DOUĂ lanţuri muntoase impozante străjuiesc podişul Iranului modern — munţii Elburz (la sud de Marea Caspică) şi munţii Zagros (în sud-vest, de-a lungul Golfului Persic). Ele sunt străbătute de văi fertile şi întinse, acoperite de păduri. La altitudini mai joase, clima este temperată, în timp ce în podişurile aride şi bătute de vânt, aflate la altitudini mai mari, temperaturile scad foarte mult în timpul iernii. Deşertul, mai puţin populat, se află în centrul ţării. În această regiune din estul Mesopotamiei a luat fiinţă Imperiul Medo-Persan.

Mezii erau concentraţi în partea nordică a podişului, iar mai târziu s-au răspândit în Armenia şi Cilicia. Perşii ocupau zona de sud-vest a podişului, la est de valea fluviului Tigru. La mijlocul secolului al VI-lea î.e.n., aceste două regate s-au unit sub conducerea lui Cirus, dând naştere puterii mondiale medo-persane.

În 539 î.e.n., Cirus a cucerit Babilonul. Imperiul lui s-a extins în est spre India. În vest, acesta includea Egiptul şi teritoriul care aparţine actualmente Turciei. Daniel a descris foarte bine Imperiul Medo-Persan, înfăţişându-l ca pe un „urs“ lacom care ‘mânca multă carne’ (Da 7:5). Domnia lui Cirus s-a remarcat prin respect şi prin toleranţă. El a împărţit imperiul în satrapii guvernate de satrapi, de obicei de origine persană, care erau ajutaţi de conducătorii  locali aflaţi în subordinea lor. Naţiunile care alcătuiau imperiul erau încurajate să-şi păstreze obiceiurile şi religia.

Aşa cum se poate observa din scrierile lui Ezra şi Neemia, Cirus le-a permis iudeilor să se întoarcă la Ierusalim pentru a-l reconstrui şi pentru a restabili închinarea adevărată, în conformitate cu politica dusă de el. Ce traseu credeţi că a urmat acest grup numeros: cel făcut de Avraam, care a trecut Eufratul şi s-a îndreptat spre Carchemiş, sau drumul mai scurt poate, care trecea prin Tadmor şi prin Damasc? Biblia nu menţionează acest lucru. (Vezi paginile 6–7.) Cu timpul însă, iudeii s-au stabilit şi în alte părţi ale imperiului, precum Delta Nilului şi alte zone aflate mai la sud. Destul de mulţi iudei au rămas în Babilon, lucru care explică de ce apostolul Petru a mers acolo câteva secole mai târziu (1Pe 5:13). Într-adevăr, Imperiul Medo-Persan a avut un rol important în răspândirea şi în stabilirea iudeilor în mai multe zone, în timpul Imperiului Grec şi al celui Roman.

După ce au cucerit Babilonul, medo-perşii au transformat oraşul, unde verile erau toride, în centrul lor administrativ. Susa, fosta capitală a elamiţilor, era unul dintre oraşele regale. Câtva timp mai târziu, în acest oraş, regele persan Ahaşveroş (evident, Xerxes I) a făcut-o regină pe Estera şi a zădărnicit un complot care ar fi dus la exterminarea poporului lui Dumnezeu din întregul imperiu. Alte două capitale medo-persane erau Ecbatana (situată la o altitudine de 1 900 de metri, în care verile erau încântătoare) şi Pasargades (aflată la aceeaşi altitudine, la aproximativ 650 km sud-est de Ecbatana).

Cum şi-a ajuns sfârşitul această putere mondială? Când era la apogeul dominaţiei sale, Medo-Persia a fost nevoită să înăbuşe răscoalele de la frontiera nord-vestică a imperiului, care erau instigate de greci. Pe atunci, Grecia era împărţită în mai multe oraşe-stat rivale; acestea, însă, s-au sprijinit reciproc pentru a învinge forţele persane în bătălia de la Maraton şi în cea de la Salamina. Astfel, Grecia unificată a reuşit să câştige supremaţia asupra Medo-Persiei.

[Harta de la pagina 24]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Imperiul Medo-Persan

A2 MACEDONIA

A2 TRACIA

A4 Cirena

A4 LIBIA

B2 Bizanţ

B2 LIDIA

B3 Sardes

B4 Memfis (Nof)

B4 EGIPT

B5 No-Amon (Teba)

B5 Siene

C3 CILICIA

C3 Tars

C3 Issos

C3 Carchemiş

C3 Tadmor

C3 SIRIA

C3 Sidon

C3 Damasc

C3 Tir

C4 Ierusalim

D2 Phasis

D2 ARMENIA

D3 ASIRIA

D3 Ninive

D4 Babilon

E3 MEDIA

E3 Ecbatana (Ahmeta)

E3 HIRCANIA

E4 Susa

E4 ELAM

E4 Pasargades

E4 Persepolis

E4 PERSIA

F3 PARŢIA

F4 DRANGIANA

G2 Marakanda (Samarkand)

G3 SOGDIANA

G3 BACTRIA

G3 ARIA

G4 ARACHOSIA

G4 GEDROSIA

H5 INDIA

[Alte locuri]

A2 GRECIA

A3 Maraton

A3 Atena

A3 Salamina

C1 SCIŢIA

C4 Elat (Elot)

C4 Tema

D4 ARABIA

[Munţi]

E3 M-ŢII ELBURZ

E4 M-ŢII ZAGROS

[Întinderi de ape]

B3 Marea Mediterană (Marea cea Mare)

C2 Marea Neagră

C5 Marea Roşie

E2 Marea Caspică

E4 Golful Persic

[Fluvii]

B4 Nilul

C3 Eufratul

D3 Tigrul

H4 Indusul

[Ilustrația de la pagina 24]

Pentru a ajunge la Babilon, oştile lui Cirus au trebuit să treacă munţii Zagros

[Ilustrația de la pagina 25]

Sus: Poarta Tuturor Naţiunilor, în Persepolis

[Ilustrația de la pagina 25]

În medalion: Mormântul lui Cirus, în Pasargades