Loc în afara Ierusalimului unde israeliții apostați, printre care Ahaz și Manase, au jertfit copii. În cele din urmă, regele Iosia a făcut acest loc nepotrivit pentru închinare (2Re 23:10; 2Cr 28:3; 33:6; Ier 7:31-33; 19:3-14; 32:35). Tofetul se afla, probabil, în porțiunea estică a Văii lui Hinom, lângă Poarta Cioburilor (Poarta Grămezilor de Cenușă) (Ier 19:2, 6, 14; vezi VALEA LUI HINOM).

Referindu-se la 2 Regi 23:10, exegetul evreu David Kimhi (1160?-1235?) a dat cu privire la Tofet următoarea explicație posibilă: „Numele locului unde și-au trecut fiii prin [foc] pentru Moloh. Numele locului era Tofet deoarece, după cum se spune, în timpul ritualurilor, ei dansau și loveau tamburinele [ebr. tuppím] pentru ca tatăl să nu audă țipetele fiului când acesta era trecut prin foc, ca nu cumva să i se tulbure inima și să-l ia din mâna lor. Acest loc era o vale ce aparținea unui om cu numele Hinom și se numea «Valea lui Hinom» și «Valea fiului lui Hinom». . . . Iosia a pângărit acest loc, făcându-l un loc necurat, unde să se arunce cadavrele și orice lucru necurat, pentru ca nimănui să nu-i mai treacă vreodată prin minte să-și ardă fiul sau fiica pentru Moloh” (Biblia Rabbinica, Ierusalim, 1972).

În Isaia 30:32, 33 se spune că pedeapsa pe care Iehova urma să o aducă asupra Asiriei avea să fie „în sunet de tamburine [ebr. betuppím] și de harpe. . . . Căci Tofetul ei este deja pregătit. . . . Focul și lemnele sunt din belșug. Suflarea lui Iehova, ca un torent de sulf, arde împotriva lui”. În aceste versete, numele „Tofet” e folosit cu referire la un loc figurativ unde arde focul și simbolizează distrugerea ce avea să vină asupra Asiriei.