Salt la conţinut

Salt la cuprins

„O mare mulţime“ aclamă regele

„O mare mulţime“ aclamă regele

Capitolul 16

„O mare mulţime“ aclamă regele

1, 2. (a) Cum a împlinit Iehova profeţia sa raportată în Isaia 60:22 ? (b) Ce adevăr biblic remarcabil a fost revelat în 1935?

PRIN intermediul profetului său, Iehova a declarat: „Cel mic va deveni o mie, şi cel neînsemnat o naţiune puternică. Eu însumi, Iehova, voi accelera lucrul acesta la timpul său“ (Isaia 60:22). Este într-adevăr minunat modul cum Dumnezeu a grăbit lucrurile. În 1935, la congresul pe care Martorii lui Iehova l-au ţinut la Washington (Statele Unite), a fost arătat că Iehova începuse să strîngă „o mare mulţime“ de „alte oi“, adică de oameni temători de Dumnezeu care, la ’venirea‘ Regatului vor obţine viaţă eternă pe un pămînt paradiziac. — Ioan 10:16; Apocalips 7:9.

2 Iată cum descrie Apocalips capitolul 7 această „mare mulţime“: „Apoi“, după ce „turma mică“ a moştenitorilor Regatului, al cărui număr se ridică la 144 000, a fost sigilată, s-a văzut apărînd „o mare mulţime pe care nimeni nu putea să o numere, din toate naţiunile şi triburile şi popoarele şi limbile“, stînd în picioare înaintea tronului lui Dumnezeu. Aceşti oameni recunosc domnia lui Iehova, aşa cum se exercită prin intermediul lui Isus Cristos, şi ei atribuie cu bucurie salvarea lor lui Dumnezeu şi Mielului. Clasa „altor oi“ nu trebuie neapărat să moară, căci după cum zice Scriptura, „aceştia sînt cei care vin din necazul cel mare“ pentru a moşteni viaţa eternă pe pămîntul curăţit. — Apocalips 7:4, 9, 10, 14; Luca 12:32.

3. (a) A devenit „cel mic“ într-adevăr „o mie“? (b) Cum poţi tu lua parte la împlinirea profeţiei din Apocalips 7:15–17 ?

3 Faci şi tu parte din această „mare mulţime“ de închinători? Eşti şi tu unul din cei 3 milioane şi mai bine de oameni care-l servesc pe Dumnezeu printr-un serviciu sfînt de la un capăt la altul al pămîntului? Este adevărat că trăieşti încă în lumea rea şi tiranică a lui Satan şi că poate întîlneşti dificultăţi în fiacare zi. Dar, dacă eşti una din „oile“ Domnului, beneficiezi de protecţia atentă a lui Dumnezeu. Tu nu mai ai de suferit foamea sau setea lipsei de hrană sau apă spirituală. Nu trebuie să te mai temi de defavoarea arzătoare a lui Dumnezeu, căci Mielul te paşte şi te conduce spre „izvoarele apelor vieţii“. Astfel figurativ vorbind, tu ai deja parte la împlinirea promisiunii următoare: „Şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.“ — Apocalips 7:15–17.

REGELE ÎŞI BINECUVÎNTEAZĂ „OILE“

4. Ce legătură întreţine Isus cu „turma mică“?

4 În timpurile biblice, şi în zilele noastre încă, păstorul oriental îşi cunoştea îndeaproape oile; el le chema pe fiecare pe nume. Cît despre oi, ele îi cunoşteau vocea şi îl urmau cînd trebuia să intre în staulul lor sau să iasă din acesta. În Ioan capitolul 10, Isus s-a servit de acest fapt pentru a ilustra în primul rînd relaţiile afectuoase care-l leagă strîns de „turma mică“ a sa compusă din 144 000 de discipoli unşi. El a declarat: „Eu sînt păstorul excelent şi eu îmi cunosc oile mele, iar oile mele mă cunosc pe mine întocmai după cum Tatăl mă cunoaşte şi eu cunosc pe Tatăl; şi eu renunţ la sufletul meu în favoarea oilor.“ Aceşti discipoli vor deveni membri ai „sămînţei“ lui Avraam, graţie căreia „toate familiile pămîntului“ vor fi binecuvîntate. — Ioan 10:14, 15; Geneza 12:3; Galateni 3:28, 29.

