Capitolul douăzeci şi şase

„Bucuraţi-vă pentru totdeauna de ceea ce creez“!

Isaia 65:1–25

1. Ce cuvinte încurajatoare au fost aşternute în scris de apostolul Petru, şi ce întrebare se naşte?

VOM vedea cândva sfârşitul nedreptăţii şi al suferinţei? Cu peste 1 900 de ani în urmă, apostolul Petru a aşternut în scris aceste cuvinte încurajatoare: „Potrivit promisiunii [lui Dumnezeu], noi aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, şi în acestea va locui dreptatea“ (2 Petru 3:13). Petru, împreună cu mulţi alţi slujitori fideli ai lui Dumnezeu care au trăit de-a lungul secolelor au aşteptat cu nerăbdare marea zi în care se va pune capăt nelegiuirii, oprimării şi violenţei, iar dreptatea va triumfa. Putem fi siguri că această promisiune se va împlini?

2. Ce profet a mai vorbit despre „ceruri noi şi un pământ nou“, şi ce împliniri are această profeţie antică?

² Da, putem! Când a vorbit despre „ceruri noi şi un pământ nou“, Petru nu spunea ceva nou. Cu aproximativ 800 de ani înainte, Iehova rostise cuvinte asemănătoare prin intermediul profetului Isaia. Promisiunea făcută prin Isaia a avut o împlinire la scară mică în 537 î.e.n., când evreii au fost eliberaţi din captivitatea babiloniană şi s-au întors în patria lor. Dar profeţia lui Isaia cunoaşte o împlinire la scară mare în zilele noastre, iar noi aşteptăm cu nerăbdare împlinirea ei şi mai emoţionantă în apropiata lume nouă a lui Dumnezeu. Într-adevăr, profeţia încurajatoare consemnată de Isaia ne ajută să ne facem o idee despre  binecuvântările pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru cei ce îl iubesc.

Iehova imploră „un popor răzvrătit [încăpăţânat, NW]“

3. La ce întrebare primim răspuns în Isaia, capitolul 65?

³ Să ne amintim că Isaia 63:15—64:12 conţine rugăciunea profetică rostită de Isaia în numele evreilor exilaţi în Babilon. După cum reiese din cuvintele lui Isaia, mulţi evrei nu îi aduceau lui Iehova o închinare din toată inima. Dar unii se căiseră şi se întorseseră la el. Avea să restabilească Iehova naţiunea de dragul acelei rămăşiţe penitente? Răspunsul îl găsim în Isaia, capitolul 65. Dar, înainte de a promite că un număr mic de evrei fideli vor fi eliberaţi, Iehova vorbeşte despre judecata care îi aşteaptă pe cei ce nu au credinţă.

4. a) Spre deosebire de poporul său răzvrătit, cine îl va căuta pe Iehova? b) Cum a aplicat apostolul Pavel Isaia 65:1, 2?

⁴ Iehova a suportat răzvrătirea continuă a poporului său. Va veni însă timpul când el îi va abandona pe evrei şi îi va lăsa pe mâna duşmanilor lor şi îi va primi pe alţii cu bunătate în favoarea sa. Iehova spune prin intermediul lui Isaia: „Am fost căutat de cei ce nu întrebau de Mine, am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; am zis: «Iată-Mă, iată-Mă!» către un popor care nu era chemat cu Numele Meu“ (Isaia 65:1). Este trist că tocmai poporului de legământ al lui Iehova i se spune că oameni din naţiuni vor veni la Iehova, în timp ce Iuda, ca naţiune, va refuza cu încăpăţânare să facă aceasta! Isaia nu este singurul profet care prezice că Dumnezeu va alege în cele din urmă un popor care mai înainte nu fusese aprobat (Osea 1:10; 2:23). Apostolul Pavel a citat Isaia 65:1, 2 din versiunea Septuaginta pentru a arăta că oameni din naţiuni aveau să obţină „dreptatea care  rezultă din credinţă“, chiar dacă evreii naturali refuzaseră lucrul acesta. — Romani 9:30; 10:20, 21.

5, 6. a) Ce dorinţă sinceră şi-a exprimat Iehova, dar cum a reacţionat poporul său? b) Ce putem învăţa din modul în care a tratat Iehova cu Iuda?

⁵ Iehova explică de ce va permite ca nenorocirea să vină asupra poporului său: „Toată ziua Mi-am întins mâinile spre un popor răzvrătit [încăpăţânat, NW], care umblă pe o cale care nu este bună, după gândurile lor“ (Isaia 65:2). O persoană care întinde mâinile adresează o invitaţie sau face o implorare. Iehova şi-a întins mâinile nu doar câteva clipe, ci o zi întreagă. El doreşte mult ca Iuda să se întoarcă la el. Însă acest popor încăpăţânat nu a reacţionat la implorarea lui.

