De unde putem şti că există Dumnezeu
Partea a 3-a
De unde putem şti că există Dumnezeu
1, 2. Ce principiu ne ajută să stabilim dacă există Dumnezeu?
O MODALITATE de a stabili dacă există Dumnezeu constă în aplicarea acestui principiu bine cunoscut: Ceea ce este făcut trebuie să aibă un făuritor. Cu cât mai complicat este lucrul făcut, cu atât mai capabil trebuie să fie făuritorul.
2 De exemplu, priviţi de jur împrejur în locuinţa dumneavoastră. Masa, scaunele, biroul, patul, vasele, farfuriile şi celelalte ustensile folosite pentru a servi masa, toate trebuie să aibă un făuritor, aşa cum au şi zidurile, duşumeaua şi plafonul. Şi totuşi, aceste lucruri sunt relativ simple. Întrucât nişte lucruri simple trebuie să aibă un făuritor, nu este oare logic să acceptăm că lucrurile complexe trebuie să aibă un făuritor şi mai inteligent?
Impresionantul nostru univers
3, 4. Cum ne ajută universul să aflăm dacă există Dumnezeu?
3 Un ceasornic trebuie să aibă un făuritor. Ce se poate spune despre sistemul nostru solar, infinit mai complex, din care fac parte Soarele şi planetele care se rotesc de secole în jurul lui, cu o precizie de fracţiuni de secundă? Ce se poate spune despre impresionanta galaxie din care facem parte, numită Calea Lactee, care conţine peste 100 de miliarde de stele? V-aţi oprit vreodată noaptea să priviţi cu atenţie Calea Lactee? Nu-i aşa că aţi rămas impresionat? Atunci, gândiţi-vă la universul extraordinar de imens care conţine nenumărate miliarde de galaxii de felul Căii Lactee! În plus, corpurile cereşti efectuează de secole o mişcare atât de exactă, încât au fost comparate cu cronometrele de precizie.
4 Dacă un ceasornic, care este un lucru relativ simplu, presupune existenţa unui făuritor, cu siguranţă că universul, care este infinit mai complex şi mai impresionant, presupune existenţa unui proiectant şi a unui făuritor. Iată de ce, Biblia ne invită să ‘ne ridicăm ochii în sus şi să vedem’, iar apoi întreabă: „Cine a creat aceste lucruri?“ Tot ea ne dă şi răspunsul: „Este Acela [Dumnezeu] care face să iasă armata lor după număr, care le cheamă pe toate pe nume. Datorită abundenţei energiei dinamice, el fiind şi viguros în putere, nici unul dintre ele nu lipseşte“ (Isaia 40:26, NW). Astfel, universul îşi datorează existenţa unei puteri invizibile şi inteligente care deţine controlul — Dumnezeu.
Pământul — o planetă concepută în mod excepţional
5–7. Ce aspecte referitoare la Pământ atestă că acesta are un Proiectant?
5 Cu cât savanţii studiază mai mult Pământul, cu atât îşi dau mai bine seama că acesta este conceput în mod excepţional pentru a servi drept locuinţă pentru oameni. El se află la distanţa optimă de soare pentru a primi cantitatea potrivită de lumină şi de căldură. În decurs de un an, Pământul efectuează o rotaţie în jurul soarelui, având cea mai bună înclinaţie a axei, lucru care face posibil ca în multe părţi ale lui să apară anotimpurile. De asemenea, în interval de 24 de ore pământul se roteşte în jurul propriei sale axe, fapt care dă naştere la perioade regulate de lumină şi de întuneric. Are o atmosferă care conţine amestecul optim de gaze, astfel încât noi putem respira şi putem fi protejaţi de radiaţiile dăunătoare provenite din spaţiul cosmic. Planeta dispune şi de două elemente vitale, apa şi solul, necesare pentru producerea hranei.
6 Fără conlucrarea tuturor acestor factori, precum şi a altora, viaţa ar fi imposibilă. Să fie toate acestea o întâmplare? Science News declară: „Se pare că asemenea condiţii deosebite şi precise nu ar fi putut să apară din întâmplare“. Într-adevăr, nu ar fi putut. Ele au presupus un proiect conceput de un Proiectant minunat care a avut un scop.
7 Dacă aţi intra într-o casă frumoasă şi aţi constata că este aprovizionată din abundenţă cu hrană, că dispune de un sistem excelent de încălzire şi de aer condiţionat, precum şi de o bună instalaţie de furnizare a apei, ce concluzie aţi trage? Că toate acestea au venit în existenţă singure? Nu, cu siguranţă aţi trage concluzia că o persoană inteligentă le-a conceput şi le-a făcut cu mare grijă. Şi pământul a fost conceput şi făcut cu mare grijă pentru a le furniza locuitorilor săi cele necesare, el fiind mult mai complex şi mai bine aprovizionat decât oricare casă.