5. (a) Despre ce alte relaţii îmbucurătoare este vorba în Ioan 10:16? (b) Care sînt privilegiile acestor „alte oi“, şi ce speranţă au ele?

5 Pe de altă parte, ce relaţii întreţine „păstorul excelent“ cu familiile umane care vor trăi etern pe pămînt? Nişte relaţii care pentru ele, sînt o adevărată binecuvîntare. Astfel, în această privinţă, Isus a spus:

„Şi am alte oi, care nu sînt din staulul acesta, şi pe acelea trebuie să le aduc, şi ele vor asculta de glasul meu, şi vor deveni o singură turmă, un singur păstor.“

În zilele noastre, se poate vedea o „mare mulţime“ a acestor „alte oi“ care „pasc“ alături de „turma mică“. Cele două grupuri ascultă de comun acord de vocea păstorului lor predicînd „această veste bună a regatului (. . .) pe tot pămîntul locuit, ca mărturie tuturor naţiunilor“. Ferice de tine dacă faci parte din numărul acestor „oi“! (Ioan 10:16; Matei 24:14). Sub domnia Regatului, aceste „alte oi“ se vor număra cu miliardele, datorită învierii morţilor pe pămînt, cînd se va împlini scopul lui Dumnezeu de a popula planeta noastră cu oameni drepţi. — Geneza 1:28.

6. Cum rezultă din profeţia lui Isus epoca în care „alte oi“ trebuie să pară?

6 Că aceste „alte oi“ trebuie să apară la „încheierea sistemului de lucruri“ rezultă din ilustraţia cu care se termină profeţia lui Isus asupra „semnului“ prezenţei sale (Matei 24:3). El a declarat astfel:

„Cînd Fiul omului va sosi în gloria sa, şi toţi îngerii împreună cu el, atunci el se va aşeza pe tronul său glorios. Şi toate naţiunile vor fi adunate înaintea lui şi el îi va despărţi pe oameni unii de alţii aşa cum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile la dreapta sa, iar caprele la stînga sa“ (Matei 25:31–33).

Dar cum se efectuează această lucrare de separare, de vreme ce acest Rege glorios şi îngerii săi sînt invizibili ochilor omeneşti?

7. (a) Cum este condusă lucrarea de separare? (b) Ce trebuie să faci pentru a beneficia de o judecată favorabilă şi de ce?

7 Ea este condusă de îngerii sfinţi. (Apocalips 14:6–12; vezi Fapte 8:26–29; 10:1–8.) Iar ultimii membri ai „turmei mici“ care sînt încă pe pămînt, creştini pe care Matei 25:40 îi numeşte „fraţii“ Regelui sînt în fruntea lucrării de predicare a „veştii bune“. Regele judecă pe oameni în funcţie de atitudinea lor faţă de „fraţii“ săi şi faţă de mesajul Regatului pe care aceştia îl proclamă. El consideră că ceea ce oamenii fac fraţilor săi, lui îi fac. Cei ce dovedesc amabilitate faţă de „fraţii“ Regelui sînt asiguraţi că vor fi binecuvîntaţi. Eşti şi tu una dintre aceste persoane amabile? Evident că trebuie să faci mai mult, adică să accepţi mesajul Regatului din toată inima şi să devii un serv dedicat şi botezat al lui Iehova în numele lui Isus, căci „în nimeni altul nu există salvare“. — Fapte 4:12; Matei 25:35–40.