⁶ Ce lecţie încurajatoare se desprinde din cuvintele lui Iehova! El vrea ca noi să ne apropiem de el deoarece el este un Dumnezeu abordabil (Iacov 4:8). Din aceste cuvinte înţelegem şi că Iehova este umil (Psalmul 113:5, 6). De fapt, figurativ vorbind, el a continuat să-şi întindă mâinile, implorându-şi poporul să se întoarcă la el, în pofida faptului că încăpăţânarea acestuia ‘l-a întristat’ (NW) (Psalmul 78:40, 41). După ce secole la rând i-a implorat pe evrei, el i-a lăsat, în cele din urmă, pe mâna duşmanilor lor. Dar nici atunci el nu i-a respins pe evreii umili.

7, 8. Cum l-a provocat pe Iehova poporul lui încăpăţânat?

⁷ Evreii încăpăţânaţi l-au provocat de nenumărate ori pe Iehova prin conduita lor ruşinoasă. Iată cum descrie Iehova acţiunile lor jignitoare: „Un popor care nu conteneşte să Mă mânie [jignească, NW] în faţă, aducând jertfe în grădini, şi arzând tămâie pe cărămizi, care locuieşte printre morminte şi petrece noaptea în locuri ascunse, mâncând carne de porc şi având în străchini supă din mâncăruri necurate,  şi care zice: «Dă-te înapoi, nu te apropia de mine, căci eu sunt mai sfânt ca tine!» . . . Asemenea lucruri sunt un fum în nările Mele, un foc care arde toată ziua“ (Isaia 65:3–5). Aceşti oameni, care vor să pară evlavioşi, îl jignesc pe Iehova „în faţă“ — expresie folosită pentru a sugera impertinenţa şi lipsa lor de respect. Ei nu fac nimic ca să-şi ascundă josniciile. Nu este cu atât mai condamnabil faptul că păcatele sunt comise chiar în prezenţa Celui care merită onoare şi ascultare?

⁸ Aceşti păcătoşi care se consideră drepţi le spun de fapt celorlalţi evrei: Păstraţi distanţa pentru că noi suntem mai sfinţi decât voi. Câtă ipocrizie! Aceşti „evlavioşi“ aduc jertfe şi ard tămâie pentru dumnezei falşi, lucruri condamnate de Legea lui Dumnezeu (Exodul 20:2–6). Stând printre morminte, ei se fac, potrivit Legii, necuraţi (Numeri 19:14–16). Ei consumă şi carne de porc, un aliment de asemenea necurat (Leviticul 11:7). * Totuşi, practicile lor religioase îi fac să se simtă mai sfinţi decât alţi evrei şi vor ca aceştia să nu se apropie de ei pentru ca nu cumva să se sfinţească sau să devină curaţi prin simpla asociere cu ei. Însă Dumnezeu, care pretinde „devoţiune exclusivă“, vede cu totul altfel lucrurile. — Deuteronomul 4:24.

9. Cum îi consideră Iehova pe păcătoşii care se cred drepţi?

⁹ În loc să-i considere sfinţi pe aceşti evrei care se cred drepţi, Iehova spune: „Asemenea lucruri sunt un fum în nările Mele“. Cuvântul ebraic tradus prin „nas“ sau „nară“ este folosit deseori în sens figurat cu referire la mânie. Fumul, de asemenea, este pus în legătură cu mânia aprinsă a lui Iehova (Deuteronomul 29:20). Idolatria dezgustătoare  pe care a practicat-o poporul său a provocat mânia aprinsă a lui Iehova.

