Salt la conţinut

Salt la cuprins

Închinarea aparţine lui Dumnezeu

Închinarea aparţine lui Dumnezeu

Capitolul 34

Închinarea aparţine lui Dumnezeu

ÎŢI voi pune o întrebare importantă. Ea este aşa de importantă‚ încît modul cum dai răspuns la ea‚ influenţează viaţa ta viitoare. Cine este Dumnezeul tău? —

Dumnezeul tău este acela‚ căruia i te închini. Oamenii de pe întregul pămînt se închină la multe feluri de dumnezei. Unii dintre aceşti dumnezei sînt pur şi simplu ciopliţi sau făcuţi din lemn sau piatră. Alţii sînt persoane‚ care sînt binecunoscute în lumea sportului sau a muzicii. Se vorbeşte despre ei ca despre o „stea“ sau „idol“. Este însă‚ drept să dăm onoare acestor dumnezei? —

Învăţătorul cel Mare a spus: „Lui Iehova Dumnezeului tău‚ să i te închini şi numai lui să-i aduci serviciu sacru.“ — Matei 4:10.

Isus a arătat aşadar‚ lămurit: închinarea noastră aparţine numai lui Iehova Dumnezeu. Chiar nici măcar un pic de închinare nu e permis s-o aducem oarecărui alt dumnezeu. Biblia conţine o istorie palpitantă despre unii tineri care ştiau aceasta.

Numele lor era Şadrac‚ Meşac şi Abednego. Ei erau evrei‚ dar trăiau în ţara Babilon. Regele Babilonului a făcut un chip uriaş din aur. El a poruncit că în momentul cînd va cînta muzica‚ fiecare ar trebui să se aplece înaintea acestui chip. ’Oricine nu se apleacă şi nu se închină‚ în aceeaşi clipă va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins‘‚ a avertizat el. Ce-ai fi făcut tu? —

Şadrac‚ Meşac şi Abednego au făcut dealtfel tot ce a poruncit regele. Aceasta însă‚ au refuzat s-o facă. Ştii tu pentru ce? — Pentru că legea lui Dumnezeu zicea: ’Să nu ai nici un alt dumnezeu afară de mine. Să nu-ţi faci un chip cioplit şi să nu te închini înaintea lui.‘ Aşadar‚ Şadrac‚ Meşac şi Abednego au ascultat de Iehova mai mult decît de ordinul regelui. — Exod 20:3, 4.

Regele s-a mîniat foarte tare‚ cînd a auzit aceasta. Imediat a dat ordin ca Şadrac‚ Meşac şi Abednego să fie aduşi înaintea sa. El a întrebat: ’Este adevărat că voi nu serviţi dumnezeilor mei? Vă voi da o ocazie în plus. Dacă acum auziţi muzica‚ să cădeţi cu faţa la pămînt şi să vă închinaţi chipului pe care l-am făcut. Dacă nu faceţi aceasta veţi fi aruncaţi în mijlocul cuptorului aprins. Şi cine este acest Dumnezeu‚ care vă poate elibera din mîinile mele?‘

Ce era să facă acum Şadrac‚ Meşac şi Abednego? Ce-ai fi făcut tu? — Ei s-au încrezut în Iehova. Ei au vorbit fără înconjur şi au zis regelui: ’Dumnezeul nostru‚ căruia noi îi servim e în stare să ne elibereze. Dar chiar dacă nu ne eliberează‚ nu vom servi dumnezeilor tăi. Nu vom cădea cu faţa la pămînt înaintea chipului tău de aur.‘

Regele s-a umplut de mînie. El a poruncit să se ’încălzească cuptorul de şapte ori mai mult decît de obicei‘. El a ordonat ca oamenii săi puternici să-i lege pe Şadrac‚ Meşac şi Abednego. Apoi a spus: ’Aruncaţi-i în cuptorul de foc!‘

Servitorii regelui i-au aruncat înăuntru. Dar cuptorul era aşa de fierbinte că însuşi oamenii regelui au fost omorîţi de flăcări! Ce s-a întîmplat însă cu cei trei evrei?

Şadrac‚ Meşac şi Abednego au căzut în mijlocul focului‚ înăuntru. Dar pe urmă s-au sculat în picioare. Ei erau nevătămaţi. De asemenea‚ nu mai erau legaţi. Cum era posibil acest lucru?

Regele privea în cuptor şi ceea ce vedea l-a înspăimîntat. ’N-am aruncat noi trei oameni în cuptor?‘ a întrebat el.

Servitorii au răspuns: ’Da‚ împărate.‘

Dar regele a spus: ’Priviţi! Eu văd patru oameni‚ umblînd acolo‚ în mijlocul cuptorului şi focul nu vatămă pe nici unul din ei.‘

Ştii tu cine era acest al patrulea? — Era îngerul lui Iehova. Şi el era acolo‚ pentru a-i ocroti pe cei trei servi evrei credincioşi ai adevăratului Dumnezeu.

Cînd regele a văzut aceasta‚ s-a apropiat de uşa cuptorului şi a strigat: ’Şadrac‚ Meşac şi Abednego‚ servi ai Dumnezeului Cel Prea Înalt, ieşiţi afară şi veniţi aici!‘ Cînd ei au ieşit afară‚ toţi au putut vedea că ei nu erau arşi. Nici măcar miros de foc nu era pe ei.

Atunci regele a vorbit şi a spus: ’Binecuvîntat să fie Dumnezeul lui Şadrac‚ Meşac şi Abednego‚ care a salvat pe servii săi‚ pentru că n-au voit să se închine nici unui alt dumnezeu‚ afară de Dumnezeul lor.‘ — Daniel‚ capitolul trei.

N-a fost aceasta minunat? — Lui Iehova i-a plăcut ceea ce făcuseră aceşti trei tineri. Iar noi putem să tragem învăţătură din aceasta.

Şi astăzi oamenii ridică chipuri pentru închinare. Unele sînt făcute din lemn‚ piatră sau metal. Ai cădea tu cu faţa la pămînt înaintea acestor chipuri? —

Alte chipuri sînt făcute din stofă. Ai văzut tu vreodată un chip de acest fel? — Te gîndeşti că la Dumnezeu ar conta dacă acest chip a fost făcut din stofă‚ lemn sau piatră? — Ar fi corect pentru un serv al lui Iehova să săvîrşească un act de închinare înaintea unui astfel de chip? —

Şadrac‚ Meşac şi Abednego au voit să i se închine numai lui Iehova. Dumnezeu a fost mulţumit de ei. Vrei tu să imiţi exemplul lor? —

(Aceia care servesc lui Iehova nu pot în acelaşi timp să se închine la chipuri. Citiţi ce se spune despre aceasta în Isaia 42:8 şi Iosua 24:14, 15, 19–22.)