8. Cărei invitaţii îi putem răspunde, şi de realizarea căror promisiuni putem avea parte?

8 Dacă faci parte din numărul „altor oi“ ale Domnului, ce poţi spera? Ce va aduce pentru tine ascultarea de „glasul“ „păstorului excelent“, Regele? Pronunţînd judecata, Regele le spune celor ce se identifică cu „oile“ umile care se găsesc la dreapta sa, adică într-o poziţie de favoare: „Veniţi voi care aţi fost binecuvîntaţi de Tatăl meu, şi moşteniţi regatul care a fost pregătit pentru voi de la fundarea lumii.“ Tu poţi spera să primeşti binecuvîntările Regatului pe care Tatăl nostru ceresc le va acorda atunci cînd cei drepţi vor merge în viaţa eternă (Matei 25:34, 46). Da, tu te poţi aştepta să iei parte la împlinirea a numeroase profeţii, cum sînt cele ce au fost consemnate de Isaia şi care în legătură cu Iehova declară: „El va înghiţi realmente moartea pentru totdeauna şi Domnul Suveran Iehova va şterge, cu certitudine, lacrimile de pe toate feţele. Şi el va ridica batjocura poporului său de pe tot pămîntul, căci Iehova însuşi a spus aceasta.“ Cei răi nu vă vor mai putea batjocori mult timp, căci Dumnezeu promite că toţi cei ce speră în Iehova vor participa la un adevărat „banchet“ al lucrurilor bune pe un „pămînt nou“. Nu-i aşa că şi tu ai dori să participi la acest „banchet“? — Isaia 25:6–9; 66:22.

„CAPRELE“ ŞI PERSECUŢIILE

9, 10. (a) De ce nu este uşor să perseverezi pe calea dreptăţii? (b) Ce atitudine ar trebui să adopţi faţă de adversarii Regatului, şi ce ajutor poţi spera să primeşti de la Dumnezeu?

9 Probabil nu-ţi este uşor să perseverezi pe calea dreptăţii în aceste „zile din urmă“. Poate că Satan şi cei înşelaţi de el îşi vor bate joc de tine, în timp ce pun la cale o ultimă tentativă de distrugere a pămîntului şi a omenirii de pe el (2 Petru 3:3, 4; 2 Timotei 3:1). Cînd vizitezi pe semenii tăi pentru a le transmite mesajul Regatului, întîlneşti poate oameni a căror atitudine este comparabilă cu cea a „caprelor“; ei se arată indiferenţi, grosolani şi deseori de-a dreptul ostili. — Matei 25:33, 42–45.

10 Totuşi, ţie care eşti o „oaie“ a Domnului, nu ţi se cere să hotărăşti dacă vreo persoană este sau nu o „capră“. Acest lucru îl face Regele, şi nu „oile“ sale de pe pămînt. (Compară Romani 14:10–12.) Poate vei întîlni opoziţii din cauză că eşti un predicator al „veştii bune“, dar să şti că Dumnezeu îţi va da putere de a-i îndeplini voinţa, după cum arată apostolul Petru prin cuvintele: „Dumnezeul oricărei favori nemeritate (. . .) va sfîrşi el însuşi formarea voastră, vă va face fermi, vă va face tari.“ (1 Petru 5:10; vezi 2 Corinteni 12:10.) Pe de alta parte, apostolul Pavel ne adresează acest excelent îndemn: „Nu zăboviţi în treburile voastre. Fiţi înflăcăraţi de spirit. Serviţi-i lui Iehova ca sclavi. Bucuraţi-vă în speranţă. Suportaţi în necaz. Perseveraţi în rugăciune.“ — Romani 12:11, 12.

11. Care poate fi rezultatul fericit al unei conduite exemplare?

11 Fidelitatea ta în serviciul lui Iehova, rugăciunile fierbinţi pe care i le adresezi şi conduita ta creştină exemplară pot determina pe unele persoane, care la început păreau a fi „capre“, să-şi schimbe atitudinea dovedindu-se „oi“. Conduita răbdătoare şi respectuoasă a femeilor creştine a cauzat adesea ca soţii lor necredincioşi să fie cîstigaţi „fără cuvînt“ (1 Petru 3:1, 2). Noi nu vrem să-i vedem pe oameni mergînd la moarte eternă, ci dorim mai degrabă să-i ajutăm să se dezbrace de înclinaţiile lor comparabile cu cele ale caprelor şi să obţină astfel viaţă eternă. — Matei 25:41, 46.