10. Cum îi va pedepsi Iehova pe locuitorii lui Iuda pentru păcatele lor?

¹⁰ Deoarece este un Dumnezeu drept, Iehova nu îi poate lăsa nepedepsiţi pe aceşti evrei care păcătuiesc cu voia. Isaia scrie: „«Iată, este scris înaintea Mea: Nici gând să tac, ci îi voi pedepsi; da, îi voi răsplăti în sânul lor pentru nelegiuirile voastre,» zice DOMNUL, «şi pentru nelegiuirile părinţilor voştri, care au ars tămâie pe munţi şi M-au batjocorit pe înălţimi; de aceea, le voi măsura în sân plata pentru faptele lor din trecut»“ (Isaia 65:6, 7). Practicând închinarea falsă, aceşti evrei l-au dezonorat pe Iehova. Ei au făcut ca închinarea la adevăratul Dumnezeu să nu pară cu nimic mai bună decât închinarea naţiunilor din jurul lor. ‘Pentru nelegiuirile lor’, printre care se numără idolatria şi spiritismul, Iehova îi va răsplăti ‘în sânul lor’. După cât se pare, cuvântul „sân“ se referă la partea de sus a unui veşmânt strâns în talie, care forma un pliu asemănător unei pungi unde vânzătorii puteau să toarne o măsură dintr-un anumit produs (Luca 6:38). Evreii apostaţi cunoşteau semnificaţia acestor cuvinte — Iehova le va măsura „plata“, sau pedeapsa. Dumnezeul dreptăţii le va cere socoteală (Psalmul 79:12; Ieremia 32:18). Întrucât Iehova nu se schimbă, putem fi siguri că, la timpul stabilit, el va măsura în mod asemănător pedeapsa şi pentru actualul sistem rău. — Maleahi 3:6.

„Din dragoste pentru robii Mei“

11. Ce spune Iehova pentru a sugera că va salva o rămăşiţă fidelă?

¹¹ Le va arăta Iehova îndurare persoanelor fidele din poporul său? Isaia explică: „Aşa vorbeşte DOMNUL: «După cum când se găseşte must într-un strugure [ciorchine, NW] şi se zice: „Nu-l nimici, căci o binecuvântare este în el!“, tot  aşa şi Eu voi face la fel, din dragoste pentru robii Mei, ca să nu nimicesc totul. Voi scoate din Iacov o sămânţă şi din Iuda un stăpânitor al munţilor Mei; aleşii Mei vor stăpâni ţara şi robii Mei vor locui în ea»“ (Isaia 65:8, 9). Comparându-şi poporul cu un ciorchine, Iehova foloseşte o ilustrare pe care evreii o pot înţelege cu uşurinţă. Iuda este o ţară bogată în viţă de vie, iar vinul din struguri este o binecuvântare pentru oameni (Psalmul 104:15). Imaginea prezentată aici ar putea fi aceea a unui ciorchine care are şi boabe bune. Sau ar putea fi vorba de un ciorchine bun şi de alţi ciorchini necopţi sau stricaţi. Şi într-un caz, şi în altul, cel care culege via nu va distruge strugurii buni. În felul acesta, Iehova îi dă poporului său asigurarea că nu va distruge complet naţiunea, ci va cruţa o rămăşiţă fidelă. El spune că această rămăşiţă favorizată va lua în stăpânire ‘munţii’ săi, adică Ierusalimul şi ţara lui Iuda, ţara cu dealuri despre care Iehova a spus că este proprietatea sa.

12. Ce binecuvântări îi sunt pregătite rămăşiţei fidele?

¹² Ce binecuvântări îi sunt rezervate acestei rămăşiţe fidele? Iehova explică: „Saronul va fi păşunea oilor şi Valea Acor un loc de culcuş al boilor, pentru poporul Meu care M-a căutat“ (Isaia 65:10). Turmele aveau un rol important în viaţa multor evrei, iar păşunile cu iarbă grasă contribuiau la prosperitatea din timpurile de pace. Iehova face referire la două regiuni situate la graniţele ţării pentru a descrie pacea şi prosperitatea. La vest, Câmpia Saronului, renumită pentru frumuseţea şi fertilitatea ei, se întindea de-a lungul coastei Mediteranei. Valea Acor era o regiune din extremitatea nord-estică a ţării (Iosua 15:7). În perioada exilului, aceste regiuni aveau să rămână pustii, la fel ca întreaga ţară. Iehova promite însă că, după exil, ele aveau să devină păşuni frumoase pentru rămăşiţa care urma să se întoarcă. — Isaia 35:2; Osea 2:15.

 Se încred în dumnezeul „Norocului“

13, 14. Ce practici dovedesc că evreii l-au părăsit pe Dumnezeu, şi, în consecinţă, ce se va întâmpla cu ei?

¹³ Profeţia lui Isaia se referă acum din nou la cei ce l-au părăsit pe Iehova şi au persistat în idolatrie. Iată ce citim: „Dar pe voi, care părăsiţi pe DOMNUL, care uitaţi muntele Meu cel sfânt, care pregătiţi o masă «Norocului» şi umpleţi un pahar cu vin amestecat în cinstea «Soartei»“ (Isaia 65:11). Pregătind o masă cu mâncare şi băutură în cinstea dumnezeului „Norocului“ şi al „Soartei“, aceşti evrei apostaţi au adoptat practicile idolatre ale naţiunilor păgâne. * Ce se va întâmpla cu cei ce cred cu naivitate în aceşti dumnezei?

