Iehova îi umileşte pe cei mândri
Capitolul cinci
Iehova îi umileşte pe cei mândri
1, 2. De ce ne interesează pe noi astăzi mesajul profetic adresat de Isaia evreilor din timpul său?
DEZGUSTAT de starea în care se află Ierusalimul şi Iuda, profetul Isaia se îndreaptă acum spre Iehova Dumnezeu şi spune: „Ai părăsit pe poporul Tău, pe casa lui Iacov“ (Isaia 2:6a). Ce anume l-a determinat pe Dumnezeu să respingă poporul pe care el însuşi îl alesese să fie ‘proprietatea sa specială’? — Deuteronomul 14:2, NW.
2 Acuzaţiile pe care le aduce Isaia evreilor din timpul său sunt de mare interes pentru noi. De ce putem spune lucrul acesta? Deoarece starea în care se află creştinătatea astăzi se aseamănă foarte mult cu starea poporului lui Isaia, şi acelaşi lucru se poate spune şi despre sentinţele judecătoreşti pe care le pronunţă Iehova. Acordând atenţie proclamaţiei lui Isaia, vom înţelege cu claritate ce lucruri condamnă Dumnezeu şi vom fi ajutaţi să evităm practicile pe care el le dezaprobă. De aceea, să analizăm cu mare interes cuvântul profetic al lui Iehova consemnat în Isaia 2:6—4:1.
Cei mândri vor fi smeriţi
3. Ce greşeală mărturiseşte Isaia că a făcut poporul său?
3 Mărturisind greşeala poporului său, Isaia spune: „Ei sunt plini de idolii Răsăritului şi folosesc ghicitoria ca filistenii şi se unesc cu fiii străinilor“ (Isaia 2:6b). Cu aproximativ 800 de ani mai înainte, Iehova îi poruncise poporului său ales: „Să nu vă întinaţi cu nici unul din aceste lucruri, căci prin toate acestea s-au întinat neamurile pe care le voi izgoni dinaintea voastră“ (Leviticul 18:24). Iehova l-a obligat pe Balaam să spună cu privire la cei pe care îi alesese să fie proprietatea sa specială: „Îl văd din vârful stâncilor, Îl privesc de pe înălţimea dealurilor: Este un popor care locuieşte deoparte şi nu va fi numărat printre neamuri“ (Numeri 23:9, 12). Cu toate acestea, pe timpul lui Isaia, aleşii lui Iehova au adoptat practicile dezgustătoare ale naţiunilor vecine şi erau „plini de idolii Răsăritului“. În loc să îşi pună încrederea în Iehova şi în cuvântul său, ei „folosesc ghicitoria ca filistenii“. În loc să rămână separaţi de naţiuni, ţara lor este plină de „fiii străinilor“ — fără îndoială, străini care au introdus practici lipsite de pietate în mijlocul poporului lui Dumnezeu.
4. În loc să-i determine să-i mulţumească lui Iehova, ce influenţă au asupra evreilor bogăţiile şi puterea militară?
4 Referindu-se la prosperitatea economică şi la puterea militară pe care a avut-o Iuda sub regele Ozia, Isaia afirmă: „Ţara lor este plină de argint şi de aur şi comorile lor n-au sfârşit; ţara este plină de cai şi carele lor sunt fără număr“ (Isaia 2:7). I-a mulţumit lui Iehova poporul pentru bogăţia şi puterea lui militară (2 Cronici 26:1, 6–15)? Câtuşi de puţin! Dimpotrivă, ei şi-au pus încrederea în bogăţii şi s-au îndepărtat de Sursa acestora, Iehova Dumnezeu. Care a fost rezultatul? „Ţara lor este plină de idoli, ei se închină înaintea lucrării mâinilor lor, înaintea lucrurilor făcute de degetele lor. De aceea cei răi vor fi coborâţi şi cei mari vor fi smeriţi: nu-i vei ierta“ (Isaia 2:8, 9). Ei şi-au întors faţa de la Dumnezeul cel viu şi s-au prosternat înaintea unor idoli neînsufleţiţi.
