Un cer nou şi un pământ nou
Capitolul 42
Un cer nou şi un pământ nou
1. Ce descrie Ioan când îngerul îl duce înapoi, la începutul Domniei de O Mie de Ani?
ACEASTĂ viziune glorioasă continuă să se desfăşoare în timp ce îngerul îl duce pe Ioan înapoi, la începutul Domniei de O Mie de Ani. Ce descrie el? „Şi am văzut un cer nou şi un pământ nou, căci cerul de odinioară şi pământul de odinioară trecuseră, iar marea nu mai era“ (Revelaţia 21:1). Ce privelişte captivantă!
2. a) Cum s-a împlinit profeţia lui Isaia despre ceruri noi şi un pământ nou în cazul iudeilor restabiliţi în 537 î.e.n.? b) De unde ştim că există şi o altă împlinire a profeţiei lui Isaia, şi cum va avea ea loc?
2 Cu sute de ani înainte de zilele lui Ioan, Iehova i-a spus lui Isaia: „Pentru că, iată, eu creez ceruri noi şi un pământ nou şi nimănui nu-i vor mai veni în minte lucrurile de mai înainte, nici nu-i vor mai urca în inimă“ (Isaia 65:17; 66:22). Această profeţie a avut o primă împlinire în anul 537 î.e.n., când iudeii fideli s-au întors la Ierusalim după cei 70 de ani de exil în Babilon. După restabilire, ei au format o societate purificată, „un pământ nou“ sub „ceruri noi“, adică un nou sistem de guvernare. Apostolul Petru însă a îndreptat atenţia spre o altă împlinire a profeţiei, spunând: „Dar, potrivit promisiunii sale, noi aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, iar în ele va locui dreptatea“ (2 Petru 3:13). Ioan arată că această promisiune se împlineşte în ziua Domnului. „Cerul de odinioară şi pământul de odinioară“, sistemul organizat al lui Satan şi structura sa guvernamentală influenţată de Satan şi demonii săi, vor trece. „Marea“ agitată a omenirii rele şi răzvrătite nu va mai exista. În locul lor vor fi „un cer nou şi un pământ nou“, o nouă societate pământească, sub un nou guvern, Regatul lui Dumnezeu. — Compară cu Revelaţia 20:11.
3. a) Ce descrie Ioan, şi ce este Noul Ierusalim? b) În ce sens ‘coboară din cer’ Noul Ierusalim?
3 Ioan spune în continuare: „Am văzut şi oraşul sfânt, Noul Ierusalim, care cobora din cer, de la Dumnezeu, pregătit ca o mireasă împodobită pentru soţul ei“ (Revelaţia 21:2). Noul Ierusalim este mireasa lui Cristos, alcătuită din creştinii unşi care rămân fideli până la moarte şi care sunt înviaţi pentru a deveni regi şi preoţi împreună cu glorificatul Isus (Revelaţia 3:12; 20:6). Aşa cum Ierusalimul pământesc a fost sediul guvernului Israelului antic, tot aşa măreaţa cetate a Noului Ierusalim şi Mirele ei formează guvernul noului sistem. Acesta este cerul nou. ‘Mireasa coboară din cer’, dar nu în sens literal, ci în sensul că îşi îndreaptă atenţia spre pământ. Mireasa loială a Mielului îi este alături în timp ce acesta îşi exercită guvernarea dreaptă asupra întregii omeniri. O adevărată binecuvântare pentru noul pământ!
4. Ce promisiune face Dumnezeu, promisiune asemănătoare celei pe care i-a făcut-o noii naţiuni a Israelului?
4 Ioan spune în continuare: „Atunci am auzit un glas puternic de la tron care zicea: «Iată! Cortul lui Dumnezeu este cu oamenii! El va locui cu ei şi ei vor fi popoarele sale. Şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei»“ (Revelaţia 21:3). Când a încheiat legământul Legii cu noua naţiune a Israelului, Iehova a promis: „Îmi voi pune tabernacolul în mijlocul vostru şi sufletul meu nu va fi dezgustat de voi. Voi umbla în mijlocul vostru şi voi fi Dumnezeul vostru, iar voi veţi fi poporul meu“ (Leviticul 26:11, 12). Acum Iehova le face oamenilor fideli o promisiune asemănătoare. În Ziua de Judecată de o mie de ani, ei vor deveni poporul lui special.
5. a) În ce sens va locui Dumnezeu cu omenirea în timpul Domniei Milenare? b) În ce sens va locui Dumnezeu în mijlocul omenirii după Domnia de O Mie de Ani?
5 În timpul Domniei Milenare, Iehova va „locui“ în mijlocul omenirii, fiind reprezentat, potrivit unei măsuri temporare, de regele şi Fiul său, Isus Cristos. Totuşi, la sfârşitul Domniei de O Mie de Ani, când Isus îi va preda Tatălui său Regatul, nu va mai fi necesar niciun reprezentant sau intermediar regal. Iehova va locui în sens spiritual cu „popoarele sale“, în mod permanent şi direct (compară cu Ioan 4:23, 24). Ce mare privilegiu pentru omenirea restabilită!