¹⁴ Iehova îi avertizează în mod direct: „Vă sortesc sabiei şi toţi vă veţi pleca în măcel; căci Eu am chemat, şi n-aţi răspuns; am vorbit, şi n-aţi ascultat, ci aţi făcut ce era rău înaintea Mea şi aţi ales ce nu-Mi place“ (Isaia 65:12). Folosind numele dumnezeului Soartei într-un joc de cuvinte — potrivit redării din originalul ebraic —, Iehova spune că închinătorii la aceste divinităţi false vor fi ‘sortiţi sabiei’, adică vor fi distruşi. Prin intermediul profeţilor lui, Iehova le-a cerut de repetate ori acestor oameni să se căiască, dar ei l-au ignorat şi au ales cu încăpăţânare să facă ce ştiau că este rău în ochii lui. Cât de mult dispreţ au arătat ei faţă de Dumnezeu! Ca împlinire a avertismentului lui Dumnezeu, naţiunea a suferit o mare nenorocire în 607 î.e.n., când Iehova le-a permis babilonienilor să distrugă Ierusalimul şi templul.  Atunci dumnezeul „Norocului“ n-a putut face nimic pentru a-i ocroti pe adoratorii lui din Iuda şi Ierusalim. — 2 Cronici 36:17.

15. În ce fel dau ascultare adevăraţii creştini de astăzi avertismentului care se găseşte în Isaia 65:11, 12?

¹⁵ Adevăraţii creştini de astăzi dau atenţie avertismentului din Isaia 65:11, 12. Ei nu cred în dumnezeul „Norocului“, adică într-o forţă supranaturală capabilă să împartă favoruri. Refuzând să-şi risipească resursele materiale în încercarea de a-l mulţumi pe dumnezeul „Norocului“, ei evită orice formă a jocurilor de noroc. Ei ştiu că oamenii care îşi pun încrederea în acest dumnezeu vor pierde în cele din urmă totul, deoarece Iehova le spune: „Vă sortesc sabiei“.

„Iată, slujitorii Mei se vor bucura“

16. Cum îi va binecuvânta Iehova pe slujitorii săi fideli, dar ce se va întâmpla cu cei ce l-au părăsit?

¹⁶ Mustrându-i pe cei ce l-au abandonat pe Iehova, profeţia arată cât de mult se deosebeşte viitorul celor ce i se închină cu sinceritate lui Dumnezeu de al celor ce fac lucrul acesta în mod ipocrit: „Aşa vorbeşte Stăpânul meu, DOMNUL: «Iată, slujitorii Mei vor mânca, iar voi veţi fi flămânzi; iată, slujitorii Mei vor bea, iar vouă vă va fi sete; iată, slujitorii Mei se vor bucura, şi voi vă veţi ruşina. Iată, slujitorii Mei vor cânta, de veselă ce le va fi inima, dar voi veţi striga de durerea pe care o veţi avea în suflet şi vă veţi boci de mâhnit ce vă va fi duhul»“ (Isaia 65:13, 14). Iehova îi va binecuvânta pe slujitorii săi fideli. Cu inimile vibrând de bucurie, ei vor izbucni în chiote. Verbele a mânca, a bea şi a se bucura transmit ideea că Iehova va satisface din plin necesităţile slujitorilor săi. Spre deosebire de ei, cei ce au ales să-l părăsească pe Iehova vor flămânzi şi vor înseta din  punct de vedere spiritual. Necesităţile lor vor rămâne nesatisfăcute. Ei vor striga şi se vor boci din cauza suferinţelor care vor veni peste ei.

17. De ce poporul de astăzi al lui Dumnezeu are motive întemeiate să chiuie de bucurie?

¹⁷ Cuvintele lui Iehova descriu foarte bine starea spirituală a oamenilor din zilele noastre, care pretind doar că îi slujesc lui Dumnezeu. În timp ce milioane de oameni din creştinătate sunt întristaţi şi suferă, slujitorii lui Iehova au motive întemeiate să strige de bucurie. Ei sunt bine hrăniţi, deoarece Iehova le oferă hrană spirituală din abundenţă prin intermediul publicaţiilor bazate pe Biblie şi al întrunirilor creştine. Într-adevăr, datorită adevărurilor ziditoare şi promisiunilor încurajatoare din Cuvântul lui Dumnezeu, inima noastră este veselă.

18. Ce va rămâne în urma celor ce l-au părăsit pe Iehova, şi ce anume ar putea sugera folosirea numelui lor într-un jurământ?