5. De ce prosternarea înaintea idolilor nu este un act de umilinţă?
5 Prosternarea poate fi o dovadă a umilinţei. Însă prosternarea înaintea unor lucruri neînsufleţite este zadarnică, ‘coborându-i’, sau degradându-i, pe închinătorii la idoli. Cum poate ierta Iehova un asemenea păcat? Ce vor face aceşti închinători la idoli când Iehova îi va trage la răspundere?
‘Privirea trufaşă va fi smerită’
6, 7. a) Ce se va întâmpla cu cei îngâmfaţi în ziua judecăţii lui Iehova? b) Pe ce şi pe cine îşi varsă mânia Iehova, şi de ce?
6 Isaia continuă: „Intră în stânci şi ascunde-te în ţărână, de frica DOMNULUI şi de strălucirea măreţiei Lui!“ (Isaia 2:10). Dar nici o stâncă nu va fi suficient de mare pentru a-i ocroti, nici o ascunzătoare nu va fi suficient de dosnică pentru a-i ascunde de Iehova, Cel Atotputernic. Când va veni El să-şi execute judecata, „privirea trufaşă a omului va fi smerită şi îngâmfarea oamenilor va fi coborâtă: numai DOMNUL va fi înălţat în ziua aceea“. — Isaia 2:11.
7 „Ziua care aparţine lui Iehova al armatelor“ (NW) vine. Atunci Dumnezeu îşi va vărsa mânia „împotriva tuturor cedrilor înalţi şi falnici ai Libanului şi împotriva tuturor stejarilor Basanului; împotriva tuturor munţilor înalţi şi împotriva tuturor dealurilor falnice; împotriva tuturor turnurilor înalte şi împotriva tuturor zidurilor întărite; împotriva tuturor corăbiilor din Tarsis şi împotriva tuturor lucrurilor plăcute la vedere“ (Isaia 2:12–16). Într-adevăr, în ziua mâniei lui Iehova i se va acorda atenţie oricărei organizaţii înfiinţate de om ca simbol al mândriei umane şi oricărei persoane fără teamă de Dumnezeu. Astfel, „mândria omului va fi smerită şi trufia oamenilor va fi plecată; numai DOMNUL va fi înălţat în ziua aceea“. — Isaia 2:17.
8. Cum vine asupra Ierusalimului în 607 î.e.n. prezisa zi de judecată?
8 Prezisa zi a judecăţii vine asupra evreilor în 607 î.e.n., când regele babilonian Nebucadneţar distruge Ierusalimul. Locuitorii văd oraşul lor mult iubit în flăcări, impunătoarele lui clădiri demolate, iar puternicul lui zid distrus. Templul lui Iehova este transformat într-o grămadă de moloz. Nici bogăţiile lor, nici carele lor nu valorează nimic în ‘ziua lui Iehova al armatelor’. Dar idolii lor? Cu ei se întâmplă exact aşa cum a prezis Isaia: „Toţi idolii vor pieri“ (Isaia 2:18). Evreii — printre care se află şi prinţii şi bărbaţii puternici — sunt duşi în exil în Babilon. Ierusalimul trebuie să rămână pustiu 70 de ani.
9. În ce privinţă se aseamănă starea creştinătăţii cu starea în care s-au aflat Ierusalimul şi Iuda pe timpul lui Isaia?
9 Cât de mult se aseamănă starea creştinătăţii cu starea în care s-au aflat Ierusalimul şi Iuda pe timpul lui Isaia! Cu siguranţă, creştinătatea a întreţinut relaţii strânse cu naţiunile acestei lumi. Ea este o susţinătoare înflăcărată a Naţiunilor Unite, iar casa ei este plină de idoli şi de practici nescripturale. Adepţii ei sunt materialişti şi îşi pun încrederea în puterea militară. Şi nu-i consideră ei pe capii lor religioşi demni de o deosebită onoare, conferindu-le titluri? Cu siguranţă, aroganţa creştinătăţii va fi redusă la nimic. Dar când se va întâmpla lucrul acesta?