„OILE“ FIDELE RĂMÎN INTEGRE

12. Cum s-au sprijinit reciproc „fraţii“ Regelui şi „oile“ în timpul nostru?

12 Să remarcăm că, potrivit parabolei lui Isus, „oile“ s-au străduit să vină în ajutorul „fraţilor“ Regelui cînd aceştia au fost bolnavi sau în închisoare. În timpul nostru, în anumite părţi ale lumii, privaţiunile, persecuţiile, bolile şi închisoarea au afectat nu numai pe membrii „turmei mici“, ci şi pe „alte oi“ care servesc în unitate cu ei în mod fidel. Astfel, în perioada 1933—1945, cînd dictatorul nazist Hitler visa să devină, stăpînul lumii, Martorii lui Iehova au suferit persecuţii crude, mai întîi în ţările naziste şi fasciste, iar apoi în toate ţările care au participat la război. Mulţi membri ai „turmei mici“ şi ai „altor oi“ ale Domnului au fost ucişi. Dar ei au cîştigat o măreaţă victorie păstrîndu-şi ferm integritatea faţă de Rege şi Regatul său.

13, 14. Ce contrast s-a constatat între poziţia adoptată de religiile creştinătăţii şi cea a Martorilor lui Iehova?

13 Contrastul dintre faptele de compromis ale religiilor creştinătăţii şi integritatea Martorilor lui Iehova în încercări a reprezentat obiectul a numeroase comentarii din partea istoricilor. De exemplu, Paul Johnson (în cartea A History of Christianity‚ publicată la Londra în 1976) în legătură cu bisericile catolice şi evanghelice din Germania hitleristă, spune: „În general amîndouă bisericile au sprijinit din plin regimul. Episcopii catolici s-au bucurat că statul german punea din nou un mare accent pe autoritate. Adresîndu-se tinerilor catolici în catedrala din Treves, episcopul Bornewasser a declarat: «Cu capul sus, şi pasul înainte, noi am intrat în noul Reich şi sîntem gata să-l servim cu toată puterea trupului nostru şi cu tot sufletul nostru.» În ianuarie 1934, Hitler a avut o întrevedere cu doisprezece conducători evanghelici, iar apoi aceştia au (. . .) publicat un comunicat potrivit căruia «capii bisericii evanghelice germane îşi afirmau în unanimitate loialitatea necondiţionată faţă de al Treilea Reich şi faţă de conducătorul acestuia.»“

14 Apoi, autorul vorbeşte despre puţinele persoane dintre aşa numiţii creştini care „au rămas lîngă principiile lor“, adăugînd: „Cei mai curajoşi au fost Martorii lui Iehova care, chiar de la început, au opus regimului în mod deschis doctrinele lor şi au suferit în consecinţă. Ei au refuzat orice cooperare cu statul nazist despre care afirmau că este total lipsit de Dumnezeu. Mulţi au fost condamnaţi la moarte pentru că au refuzat serviciul militar (. . .); alţii au ajuns la Dachau sau în azilurile de alienaţi mintali. O treime dintre ei au fost efectiv omorîţi, şi 97 la sută au suferit persecuţii într-un fel sau altul. Acesta a fost singurul grup de creştini care a stîrnit admiraţia lui Himmler.“

15. (a) Ce părere ai de scrisoarea reprodusă pe pagina alăturată? (b) Ce s-a străduit Satan să facă în cursul celui de-al doilea război mondial, şi ce fapt arată că nu i-a reuşit?

15 Decît să renunţe la integritatea lor, tinerii Martori au înfruntat mai degrabă întemniţările şi execuţiile, nu ca pacifişti ci ca creştini neutri, susţinători ai Regatului lui Dumnezeu aşa cum mărturiseşte „ultima scrisoare“ tipică a unui Martor, scrisoare pe care o reproducem aici. Pe tot pămîntul, atît în teritoriile Axei cît şi a Aliaţilor, „fraţii“ Regelui şi tovarăşii lor, „oile“, au fost chinuiţi, bătuţi, întemniţaţi şi maltrataţi. Dar în acest război spiritual ei au ieşit învingători. Diavolul n-a izbutit să le distrugă fidelitatea faţă de Regat. Ca şi Isus, ei au demonstrat că nu fac „parte“ din lumea condamnată a lui Satan. — Ioan 15:19.