¹⁸ Iehova continuă să se adreseze celor ce l-au abandonat: „Veţi lăsa numele vostru ca blestem aleşilor Mei; căci Stăpânul DOMNUL vă va omorî şi va da robilor Săi un alt nume. Aşa că cine se va binecuvânta în ţară se va binecuvânta în Dumnezeul adevărului; şi cine va jura în ţară va jura pe Dumnezeul adevărului, căci vechile suferinţe vor fi uitate, vor fi ascunse de ochii Mei“ (Isaia 65:15, 16). Tot ce va mai rămâne în urma celor ce l-au abandonat pe Iehova este numele lor, care va fi folosit doar ca jurământ sau blestem. Aceasta ar putea însemna că toţi cei ce vor dori să se lege printr-un jurământ solemn vor spune de fapt: Dacă nu vom face ce am promis, să avem parte de pedeapsa pe care au primit-o acei apostaţi. Sau ar putea să însemne că numele lor va fi folosit precum numele Sodoma şi Gomora, ca simbol al pedepsei divine asupra celor răi.

19. În ce sens vor fi numiţi cu alt nume slujitorii lui Dumnezeu, şi de ce vor avea ei încredere în Dumnezeul fidelităţii (vezi şi nota de subsol)?

 ¹⁹ Cât de diferit este viitorul slujitorilor lui Dumnezeu! Ei vor primi alt nume. Acesta reprezintă starea binecuvântată şi onoarea de care se vor bucura când se vor întoarce în ţara lor. Ei nu vor dori binecuvântarea nici unui dumnezeu fals şi nu vor jura pe idoli neînsufleţiţi. Dimpotrivă, când se vor binecuvânta sau vor face un jurământ, ei îl vor invoca pe Dumnezeul adevărului. Locuitorii ţării vor avea motive să se încreadă pe deplin în Dumnezeu, pentru că el va fi dovedit că îşi respectă promisiunile. * Bucurându-se de siguranţă în patria lor, evreii vor uita repede suferinţele de mai înainte.

„Eu creez ceruri noi şi un pământ nou“

20. Cum s-a împlinit în 537 î.e.n. promisiunea lui Iehova cu privire la „ceruri noi şi un pământ nou“?

²⁰ Iehova adaugă acum mai multe detalii în legătură cu promisiunea că va restabili o rămăşiţă penitentă după întoarcerea ei din exilul babilonian. Prin intermediul lui Isaia, Iehova spune: „Eu creez ceruri noi şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte“ (Isaia 65:17). Promisiunea lui Iehova privitoare la restabilire se va împlini cu siguranţă. De aceea, el vorbeşte despre viitoarea restabilire ca şi cum aceasta ar fi avut loc deja. Prima împlinire a acestei profeţii a avut loc în 537 î.e.n., când rămăşiţa de evrei a fost  restabilită la Ierusalim. Ce au reprezentat atunci ‘cerurile noi’? Guvernarea lui Zorobabel exercitată de la Ierusalim, care a fost susţinută de marele preot Iosua. Rămăşiţa de evrei repatriaţi a alcătuit „un pământ nou“, o societate curăţată care s-a supus acestei guvernări şi a contribuit la restabilirea închinării pure în ţară (Ezra 5:1, 2). Bucuria produsă de această restabilire a întrecut cu mult toate suferinţele anterioare, de care nimeni nu şi-a mai adus nici măcar aminte. — Psalmul 126:1, 2.

21. Ce reprezintă cerurile noi care au venit în existenţă în 1914?

²¹ Să ne amintim însă că Petru a repetat profeţia lui Isaia arătând că ea va avea o împlinire viitoare. Iată ce a scris el: „Dar, potrivit promisiunii sale, noi aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, şi în acestea va locui dreptatea“ (2 Petru 3:13). În 1914 au venit în existenţă mult aşteptatele ceruri noi. Regatul mesianic, care s-a născut în acel an, guvernează din cer, iar Iehova i-a dat autoritate peste tot pământul (Psalmul 2:6–8). Acest Regat, condus de Cristos şi de cei 144 000 de coguvernatori ai săi, reprezintă cerurile noi. — Revelaţia 14:1.

22. Cine sunt cei ce vor face parte din pământul nou, şi cum sunt pregătiţi oamenii încă de acum pentru a deveni nucleul acestuia?