Iminenta ‘zi a lui Iehova’
10. Spre ce ‘zi a lui Iehova’ îndreaptă atenţia apostolii Pavel şi Petru?
10 Scripturile îndreaptă atenţia spre o ‘zi a lui Iehova’ care va avea o însemnătate mult mai mare decât ziua în care a fost executată judecata asupra Ierusalimului şi asupra lui Iuda. Sub inspiraţie divină, apostolul Pavel pune în legătură apropiata ‘zi a lui Iehova’ cu prezenţa întronatului rege Isus Cristos (2 Tesaloniceni 2:1, 2). Petru a menţionat această zi când a vorbit despre stabilirea ‘cerurilor noi şi a pământului nou în care locuieşte dreptatea’ (2 Petru 3:10–13). Este ziua în care Iehova îşi va executa judecata asupra întregului sistem rău de lucruri, inclusiv asupra creştinătăţii.
11. a) Cine va putea „suferi“ apropiata zi a lui Iehova? b) Cum îl putem face pe Iehova refugiul nostru?
11 „«Vai! ce zi!» — spune profetul Ioel — Da, ziua DOMNULUI este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic.“ Având în vedere iminenţa acestei ‘zile’, nu ar trebui ca faptul de a fi în siguranţă pe parcursul acelui timp inspirator de teamă să ne preocupe pe fiecare? „Cine o poate suferi?“, întreabă Ioel. El răspunde: „DOMNUL este adăpostul poporului Său“ (Ioel 1:15; 2:11; 3:16). Va fi Iehova un adăpost pentru cei îngâmfaţi, care îşi pun încrederea în bogăţii, în puterea militară şi în dumnezei făcuţi de mâini omeneşti? Imposibil! Dumnezeu a abandonat chiar şi poporul său ales când acesta a acţionat astfel. Cât de important este ca toţi slujitorii lui Dumnezeu să ‘caute dreptatea şi smerenia’ şi să se întrebe cu seriozitate ce loc ocupă închinarea la Iehova în viaţa lor! — Ţefania 2:2, 3.
„La chiţcani şi la lilieci“
12, 13. De ce este potrivit ca închinătorii la idoli să-şi arunce zeii „la chiţcani şi la lilieci“ în ziua lui Iehova?
12 Cum îşi vor considera închinătorii la idoli propriii idoli în timpul marii zile a lui Iehova? Isaia răspunde: „Oamenii vor intra în peşterile stâncilor şi în crăpăturile pământului, de frica DOMNULUI şi de strălucirea măreţiei Lui, când Se va scula să îngrozească pământul. În ziua aceea, oamenii îşi vor arunca idolii de argint şi idolii de aur . . . la cârtiţe [chiţcani, NW] şi la lilieci; şi vor intra în găurile stâncilor şi în crăpăturile pietrelor, de frica DOMNULUI şi de strălucirea măreţiei Lui, când El Se va scula să îngrozească pământul. Terminaţi-o cu omul, a cărui suflare este în nările sale; căci ce preţ are el?“ — Isaia 2:19–22.
13 Chiţcanii trăiesc în găuri făcute în pământ, iar liliecii se adăpostesc în peşteri pustii şi întunecoase. Pe lângă aceasta, acolo unde se adăpostesc mai mulţi lilieci este un miros respingător şi un strat gros de excremente. E potrivit ca idolii să fie aruncaţi în asemenea locuri. Ei nu merită nimic altceva decât un loc întunecos şi murdar. În ce îi priveşte pe oameni, ei vor căuta să se ascundă în peşteri şi în crăpăturile stâncilor în ziua în care Iehova îşi va executa judecata. Aşadar, aceeaşi soartă vor avea şi idolii, şi închinătorii la idoli. Potrivit profeţiei lui Isaia, idolii neînsufleţiţi nu i-au salvat nici pe închinătorii lor şi nici Ierusalimul de la distrugerea provocată de Nebucadneţar în 607 î.e.n.
14. Ce vor face oamenii acestei lumi pe parcursul apropiatei zile în care Iehova îşi va executa judecata asupra imperiului mondial al religiei false?