8. Ce alte lucruri cu care este înzestrat pământul demonstrează grija iubitoare a lui Dumnezeu faţă de noi?
8 Gândiţi-vă, de asemenea, la numeroasele lucruri care ne fac viaţa mai plăcută. Priviţi imensa varietate de flori frumos colorate, cu parfumul lor atrăgător care-i bucură pe oameni. Apoi, există o mare varietate de alimente care au un gust delicios. Există păduri, munţi, lacuri şi alte creaţii care ne desfată privirile. În plus, ce se poate spune despre minunatele apusuri de soare care ne intensifică bucuria de a trăi? Iar în ce priveşte regnul animal, oare nu ne încântă zbenguiala nostimă şi comportamentul afectuos al căţeluşilor, al pisicuţelor şi al altor pui de animale? Aşadar, pământul ne oferă multe surprize plăcute, care nu sunt neapărat necesare pentru susţinerea vieţii. Acestea dovedesc faptul că pământul a fost conceput într-un mod plin de grijă iubitoare pentru ca noi, oamenii, nu doar să existăm, ci să ne şi bucurăm de viaţă.
9. Cine a întocmit Pământul, şi în ce scop?
9 Prin urmare, concluzia raţională este să-l recunoaştem pe Donatorul tuturor acestor lucruri, aşa cum a făcut scriitorul biblic care a spus despre Iehova Dumnezeu: „Tu ai făcut cerurile şi pământul!“. Cu ce scop? În răspunsul său, el îl descrie pe Dumnezeu ca fiind cel „care a întocmit pământul, l-a făcut şi l-a întărit, l-a creat nu ca să fie pustiu, ci l-a întocmit ca să fie locuit“. — Isaia 37:16; 45:18.
Uluitoarea celulă vie
10, 11. De ce este atât de uluitoare o celulă vie?
10 Ce se poate spune despre lucrurile vii? Oare ele nu trebuie să aibă un făuritor? Să ne gândim, de exemplu, la câteva dintre uluitoarele aspecte ale unei celule vii. În cartea sa Evolution: A Theory in Crisis, specialistul în biologie moleculară Michael Denton afirmă: „Chiar cele mai simple dintre toate sistemele vii existente astăzi pe pământ, bacteriile, sunt extrem de complexe. Cu toate că cele mai mici bacterii sunt nişte celule incredibil de minuscule, . . . fiecare este, de fapt, o adevărată uzină microminiaturizată conţinând mii de piese perfect concepute pentru a forma un complex mecanism molecular . . . mult mai complicat decât orice maşină construită de om şi absolut fără egal în lumea abiotică“.
11 Referitor la codul genetic din interiorul fiecărei celule, el afirmă: „Capacitatea ADN-ului de a stoca informaţii o depăşeşte cu mult pe cea a oricărui alt sistem cunoscut; acesta este atât de eficient, încât toate informaţiile necesare pentru a identifica un organism atât de complex cum este cel al omului cântăresc mai puţin de câteva miliardimi de gram. . . . În comparaţie cu gradul de inventivitate şi de complexitate de care dă dovadă mecanismul molecular al vieţii, chiar cele mai avansate produse ale noastre par primitive. Suntem umiliţi“.
12. Ce a afirmat un savant în legătură cu originea celulei?
12 Denton adaugă: „Complexitatea celui mai simplu tip de celulă este atât de mare, încât este imposibil de acceptat ideea că un asemenea lucru s-ar fi putut asambla dintr-odată, în urma unui foarte improbabil eveniment fantastic“. Aceasta trebuie să fi avut un proiectant şi un făuritor.
Incredibilul nostru creier
13, 14. De ce este creierul şi mai extraordinar decât o celulă vie?
13 Acest savant mai spune: „În ce priveşte complexitatea, o celulă separată este nimic în comparaţie cu un sistem de felul creierului unui mamifer. Creierul uman conţine aproximativ zece miliarde de celule nervoase. Fiecare celulă nervoasă formează în zonă aproximativ între zece mii şi o sută de mii de fibre de conexiune prin care se realizează contactul cu alte celule nervoase din creier. În ansamblu, numărul total al conexiunilor din creierul uman se apropie de cifra de . . . un miliard de milioane“.