²² Ce se poate spune despre pământul nou? Ca şi în cazul primei împliniri a acestei profeţii, pământul nou va fi alcătuit din oameni care se vor supune de bunăvoie conducerii noului guvern ceresc. Chiar în prezent, milioane de persoane cu o dispoziţie corectă a inimii se supun acestui guvern şi se străduiesc să respecte legile lui, care se găsesc în Biblie. Aceşti oameni sunt de toate naţionalităţile, limbile şi rasele şi muncesc umăr la umăr pentru a-i sluji regelui în exerciţiu, Isus Cristos (Mica 4:1–4). După ce actualul sistem rău va dispărea, acest grup va forma nucleul unui  pământ nou, care, în cele din urmă, va deveni o societate mondială de oameni temători de Dumnezeu ce vor moşteni domeniul pământesc al Regatului lui Dumnezeu. — Matei 25:34.

23. Ce informaţii găsim în cartea Revelaţia despre „un cer nou şi un pământ nou“, şi cum se va împlini această profeţie?

²³ Cartea Revelaţia descrie o viziune a apostolului Ioan despre apropiata zi a lui Iehova, când prezentul sistem va fi şters din existenţă. După aceea, Satan va fi aruncat în abis (Revelaţia 19:11—20:3). După ce face această descriere, Ioan repetă cuvintele profetice ale lui Isaia: „Am văzut un cer nou şi un pământ nou“. Versetele următoare, în care este descrisă această viziune măreaţă, vorbesc despre timpul când Iehova Dumnezeu va schimba complet, în bine condiţiile de pe pământ (Revelaţia 21:1, 3–5). Cu siguranţă, promisiunea lui Isaia referitoare la „ceruri noi şi un pământ nou“ va avea o împlinire măreaţă în lumea nouă a lui Dumnezeu! Sub conducerea cerurilor noi, o societate pământească nouă se va bucura de un paradis atât spiritual, cât şi fizic. Cât de încurajator este să ştim că „nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute [boli, suferinţe şi toate celelalte necazuri ale omenirii] şi nimănui nu-i vor mai veni în minte“. Lucrurile pe care ni le vom aminti atunci nu vor mai produce durerea sau suferinţa adâncă ce apasă astăzi inima multor oameni.

24. De ce se va bucura Iehova de restabilirea Ierusalimului, şi ce nu se va mai auzi pe străzile oraşului?

²⁴ În continuarea profeţiei lui Isaia se spune: „Ci exultaţi şi bucuraţi-vă pentru totdeauna de ceea ce creez. Căci iată, eu creez Ierusalimul ca motiv de bucurie, iar poporul său ca motiv de exultare. Şi mă voi bucura în Ierusalim şi voi exulta în poporul meu; şi nu se va mai auzi în el nici plânsetul, nici strigătul de jale“ (Isaia 65:18, 19, NW). Nu numai  evreii se vor bucura când vor fi restabiliţi în ţara lor, ci şi Dumnezeu, pentru că el va face frumos Ierusalimul — care va fi din nou centrul închinării pure de pe pământ. Nu se va mai auzi nici plânsetul de durere, care cu zeci de ani mai înainte umpluse străzile acestui oraş.

25, 26. a) Ce a făcut Iehova în zilele noastre pentru ca Ierusalimul să fie un „motiv de bucurie“? b) Cum va folosi Iehova Noul Ierusalim, şi de ce putem exulta noi astăzi?

²⁵ Şi în zilele noastre Iehova face ca Ierusalimul să fie un „motiv de bucurie“. În ce fel? După cum am văzut deja, din cerurile noi, care au venit în existenţă în 1914, vor face parte în final 144 000 de coguvernatori, care vor lua parte la guvernarea cerească. Ei sunt descrişi în mod profetic ca fiind „Noul Ierusalim“ (Revelaţia 21:2). Cu privire la Noul Ierusalim, Dumnezeu spune: „Căci iată, eu creez Ierusalimul ca motiv de bucurie, iar poporul său ca motiv de exultare“. Dumnezeu va folosi Noul Ierusalim pentru a revărsa nenumărate binecuvântări asupra omenirii ascultătoare. Nu se va mai auzi nici plânsetul, nici strigătul de jale, pentru că Iehova va satisface „cererile inimii“ noastre (NW). — Psalmul 37:3, 4.

²⁶ Într-adevăr, astăzi avem toate motivele să exultăm de bucurie. În curând, Iehova îşi va sfinţi gloriosul nume distrugându-i pe toţi adversarii săi (Psalmul 83:17, 18). Atunci cerurile noi vor deţine controlul absolut. Ce motive extraordinare avem să exultăm şi să ne bucurăm pentru totdeauna de ceea ce creează Dumnezeu!