6, 7. a) Ce măreţe promisiuni dezvăluie Ioan, şi cine se va bucura de binecuvântări? b) Cum descrie Isaia paradisul spiritual şi fizic?
6 Ioan spune în continuare: „El va şterge orice lacrimă din ochii lor şi moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile de odinioară au trecut“ (Revelaţia 21:4). Ne aducem din nou aminte de unele promisiuni inspirate, făcute în vechime. Isaia a aşteptat şi el cu nerăbdare timpul când moartea şi jalea aveau să dispară, iar bucuria avea să ia locul durerii (Isaia 25:8; 35:10; 51:11; 65:19). Ioan confirmă acum că aceste promisiuni au o măreaţă împlinire în timpul Zilei de Judecată de o mie de ani. Marea mulţime va fi prima care se va bucura de binecuvântări. Continuând să o păstorească, „Mielul, care este în mijlocul tronului“, o „va călăuzi la izvoarele apelor vieţii“. „Şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii“ celor ce fac parte din ea (Revelaţia 7:9, 17). Dar, în cele din urmă, toţi cei înviaţi care manifestă credinţă în măsurile luate de Iehova se vor alătura marii mulţimi şi se vor bucura de un paradis spiritual şi fizic.
7 „Atunci“, spune Isaia, „ochii orbilor se vor deschide şi urechile surzilor se vor destupa“. Da, „atunci şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va striga de veselie“ (Isaia 35:5, 6). Tot atunci „vor construi case şi le vor locui, vor sădi vii şi le vor mânca rodul. Nu le vor construi ca altcineva să le locuiască, nu vor sădi ca altcineva să mănânce. Căci zilele poporului meu vor fi ca zilele copacului şi aleşii mei se vor folosi din plin de lucrarea mâinilor lor“ (Isaia 65:21, 22). Aşadar, ei nu vor mai fi înlăturaţi de pe pământ.
8. Ce spune Iehova însuşi cu privire la faptul că minunatele sale promisiuni sunt demne de încredere?
8 Ce perspective măreţe ne vin în minte când medităm la aceste promisiuni! Sub iubitorul guvern ceresc, oamenii fideli vor avea parte de mari binecuvântări. Sunt oare aceste promisiuni prea frumoase pentru a fi adevărate? Sunt ele visuri ale unui bătrân exilat pe insula Patmos? Iehova însuşi răspunde: „Cel ce stătea pe tron a zis: «Iată! Eu fac toate lucrurile noi!» Şi mai zice: «Scrie, pentru că aceste cuvinte sunt demne de încredere şi adevărate!» Şi mi-a zis: «S-au împlinit! Eu sunt Alfa şi Omega, începutul şi sfârşitul»“. — Revelaţia 21:5, 6a.
9. De ce putem fi absolut siguri că aceste binecuvântări se vor realiza?
9 Este ca şi cum Iehova însuşi ar semna o garanţie care-i confirmă omenirii fidele dreptul de a primi în viitor aceste binecuvântări. Cine ar îndrăzni să conteste un asemenea Garant? Aceste promisiuni sunt atât de sigure, încât Iehova vorbeşte despre ele ca despre o realitate. El spune: „S-au împlinit!“ Nu este oare Iehova „Alfa şi Omega . . ., Cel care este, care era şi care va veni, Cel Atotputernic“ (Revelaţia 1:8)? Cu siguranţă că da! El însuşi afirmă: „Eu sunt cel dintâi şi eu sunt cel de pe urmă, în afară de mine nu există alt Dumnezeu“ (Isaia 44:6). Prin urmare, el poate inspira profeţii şi le poate împlini până în cel mai mic detaliu. Cât de mult ne întăreşte lucrul acesta credinţa! Iehova promite: „Iată! Eu fac toate lucrurile noi!“ În loc să punem la îndoială împlinirea acestor promisiuni minunate, ar trebui să ne întrebăm: Ce trebuie să fac pentru a moşteni aceste binecuvântări?