14 Denton continuă: „Chiar dacă numai o sutime din conexiunile care au loc în creier ar fi realizate cu precizie, totuşi, acestea ar reprezenta un sistem conţinând un număr de conexiuni precise mult mai mare decât cel pe care-l conţine întreaga reţea de comunicaţii existentă pe Pământ“. Apoi, el întreabă: „Se putea oare ca asamblarea unui asemenea sistem să se fi produs printr-un proces care a avut loc în mod cu totul întâmplător?“ Evident, răspunsul este negativ. Creierul trebuie să fi avut un Proiectant şi un Făuritor plin de iubire.
15. Care sunt comentariile altor savanţi în legătură cu creierul?
15 În comparaţie cu creierul uman, chiar şi cele mai moderne calculatoare par primitive. Redactorul ştiinţific Morton Hunt a spus: „Memoria noastră activă înmagazinează de miliarde de ori mai multe informaţii decât un mare calculator ştiinţific modern“. Astfel, neurochirurgul Robert J. White trăgea următoarea concluzie: „Nu am de ales decât să recunosc existenţa unei Inteligenţe superioare, capabilă să conceapă şi să realizeze incredibila relaţie care există între creier şi gândire — relaţie care depăşeşte cu mult capacitatea de înţelegere a omului . . . Sunt nevoit să cred că toată această relaţie are un început inteligent, că Cineva stă la originea ei“. De asemenea, trebuie să fi existat Cineva care s-a îngrijit de acest lucru.
Extraordinarul sistem sanguin
16–18. a) În ce privinţe este extraordinar sistemul sanguin? b) Ce concluzie ar trebui să tragem?
16 Să ne gândim, de asemenea, la extraordinarul sistem sanguin care transportă substanţe nutritive şi oxigen şi are rol protector împotriva infecţiilor. Cu privire la globulele roşii, care constituie o componentă principală a acestui sistem, cartea ABC’s of the Human Body afirmă: „O singură picătură de sânge conţine peste 250 de milioane de celule sanguine distincte . . . Corpul conţine probabil 25 de trilioane de celule sanguine, suficient de multe pentru a acoperi, dacă ar fi împrăştiate, patru terenuri de tenis. . . . Înlocuirea lor se face într-un ritm de trei milioane de celule noi pe secundă“.
17 Referitor la globulele albe, o altă componentă a extraordinarului sistem sanguin, aceeaşi sursă ne spune: „În timp ce globulele roşii sunt doar de un singur fel, globulele albe există într-o mare varietate, fiecare tip fiind capabil să lupte într-un mod diferit în cadrul bătăliilor date în organism. De pildă, un anumit tip de globule albe distruge celulele moarte. Alte tipuri produc anticorpi care luptă împotriva viruşilor, detoxifică substanţele străine sau, pur şi simplu, mănâncă şi digeră bacteriile“.
18 Cât de uluitor şi cât de superior organizat este acest sistem! Cu siguranţă că ceva care este atât de bine organizat şi asigură o protecţie atât de completă trebuie să aibă un organizator foarte inteligent şi iubitor — Dumnezeu.
Alte minunăţii
19. Ce concluzie tragem despre ochi în comparaţie cu aparatele fabricate de om?
19 În corpul uman există multe alte minunăţii. Una dintre acestea este ochiul, care este atât de superb conceput, încât nici o cameră de luat vederi nu-l poate imita. Astronomul Robert Jastrow a spus: „Ochiul pare să fi fost proiectat; nici un constructor de telescoape n-ar fi putut să-l facă mai bine“. Iar publicaţia Popular Photography consemnează: „Ochiul uman percepe o gamă mult mai largă de detalii decât un aparat de filmat. El vede în trei dimensiuni, cu un unghi de deschidere extrem de larg, fără distorsiuni, în continuă mişcare . . . A compara camera de luat vederi cu ochiul uman înseamnă a face o analogie nepotrivită. Ochiul uman este mai curând un supercomputer incredibil de avansat, înzestrat cu inteligenţă artificială, cu capacităţi de procesare a informaţiilor, cu viteze şi cu moduri de operare care depăşesc cu mult orice aparat, computer sau cameră de luat vederi fabricate de om“.
20. Care sunt alte câteva aspecte remarcabile ale corpului uman?
20 Să ne gândim, de asemenea, la modul în care cooperează toate aceste organe complexe ale corpului, fără vreun efort conştient din partea noastră. De exemplu, noi introducem în stomac diverse alimente şi băuturi, totuşi organismul le transformă şi produce energie. Încercaţi să introduceţi o asemenea varietate de produse în carburatorul unui automobil şi vedeţi cât de departe merge! Să mai amintim şi miracolul naşterii, aducerea pe lume a unui bebeluş drăgălaş — o copie a părinţilor săi — în numai nouă luni. Şi ce se poate spune despre capacitatea unui copil, care are numai câţiva anişori, de a învăţa să vorbească o limbă complexă?