Este promis un viitor sigur

27. Cum descrie Isaia siguranţa de care se vor bucura evreii întorşi în patria lor?

²⁷ Cum urma să fie, în prima împlinire, viaţa sub cerurile noi pentru evreii întorşi în ţara lor? Iehova spune: „Nu  vor mai fi în el copii care trăiesc puţine zile, nici bătrâni care să nu-şi împlinească zilele. Căci cine va muri la vârsta de o sută de ani va fi încă tânăr şi cel ce va muri în vârstă de o sută de ani va fi blestemat ca păcătos“ (Isaia 65:20). Ce descriere minunată a siguranţei de care aveau să se bucure exilaţii la întoarcerea în ţara lor restabilită! Nici nou-născuţii, care nu au decât câteva zile, nici oamenii vârstnici, care nu şi-au împlinit zilele, nu vor muri prematur. * Cât de încurajatoare au fost cuvintele lui Isaia pentru evreii care s-au întors în Iuda! Bucurându-se de siguranţă în ţara lor, ei nu mai aveau motive să se îngrijoreze că duşmanii le vor lua copilaşii sau că le vor ucide bărbaţii.

28. Ce învăţăm din cuvintele lui Iehova care descriu cum va fi viaţa în lumea nouă sub Regatul său?

²⁸ Ce aflăm din cuvintele lui Iehova despre viaţa pe care o vor avea oamenii în apropiata lume nouă? Sub Regatul lui Dumnezeu, fiecare copil va avea perspectiva unui viitor sigur. Nici un om cu teamă de Dumnezeu, aflat în floarea vârstei, nu va muri. Omenirea ascultătoare nu va mai fi ameninţată de nimic şi se va putea bucura de viaţă. Dar ce se va întâmpla cu cei ce vor alege să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu? Aceştia vor pierde privilegiul de a trăi. Chiar dacă răzvrătitul care va păcătui va fi „de o sută de ani“, el va muri. În cazul acesta, el „va fi încă tânăr“ în comparaţie cu perspectiva pe care o avea de a trăi veşnic.

29. a) Ce bucurii va avea poporul ascultător al lui Dumnezeu în ţara restabilită a lui Iuda? b) De ce sunt copacii un simbol potrivit al longevităţii (vezi nota de subsol)?

²⁹ Iehova descrie în continuare condiţiile care vor exista în ţara restabilită a lui Iuda: „Vor construi case şi le vor locui;  vor sădi vii şi le vor mânca rodul. Nu vor construi case, ca altul să locuiască în ele; nu vor sădi vii, ca altul să le mănânce rodul; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor“ (Isaia 65:21, 22). Când se vor întoarce în ţara rămasă pustie a lui Iuda — fără case şi fără vii — evreii ascultători se vor bucura să locuiască în casele lor şi să mănânce rodul viilor lor. Dumnezeu le va binecuvânta munca şi vor avea o viaţă lungă — ca zilele copacilor — în care se vor bucura de roadele muncii lor. *

30. De ce stare se bucură în prezent slujitorii lui Iehova, şi de ce bucurie vor avea parte ei în lumea nouă?

³⁰ Această profeţie a avut o împlinire în zilele noastre. Slujitorii lui Iehova au ieşit din exilul spiritual în 1919 şi au început restabilirea „ţării“, sau a domeniului lor de activitate şi de închinare. Ei au format congregaţii şi au cultivat roade spirituale. Ca urmare a acestui fapt, chiar şi în prezent poporul lui Iehova se bucură de un paradis spiritual şi de pacea pe care o dă Dumnezeu. Putem fi siguri că această pace va continua să existe şi în Paradisul literal. Nici măcar nu ne putem imagina ce va realiza Iehova în lumea nouă folosindu-se de inimile entuziaste şi de mâinile slujitorilor săi. Ce bucurie va fi atunci să-ţi construieşti propria casă şi să locuieşti în ea! Sub domnia Regatului, toţi vor avea o ocupaţie care să le aducă satisfacţie. Cât de recompensator va fi ‘să vedem mereu binele’ în mijlocul muncii noastre (Eclesiastul 3:13)! Dar vom avea suficient timp pentru a ne bucura din plin de lucrul mâinilor noastre? Da, vom  avea. Viaţa fără sfârşit a oamenilor fideli va fi „ca zilele copacilor“ — de mii de ani, şi chiar mai mult!

31, 32. a) De ce binecuvântări se vor bucura exilaţii repatriaţi? b) Ce perspectivă vor avea oamenii fideli în lumea nouă?

