe Dumnezeu].

Fiu al unei iudeice, Eunice, și al unui grec (al cărui nume nu e consemnat în Biblie). Din pruncie, Timotei a fost învățat „scrierile sfinte” de către mama lui și, probabil, și de bunica lui, Lois. (Fa 16:1; 2Ti 1:5; 3:15) Nu se cunoaște exact când Timotei a devenit creștin. Dar aceasta a avut loc probabil la finalul anului 49 sau la începutul anului 50 e.n., când apostolul Pavel a ajuns la Listra (din câte se pare, orașul natal al lui Timotei) în timpul celei de-a doua călătorii misionare ale sale. Pe atunci, discipolul Timotei, probabil în ultimii ani ai adolescenței sau având puțin peste 20 de ani, „era vorbit de bine de frații din Listra și din Iconium”. (Fa 16:2)

Probabil în aceeași perioadă, ca rezultat al acțiunii spiritului lui Dumnezeu, s-au făcut unele profeții sau preziceri referitoare la Timotei. După ce spiritul sfânt a dezvăluit viitorul lui Timotei, bătrânii din congregație împreună cu Pavel și-au pus mâinile peste el, punându-l deoparte pentru un serviciu special în congregația creștină. (1Ti 1:18; 4:14; 2Ti 1:6; compară cu Fa 13:3.) Pavel l-a ales pe Timotei să-l însoțească în călătoriile sale și, pentru a nu-i poticni pe iudei, l-a circumcis. (Fa 16:3)

Călătorește cu Pavel. Alături de Pavel, Timotei a luat parte la diferite activități creștine în Filipi, Tesalonic și Bereea. (Fa 16:11–17:10) Când Pavel a fost constrâns să plece din Bereea din cauza opoziției stârnite de iudeii fanatici, el i-a lăsat pe Sila și pe Timotei să se îngrijească de grupul de credincioși nou-format acolo. (Fa 17:13-15) Din câte se pare, Pavel l-a îndemnat apoi pe Timotei să plece din Bereea la Tesalonic pentru a-i încuraja pe frații de acolo să rămână fideli în ciuda necazurilor. (1Te 3:1-3; vezi ATENA [Activitatea lui Pavel în Atena].) Când s-a reîntâlnit cu Pavel, probabil în Corint, Timotei a adus vești bune despre fidelitatea și iubirea creștinilor din Tesalonic. (Fa 18:5; 1Te 3:6) În salutul de la începutul scrisorilor adresate tesalonicenilor, Pavel a inclus și numele lui Silvan (Sila), și pe cel al lui Timotei. (1Te 1:1; 2Te 1:1)

Timotei l-a însoțit pe Pavel și în cea de-a treia călătorie misionară (c. 52-56 e.n.). (Compară cu Fa 20:4.) În timp ce se afla în Efes (1Co 16:8), Pavel a scris în prima sa scrisoare către corinteni: „Iată de ce vi-l trimit pe Timotei, fiindcă el este copilul meu iubit și fidel în Domnul. El vă va aminti principiile pe care le urmez în serviciul lui Cristos Isus, așa cum le predau pretutindeni, în fiecare congregație”. (1Co 4:17) Totuși, la încheierea acestei scrisori, Pavel a dat de înțeles că era posibil ca Timotei să nu ajungă în Corint: „Dacă sosește Timotei, aveți grijă să nu aibă niciun motiv de teamă în mijlocul vostru, fiindcă el îndeplinește lucrarea lui Iehova, ca și mine”. (1Co 16:10) Dacă Timotei a ajuns în Corint, aceasta trebuie să se fi întâmplat înainte ca el și Erast să plece din Efes spre Macedonia, întrucât Timotei era cu Pavel în Macedonia când a fost scrisă a doua scrisoare către corinteni (conform relatării lui Tit, nu a lui Timotei). (Fa 19:22; 2Co 1:1; 2:13; 7:5-7) E posibil ca Timotei să nu fi reușit să viziteze Corintul, având în vedere că, în a doua scrisoare către Corinteni, Pavel nu face nicio referire la faptul că Timotei ar fi fost acolo înainte de vizita lor împreună. (2Co 1:19) Mai târziu, când Pavel le-a scris creștinilor din Roma, se pare că el se afla la Corint, în casa lui Gaius, alături de Timotei. (Compară cu Ro 16:21, 23; 1Co 1:14.)

Numele lui Timotei este inclus în salutul scrisorilor adresate de Pavel filipenilor (Flp 1:1), colosenilor (Col 1:1) și lui Filimon (Flm 1), redactate în timp ce apostolul era închis pentru prima dată la Roma. Se pare că și Timotei a fost închis la Roma cândva în perioada dintre scrierea scrisorii către filipeni și cea către evrei. (Flp 2:19; Ev 13:23)

Responsibilități și calități. După eliberarea lui Pavel din închisoare, Timotei l-a însoțit din nou în serviciul creștin, rămânând în Efes la îndemnul lui Pavel. (1Ti 1:1-3) În acea perioadă (c. 61-64 e.n.), Timotei avea probabil peste 30 de ani și primise autoritatea să numească supraveghetori și slujitori auxiliari în congregație. (1Ti 5:22) El era pe deplin capabil să se achite de aceste responsabilități importante și a demonstrat acest lucru slujind cu sârguință alături de Pavel mai mult de 11 ani. Referitor la Timotei, Pavel a spus: „Căci n-am pe nimeni altcineva cu o atitudine ca a lui, care să se îngrijească cu adevărat de voi . . . Voi știți ce reputație bună și-a făcut el, că, asemenea unui copil cu tatăl lui, a slujit cu mine la răspândirea veștii bune”. (Flp 2:20-22) Iar lui Timotei i-a scris: „Te amintesc neîncetat în implorările mele, zi și noapte. Când îmi aduc aminte de lacrimile tale, mi se face dor să te văd, pentru ca astfel să mă umplu de bucurie. Căci îmi amintesc de credința ta neipocrită”. (2Ti 1:3-5)

Deși se îmbolnăvea des din cauza unor probleme la stomac (1Ti 5:23), Timotei era mereu gata să se cheltuie pentru alții. Pavel l-a îndrăgit datorită calităților sale frumoase, iar atunci când moartea apostolului era iminentă, el și-a dorit ca Timotei să-i fie alături. (2Ti 4:6-9) Întrucât era destul de tânăr, e posibil ca Timotei să fi avut rețineri în a-și manifesta autoritatea în congregație. (Compară cu 1Ti 4:11-14; 2Ti 1:6, 7; 2:1.) Aceasta dovedește că el nu era o persoană mândră, ci își recunoștea propriile limite.