14 Ce vor face oamenii pe parcursul apropiatei zile în care Iehova îşi va executa judecata asupra creştinătăţii şi asupra altor componente ale imperiului mondial al religiei false? Văzând cum condiţiile mondiale se înrăutăţesc, majoritatea oamenilor îşi vor da probabil seama că idolii lor nu au nici o valoare. În locul acestora, ei ar putea căuta adăpost şi ocrotire în organizaţiile acestei lumi, printre care probabil Naţiunile Unite, ‘fiara de culoare stacojie’ din Revelaţia, capitolul 17. „Cele zece coarne“ ale acestei fiare simbolice vor distruge Babilonul cel Mare, imperiul mondial al religiei false, în cadrul căruia creştinătatea ocupă un loc important. — Revelaţia 17:3, 8–12, 16, 17.
15. Cum va fi „înălţat“ numai Iehova în ziua executării judecăţii sale?
15 Deşi devastarea şi arderea Babilonului cel Mare pot fi acţiuni directe ale celor zece coarne simbolice, ele reprezintă, de fapt, executarea judecăţii lui Iehova. În Revelaţia 18:8 se spune cu privire la Babilonul cel Mare: „Iată de ce într-o singură zi vor veni plăgile ei: moarte, jale şi foamete; şi ea va fi arsă complet în foc, pentru că Iehova Dumnezeu, care a judecat-o, este tare“. De aceea, lui Iehova Dumnezeu, Cel Atotputernic, îi revine meritul pentru eliberarea omenirii de sub dominaţia religiei false. După cum afirmă Isaia, „Numai Iehova va fi înălţat în ziua aceea. Căci aceasta este ziua care îi aparţine lui Iehova al armatelor“. — Isaia 2:11b, 12a, NW.
‘Conducătorii te duc în rătăcire’
16. a) În ce constau ‘sprijinul şi mijloacele de trai’ ale unei societăţi umane? b) Ce consecinţe vor avea de suportat conaţionalii lui Isaia din cauza îndepărtării ‘sprijinului şi mijloacelor de trai’ ale societăţii lor?
16 Pentru a fi durabilă, o societate umană are nevoie de ‘sprijin şi mijloace de trai’ — de mijloace de existenţă precum hrana şi apa şi, mult mai important, de conducători demni de încredere, capabili să îndrume poporul şi să menţină ordinea socială. Cu toate acestea, Isaia prezice cu privire la Israelul antic: „Iată, Stăpânul, DOMNUL oştirilor, va lua din Ierusalim şi din Iuda orice sprijin şi orice mijloc de trai, orice rezervă de pâine şi orice rezervă de apă, pe viteaz şi pe omul de război, pe judecător şi pe proroc, pe ghicitor şi pe bătrân, pe căpetenia peste cincizeci şi pe cel pus în cinste, pe sfătuitor, pe meşteşugarul ales şi pe vrăjitorul priceput“ (Isaia 3:1–3). Nişte băieţaşi vor deveni prinţi, iar domnia lor va fi o domnie nestatornică. Nu numai conducătorii vor asupri poporul, ci „oamenii se vor asupri unii pe alţii . . . tânărul va fi obraznic faţă de cel bătrân şi omul de nimic faţă de cel pus în cinste“ (Isaia 3:4, 5). Copiii ‘vor fi obraznici’ cu bătrânii, dovedind lipsă de respect faţă de ei. Nivelul de trai va fi atât de scăzut, încât unul îi va spune celui care nu este deloc calificat să domnească: „Tu ai o haină, fii căpetenia noastră! Ia dărâmăturile acestea sub mâna ta“ (Isaia 3:6). Dar cei cărora li se va face această propunere vor refuza, motivând că nu au nici îndemânarea de a vindeca rana ţării, nici mijloacele materiale necesare îndeplinirii acestei responsabilităţi. Ei vor spune: „Nu pot să fiu cel care leagă rănile, căci în casa mea nu este nici pâine, nici haină: nu mă puneţi căpetenie peste popor“. — Isaia 3:7.
17. a) În ce sens a fost păcatul Ierusalimului şi cel al lui Iuda ‘ca al Sodomei’? b) Pe cine învinuieşte Isaia pentru starea în care se află poporul său?