PROGRAMUL DE INSTRUIRE AL REGATULUI

16, 17. (a) Ce program de instruire şi ce lucrare cu caracter de extindere au început atunci? (b) Ce putem zice în legătură cu roadele produse de această lucrare?

16 J.F. Rutherford, preşedintele Societăţii Watch Tower, a murit în 1942 şi a fost succedat de Nathan H. Knorr. La scurt timp, în toate adunările Martorilor lui Iehova s-au introdus programa de Şcoală a serviciului teocratic care s-au dovedit extrem de utile, deoarece ele au dat Martorilor, bărbaţi şi femei, o instruire spirituală care le-a permis să prezinte mesajul Regatului la semenii lor într-un mod mai eficace şi mai convingător. În cursul anilor, au fost publicate diverse manuale de studiu pentru această şcoală. Activitatea misionară n-a fost nici ea neglijată. La 1 februarie 1943 a fost deschisă Watchtower Bible School of Gilead (Şcoala biblică Galaad a Turnului de veghere) în statul New York. Mii de slujitori cu timp deplin (sau „pionieri“) experimentaţi proveniţi din numeroase regiuni ale globului au fost invitaţi aici. Au fost instruiţi, apoi au fost trimişi pe „tot pămîntul“ pentru a predica „această veste bună a regatului“. — Matei 24:14; Romani 10:18.

17 Această campanie mondială de instruire a dat roade minunate. Astăzi, la sfîrşitul anilor 1980, se împărtăşesc din pîinea şi vinul simbolic cu ocazia comemorării anuale a morţii lui Isus, circa 9 000 de creştini care, prin această participare îşi exprimă speranţa de a fi uniţi cu Cristos în Regatul ceresc. Astfel, din ce în ce mai mulţi „fraţi“ ai Regelui îşi sfîrşesc alergarea pămîntească în integritate. În schimb, numărul celorlalţi asistenţi, adică al celor care speră să trăiască etern pe pămînt ca supuşi ai Regatului, se ridică acum circa 8 milioane. În cele peste 52 000 de adunări ale Martorilor lui Iehova care există actualmente în lume, „marea mulţime“ este cea care efectuează cea mai mare parte a lucrării de mărturie. Ce privilegiu de a putea participa la aceasta!

18. (a) Cum a continuat să servească „sclavul fidel şi prevăzător“? (b) La ce lucrare colosală poţi şi tu să participi acum?

18 Deşi membrii rămăşiţei unse a „turmei mici“ a lui Isus sînt din ce în ce mai puţini, această clasă a „sclavului fidel şi prevăzător“ continuă să conducă lucrarea Regatului (Matei 24:45–47). În vederea acestui fapt, clasa aceasta acţionează prin intermediul unui colegiu central [sau corpul conducător], aşa cum era cazul şi în adunarea creştină din secolul întîi (Fapte 15:6; Luca 12:42–44). La moartea lui N.H. Knorr, în 1977, Frederick W. Franz, în vîrstă de 83 de ani, a devenit al patrulea preşedinte al Societăţii Watch Tower. La 1 iulie 1979, The Watchtower (Turnul de veghere) însuşi a devenit centenar. Acest periodic are în urma lui un secol de mărturie despre Regat. Da, atît prin intermediul scrisului, cît şi prin cuvinte, „această veste bună“ despre Regatul acum stabilit a fost proclamată pe tot pămîntul ca mărturie. Eşti şi tu din numărul celor care au privilegiul să participe la această lucrare, imitînd pe Isus? Pavel ne îndeamnă:

„Prin el să-i oferim întotdeauna lui Dumnezeu o jertfă de laudă, adică rodul buzelor care fac o declaraţie publică pentru numele său.“ — Evrei 13:15.

19. (a) Care este conduita ce implică „inima“ şi „gura“, conduită pe care Pavel ne sfătuieşte s-o urmăm? (b) Ce întrebări potrivite se pun aici, şi cum răspunzi la ele?