„Apă“ pentru cei însetaţi
10. Ce fel de „apă“ oferă Iehova, şi ce reprezintă ea?
10 Iehova spune: „Cui îi este sete îi voi da fără plată din izvorul apei vieţii“ (Revelaţia 21:6b). Pentru a-şi potoli această sete, oamenii trebuie să fie conştienţi de necesităţile lor spirituale şi dispuşi să accepte „apa“ pe care o dă Iehova (Isaia 55:1; Matei 5:3). Despre ce fel de „apă“ este vorba? Isus însuşi a răspuns la această întrebare când i-a depus mărturie unei femei lângă o fântână din Samaria. El i-a spus: „Celui ce bea din apa pe care i-o voi da eu nu-i va mai fi sete niciodată, ci apa pe care i-o voi da va deveni în el un izvor de apă care ţâşneşte ca să dea viaţă veşnică“. Acel ‘izvor de apă a vieţii’ vine de la Dumnezeu, prin Cristos, ca măsură pe care a luat-o Iehova în vederea restabilirii omenirii la viaţă perfectă. La fel ca femeia samariteană, cât de nerăbdători suntem să bem din această fântână! Şi, tot ca ea, ar trebui să fim gata să renunţăm la preocupările lumeşti şi să le împărtăşim altora vestea bună! — Ioan 4:14, 15, 28, 29.
Învingătorii
11. Ce promisiune face Iehova, şi cui i se aplică în primul rând aceste cuvinte?
11 Cei care beau din această „apă“ înviorătoare trebuie, de asemenea, să iasă învingători, aşa cum spune Iehova în continuare: „Cine învinge va moşteni aceste lucruri, iar eu voi fi Dumnezeul lui şi el va fi fiul meu“ (Revelaţia 21:7). Această promisiune este asemănătoare celor din mesajele adresate de Isus celor şapte congregaţii. Prin urmare, aceste cuvinte trebuie să se aplice în primul rând la discipolii unşi (Revelaţia 2:7, 11, 17, 26-28; 3:5, 12, 21). De-a lungul secolelor, fraţii spirituali ai lui Cristos au aşteptat cu nerăbdare privilegiul de a face parte din Noul Ierusalim. Dacă vor învinge, aşa cum a învins Isus, speranţele lor se vor realiza. — Ioan 16:33.
12. Cum se va împlini promisiunea lui Iehova din Revelaţia 21:7 cu privire la marea mulţime?
12 Membrii marii mulţimi care provin din toate naţiunile au şi ei încredere în această promisiune. Ei trebuie să învingă slujindu-i cu loialitate lui Dumnezeu până vor ieşi din necazul cel mare. Apoi vor primi moştenirea lor pământească, „regatul pregătit pentru ei de la întemeierea lumii“ (Matei 25:34). Aceştia, precum şi alte oi de pe pământ ale Domnului care vor trece testul de la sfârşitul celor o mie de ani, sunt numiţi „sfinţi“ (Revelaţia 20:9). Ei se vor bucura de o relaţie sacră cu Creatorul lor, Iehova Dumnezeu, fiind copiii săi şi membri ai organizaţiei sale universale. — Isaia 66:22; Ioan 20:31; Romani 8:21.
13, 14. Pentru a moşteni măreţele promisiuni ale lui Iehova, ce practici trebuie să fim hotărâţi să evităm, şi de ce?
13 Având această grandioasă perspectivă, cât de important este ca Martorii lui Iehova să rămână nepătaţi de lumea lui Satan! Trebuie să fim tari, fermi şi hotărâţi, pentru ca Diavolul să nu ne târască niciodată de partea celor descrişi de Iehova aici: „Dar cei laşi, cei necredincioşi, cei dezgustători în murdăria lor, ucigaşii şi fornicatorii, cei care practică spiritismul, idolatrii şi toţi mincinoşii îşi vor avea partea în lacul care arde cu foc şi sulf. Aceasta înseamnă moartea a doua“ (Revelaţia 21:8). Cei ce doresc să primească această moştenire trebuie să evite practicile care au murdărit acest sistem vechi, trebuie să învingă, rămânând fideli în faţa tuturor presiunilor şi tentaţiilor. — Romani 8:35-39.
14 Deşi pretinde că este mireasa lui Cristos, creştinătatea practică lucruri dezgustătoare, asemănătoare celor descrise de Ioan. De aceea, ea va merge la distrugere eternă împreună cu restul Babilonului cel Mare (Revelaţia 18:8, 21). În mod asemănător, toţi aceia dintre creştinii unşi sau dintre membrii marii mulţimi care încep să practice astfel de nelegiuiri sau să le promoveze vor fi distruşi pentru totdeauna. Dacă nu renunţă la aceste lucruri, nu vor moşteni promisiunile. Pe noul pământ, oricine va încerca să introducă asemenea practici va fi imediat distrus, mergând în moartea a doua, fără nicio speranţă de înviere. — Isaia 65:20.
15. Cine sunt principalii învingători, şi cu ce viziune se încheie Revelaţia?
15 Principalii învingători sunt Mielul, Isus Cristos, şi mireasa lui, alcătuită din 144 000 de membri, Noul Ierusalim. Cât de potrivit este, aşadar, ca Revelaţia să se încheie cu o viziune extraordinară a Noului Ierusalim! Ioan ne prezintă acum această ultimă viziune.
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiilor de la pagina 302]
Pe noul pământ, toţi vor munci cu plăcere şi se vor bucura de o companie satisfăcătoare