17 Isaia continuă: „Se clatină Ierusalimul, se prăbuşeşte Iuda, pentru că vorbele şi faptele lor sunt împotriva DOMNULUI, înfruntând privirile Lui slăvite. Înfăţişarea feţei lor mărturiseşte împotriva lor şi, ca Sodoma, îşi dau pe faţă păcatul, fără să-l ascundă. Vai de sufletul lor, căci şi-au adus răul peste ei înşişi“ (Isaia 3:8, 9). Poporul lui Dumnezeu s-a răzvrătit împotriva adevăratului Dumnezeu cu vorba şi cu fapta. Chiar şi expresia nepenitentă şi neruşinată a feţei trădează păcatele lor, care sunt la fel de dezgustătoare ca cele ale Sodomei. Deşi a încheiat un legământ cu ei, Iehova Dumnezeu nu îşi va schimba normele pentru ei. „Bine de cel drept! Lui îi va merge bine, căci va mânca rodul faptelor lui. Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul mâinilor lui. Cât despre poporul meu, îl asupresc nişte copii şi-l guvernează nişte femei! Poporul meu, conducătorii tăi te duc în rătăcire şi pustiesc calea pe care umbli!“ — Isaia 3:10–12.
18. a) Ce judecată pronunţă Iehova împotriva bătrânilor şi a prinţilor din timpul lui Isaia? b) Ce învăţăminte tragem din faptul că Iehova i-a judecat pe bătrâni şi pe prinţi?
18 Iehova ‘intră la judecată’ cu bătrânii şi cu prinţii din Iuda: „Voi sunteţi cei care aţi mâncat via! Prada luată de la sărac este în casele voastre! Cu ce drept zdrobiţi pe poporul Meu şi apăsaţi pe săraci?“ (Isaia 3:13–15). În loc să depună eforturi pentru bunăstarea poporului, conducătorii se dedau la practici înşelătoare. Ei abuzează de autoritatea pe care o au, îmbogăţindu-se şi privându-i de drepturi şi de mijloace de existenţă pe cei săraci şi nevoiaşi. Dar aceşti conducători trebuie să dea socoteală înaintea lui Iehova al armatelor pentru că îi asupresc pe cei nenorociţi. Iată un avertisment pentru cei din zilele noastre care au poziţii de răspundere! Fie ca ei să aibă întotdeauna grijă să nu abuzeze de autoritatea pe care o au!
19. De ce asuprire şi persecutare s-a făcut vinovată creştinătatea?
19 Creştinătatea — îndeosebi clerul şi cei aflaţi în poziţii înalte — a obţinut prin înşelătorie multe lucruri care le aparţineau de drept oamenilor de rând, oameni pe care i-a asuprit şi îi asupreşte în continuare. De asemenea, ea a bătut, a persecutat şi a maltratat poporul lui Dumnezeu şi a adus mult oprobriu asupra numelui lui Iehova. La timpul stabilit de el, Iehova îi va cere cu siguranţă socoteală.
„Un semn de înfierare, în loc de frumuseţe“
20. De ce le condamnă Iehova pe „fiicele Sionului“?
20 După ce condamnă nedreptatea conducătorilor, Iehova îşi îndreaptă atenţia spre femeile din Sion, sau Ierusalim. După cât se pare, atunci era la modă ca „fiicele Sionului“ să poarte ‘lănţişoare la picioare’ — lănţişoare puse în jurul gleznei — care scoteau un sunet melodios. Femeile făceau în mod intenţionat paşi ‘mărunţi’, pentru a avea ceea ce s-ar putea numi un mers feminin graţios. Dar ce e rău în asta? E vorba de atitudinea pe care o au aceste femei. Iată ce spune Iehova: „Fiicele Sionului sunt mândre şi umblă cu gâtul întins şi cu priviri pofticioase“ (Isaia 3:16). Îngâmfarea lor nu va rămâne nepedepsită.