19 Într-o altă scrisoare, apostolul Pavel a declarat: „Cu inima se exercită credinţă pentru dreptate, dar cu gura se face o declaraţie publică pentru salvare“ (Romani 10:10). Exerciţi şi tu credinţă în „vestea bună“ care îndreaptă acum atenţia spre Regatul lui Dumnezeu stabilit în ceruri în 1914? Faci şi tu „declaraţia publică pentru salvare“, rugîndu-te totodată „să vină“ Regatul lui Dumnezeu, cu toată puterea sa de distrugere pentru a înlătura organizaţia lui Satan? Vorbeşti cu zel „în public şi din casă în casă“ despre binecuvîntările pe care Regatul le va aduce în curînd pentru întreaga omenire cînd voinţa lui Dumnezeu se va face „precum în cer aşa şi pe pămînt“? Sprijineşti în mod fidel pe creştinii adevăraţi care aparţin clasei unse a „scavului fidel şi prevăzător“ ce continuă să dea exemplu în privinţa proclamării mesajului Regatului pe tot pămîntul şi pînă la extremităţile pămîntului locuit şi facerii de discipoli din oamenii tuturor naţiunilor, botezîndu-i şi învăţîndu-i? — Matei 6:10; 24:14, 45–47; 28:19, 20; Fapte 5:42; 20:20; Romani 10:18.

20. De ce mare privilegiu poţi avea parte încă de pe acum?

20 Tu poţi avea parte de un mare privilegiu astăzi servind în acest mod printr-un serviciu sfînt, zi şi noapte înaintea tronului lui Dumnezeu. Tu te pregăteşti totodată să faci parte din „marea mulţime“ care va moşteni viaţă eternă pe un pămînt devenit magnific (Apocalips 7:9–17). Dar, mai întîi trebuie ca Regatul „să vină“ pentru a purta războiul de la Armaghedon. Dar ce va însemna Armaghedonul pentru pămînt şi locuitorii săi?

[Întrebări de studiu]

[Chenarul de la pagina 159]

NEUTRU PÎNĂ LA MOARTE

În timpul celui de-al doilea război mondial, mulţi tineri martori ai lui Iehova şi-au plătit cu viaţa neutralitatea lor. Scrisoarea reprodusă mai jos este un exemplu tipic al ‘ultimelor scrisori‘ pe care aceşti Martori curajoşi le-au scris familiilor lor. Aceasta a fost scrisă de un tînăr bărbat din Alsacia-Lorena, pe nume Marcel Sutter, în vîrstă de 23 de ani, cu cîteva ore înainte de a fi decapitat la închisoarea din Torgau, Germania, în august 1942.

„Mult iubiţii mei părinţi şi surori!

Cînd veţi primi această scrisoare, eu nu voi mai fi în viaţă. Numai cîteva ore mă mai separă de moarte. Vă rog, fiţi tari şi curajoşi. Nu plîngeţi, căci eu am învins. Mi-am sfîrşit alergarea şi mi-am păstrat credinţa. Iehova să mă susţină pînă la sfîrşit. Timpul care ne mai desparte de Domnul Isus Cristos este scurt. În curînd ne vom revedea într-o lume minunată unde va domni pacea şi dreptatea. Mă bucur gîndindu-mă la acea zi cînd nu vor mai exista gemete! Oh, ce minunată va fi aceasta! Doresc cu ardoare pacea. În ultimele mele ceasuri, eu mă gîndesc mult la voi şi simt puţină amărăciune în inimă, deoarece nu pot să vă dau un sărut de adio. Dar răbdare, timpul cînd Iehova va justifica numele său şi va dovedi întregii creaţii că el este adevăratul Dumnezeu, este aproape. Vreau acum să-mi dedic ultimele mele ore lui Dumnezeu, aşa că închei această scrisoare zicîndu-vă la revedere pînă ne vom revedea în curînd. Lăudat să fie Dumnezeul nostru, Iehova! Vă îmbrăţişez din toată inima.

Al vostru fiu şi frate,

Marcel“