³¹ Iehova vorbeşte şi despre alte binecuvântări de care vor avea parte exilaţii repatriaţi: „Nu vor munci degeaba şi nu vor avea copii ca să-i vadă pierind, căci vor alcătui o sămânţă binecuvântată de DOMNUL şi urmaşii lor vor fi împreună cu ei“ (Isaia 65:23). Deoarece vor fi binecuvântaţi de Iehova, munca acestor evrei întorşi în patria lor nu va fi în zadar. Părinţii nu vor aduce pe lume copii care să moară prematur. Foştii exilaţi nu se vor bucura singuri de binecuvântările restabilirii, ci împreună cu urmaşii lor. Dumnezeu este atât de nerăbdător să satisfacă necesităţile poporului său, încât promite: „Înainte de a Mă chema, le voi răspunde; în timp ce ei încă vor vorbi, Eu îi voi asculta“. — Isaia 65:24.

³² Cum va împlini Iehova aceste promisiuni în apropiata lume nouă? Trebuie să mai aşteptăm şi vom vedea. Iehova nu ne oferă toate detaliile, dar putem fi siguri că oamenii fideli nu vor mai „munci degeaba“ niciodată. Marea mulţime de supravieţuitori ai Armaghedonului şi toţi copiii care li se vor naşte acestora vor avea perspectiva unei vieţi foarte lungi, a unei vieţi veşnice pline de satisfacţii! Cei ce vor fi înviaţi şi vor alege să trăiască în armonie cu normele divine se vor bucura şi ei în lumea nouă. Iehova îi va auzi şi va răspunde la cererile lor, anticipându-le chiar. Da, Iehova îşi va deschide mâna şi va satisface „dorinţa [legitimă] a tot ce este viu“. — Psalmul 145:16, NW.

33. Când evreii se vor întoarce în ţara lor, în ce sens vor trăi animalele în pace?

³³ În ce măsură se vor face simţite efectele păcii şi siguranţei promise? Iehova încheie astfel această parte a profeţiei:  „«Lupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mânca paie ca boul şi şarpele se va hrăni cu ţărână. Nici un rău, nici o pustiire nu se va face pe tot muntele Meu cel sfânt,» zice DOMNUL [a spus Iehova, NW]“ (Isaia 65:25). Când evreii fideli se vor întoarce în patria lor, ei se vor afla în grija lui Iehova. Leul va mânca paie ca boul în sensul că nu le va face nici un rău evreilor sau animalelor lor domestice. Această promisiune este sigură, deoarece ea se încheie astfel: „A spus Iehova“, iar cuvântul lui Dumnezeu nu dă niciodată greş! — Isaia 55:10, 11.

34. Ce împlinire emoţionantă au cuvintele lui Iehova în prezent şi ce împlinire vor avea în lumea nouă?

³⁴ Cuvintele lui Iehova cunosc o împlinire emoţionantă în mijlocul închinătorilor adevăraţi de astăzi. Din 1919, Dumnezeu a binecuvântat ţara spirituală a poporului său, transformând-o într-un paradis spiritual. Cei ce intră în acest paradis spiritual fac mari schimbări în viaţa lor (Efeseni 4:22–24). Cu ajutorul spiritului lui Dumnezeu, persoane care mai înainte aveau un comportament animalic — care i-au exploatat poate pe semenii lor sau i-au făcut să sufere în vreun fel — se străduiesc să-şi domine trăsăturile nedorite. Drept urmare, ele se bucură de pace şi de unitate în închinare cu colaboratorii lor în credinţă. Binecuvântările de care se bucură în prezent slujitorii lui Iehova în paradisul lor spiritual vor abunda şi în Paradisul literal, unde va domni pacea atât între oameni, cât şi între oameni şi animale. Putem fi siguri că, la timpul stabilit de Dumnezeu, mandatul pe care l-a dat el la început omenirii va fi dus la îndeplinire aşa cum se cuvine: „Supuneţi [pământul]; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ“. — Geneza 1:28.

35. De ce avem toate motivele ‘să ne bucurăm pentru totdeauna’?

 ³⁵ Cât de recunoscători îi suntem lui Iehova pentru promisiunea că va crea „ceruri noi şi un pământ nou“! Această promisiune a avut o împlinire în 537 î.e.n. şi mai are o împlinire în zilele noastre. Cele două împliniri îndreaptă atenţia spre viitorul glorios rezervat omenirii ascultătoare. Prin intermediul profeţiei lui Isaia, Iehova ne ajută, plin de bunătate, să ne facem o idee despre lucrurile pe care le-a pregătit el pentru cei ce-l iubesc. Într-adevăr, avem toate motivele să acordăm atenţie cuvintelor lui Iehova: „Bucuraţi-vă pentru totdeauna de ceea ce creez“. — Isaia 65:18, NW.

[Notă de subsol]

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 389]

În lumea nouă a lui Dumnezeu vom avea suficient timp să ne bucurăm de lucrul mâinilor noastre