21. Cum se răsfrânge asupra femeilor evreice executarea judecăţii lui Iehova asupra Ierusalimului?
21 Aşadar, când va veni judecata lui Iehova asupra ţării, aceste înfumurate ‘fiice ale Sionului’ vor pierde totul, chiar şi frumuseţea cu care se mândresc atât de mult. Iehova profeţeşte: „De aceea Domnul va pleşuvi creştetul capului fiicelor Sionului, DOMNUL le va da pe faţă goliciunea. În ziua aceea, Domnul va scoate ornamentele de la glezne şi sorişorii şi lunişoarele, cerceii, brăţările şi vălurile; diademele, lănţişoarele de la picioare şi brâiele, cutiile cu miresme [probabil recipiente cu parfum] şi amuletele, inelele din degete şi verigile de la nas; hainele de sărbătoare şi cămăşile cele largi, mantiile şi pungile; oglinzile şi cămăşile subţiri, turbanele şi vălurile uşoare“ (Isaia 3:17–23). Ce schimbare tragică!
22. Pe lângă podoabele lor, ce altceva mai pierd femeile din Ierusalim?
22 Mesajul profetic spune în continuare: „În loc de parfum va fi miros de putrefacţie; în loc de brâu, o funie; în loc de păr împletit, o chelie; în loc de mantie largă, un sac strâmt; un semn de înfierare, în loc de frumuseţe“ (Isaia 3:24). În 607 î.e.n., femeile mândre şi bogate din Ierusalim ajung sărace. Ele îşi pierd libertatea şi primesc „un semn de înfierare“ al sclaviei.
„Ea va sta despuiată“
23. Ce declară Iehova cu privire la Ierusalim?
23 Adresându-se acum oraşului Ierusalim, Iehova declară: „Bărbaţii tăi vor cădea ucişi de sabie şi vitejii tăi în luptă. Porţile fiicei Sionului vor geme şi se vor plânge; şi ea va sta despuiată pe pământ“ (Isaia 3:25, 26). Bărbaţii din Ierusalim, chiar şi vitejii lui, vor fi masacraţi în luptă. Oraşul va fi făcut una cu pământul. „Porţile“ lui vor ‘geme şi vor plânge’. Ierusalimul va fi ‘despuiat’ şi lăsat pustiu.
24. Ce consecinţe drastice a avut pentru femeile din Ierusalim uciderea bărbaţilor cu sabia?
24 Uciderea bărbaţilor cu sabia va avea consecinţe drastice pentru femeile din Ierusalim. Încheind această parte a cărţii sale profetice, Isaia prezice: „Şapte femei vor apuca în ziua aceea un singur bărbat, zicând: «Vom mânca pâinea noastră şi ne vom îmbrăca în hainele noastre; numai fă-ne să-ţi purtăm numele şi ia dispreţul de peste noi!»“ (Isaia 4:1). Numărul bărbaţilor ajunşi la vârsta la care se pot căsători va fi atât de mic, încât mai multe femei se vor lega de un bărbat pentru a purta numele lui — adică, pentru a fi cunoscute în public ca fiind soţiile lui — şi astfel să nu sufere ruşinea de a fi fără soţ. Potrivit Legii mozaice, soţul trebuia să îi asigure hrană şi îmbrăcăminte soţiei lui (Exodul 21:10). Cu toate acestea, învoindu-se să ‘mănânce pâinea lor şi să îmbrace hainele lor’, aceste femei sunt dispuse să-l scutească pe bărbat de îndatoririle lui legale. În ce situaţie disperată se află „fiicele Sionului“, care odinioară erau îngâmfate!
25. Ce îi aşteaptă pe cei mândri?
25 Iehova îi umileşte pe cei mândri. În 607 î.e.n., el ‘smereşte’ cu adevărat îngâmfarea poporului său ales şi face ca „trufia“ lui să fie „plecată“. Fie ca adevăraţii creştini să nu uite niciodată că „Dumnezeu li se opune celor orgolioşi, dar le dă bunătate nemeritată celor umili“. — Iacov 4:6.
[Întrebări de studiu]
[Legenda fotografiei de la pagina 50]
Idolii, bogăţiile şi puterea militară nu au salvat Ierusalimul în ziua judecăţii lui Iehova
[Legenda ilustraţiei de la pagina 55]
În „ziua lui Iehova“, imperiul mondial al religiei false va fi pustiit