21. Ce spun persoanele rezonabile, când iau în considerare minunăţiile existente în corpul uman?
21 Da, numeroasele şi complexele componente ale corpului uman, uluitor create, ne umplu de veneraţie. Nici un inginer nu ar putea face o copie a acestor lucruri. Ar fi oare posibil ca acestea să fie doar produsul întâmplării oarbe? Categoric, nu. Dimpotrivă, când iau în considerare toate aspectele minunate ale corpului uman, persoanele rezonabile spun la fel ca psalmistul: „Te voi lăuda [Dumnezeule] că m-ai făcut într-un mod înfricoşător şi admirabil. Minunate sunt lucrările Tale“. — Psalmul 139:14.
Constructorul suprem
22, 23. a) De ce ar trebui să recunoaştem existenţa Creatorului? b) Ce declară pe drept cuvânt Biblia despre Dumnezeu?
22 Biblia afirmă: „Orice casă e zidită de către cineva, iar Ziditorul a toate este Dumnezeu“ (Evrei 3:4, Biblia Ortodoxă). Întrucât orice casă, chiar şi cea mai simplă, trebuie să aibă un constructor, atunci universul, care este mult mai complex, precum şi extraordinara varietate a formelor de viaţă de pe pământ trebuie să fi avut, de asemenea, un constructor. Şi, întrucât recunoaştem existenţa oamenilor care au inventat aparate cum ar fi avionul, televizorul, computerul, oare n-ar trebui să recunoaştem şi existenţa Celui care i-a dat omului creierul cu care face astfel de lucruri?
23 Biblia îl recunoaşte, numindu-l „adevăratul Dumnezeu, Iehova, Creatorul cerurilor şi Cel Mare care le-a întins; Cel care a desfăşurat pământul şi produsul lui, Cel care dă suflare poporului de pe el“ (Isaia 42:5, NW). Biblia declară pe drept cuvânt: „Vrednic eşti Doamne [Iehova, NW] şi Dumnezeul nostru, să primeşti slava, cinstea şi puterea, pentru că Tu ai creat toate şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost create“. — Apocalipsa 4:11.
24. De unde putem şti că există Dumnezeu?
24 Da, putem şti că există Dumnezeu datorită lucrurilor pe care le-a făcut. Căci „însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi divinitatea Lui se văd lămurit, de la crearea lumii, fiind înţelese de minte, prin lucrurile făcute de El“. — Romani 1:20.
25, 26. De ce folosirea greşită a unui lucru nu constituie un argument că acesta nu are un făuritor?
25 Faptul că un lucru creat este folosit în mod greşit nu înseamnă că acesta nu are un făuritor. Un avion poate fi folosit în scopuri paşnice, ca avion de pasageri. Dar el poate fi folosit şi în scopuri distructive, ca bombardier. Folosirea acestuia într-un mod nefast nu dă de înţeles că nu are făuritor.
26 Tot astfel, faptul că atât de des oamenii s-au dovedit răi nu înseamnă că nu au avut un Făuritor, că nu există Dumnezeu. Prin urmare, Biblia face în mod corect următoarea remarcă: „Făţarnici ce sunteţi! Oare olarul trebuie privit ca lutul, sau poate lucrarea lui să zică despre lucrător: «Nu m-a făcut el»? Sau poate vasul să zică despre cel ce l-a format: «El nu se pricepe»?“ — Isaia 29:16.
27. De ce ne putem aştepta ca Dumnezeu să ne dea răspuns la întrebările referitoare la suferinţă?
27 Creatorul şi-a dovedit înţelepciunea prin uluitoarea complexitate a ceea ce a creat. El a demonstrat că se îngrijeşte cu adevărat de noi, întocmind pământul exact aşa cum trebuie pentru a se putea trăi pe el, formându-ne corpul şi mintea într-un mod atât de minunat şi creând atât de multe lucruri pentru bucuria noastră. Fără îndoială că el va demonstra o înţelepciune şi o afecţiune asemănătoare, făcându-ne cunoscut răspunsul la întrebări cum ar fi: De ce a permis Dumnezeu suferinţa? Ce va face el în această privinţă?
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiei de la pagina 5]
Pământul, cu atmosfera sa protectoare, este o locuinţă excepţională, concepută pentru noi de către un Dumnezeu iubitor.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 6]
Pământul a fost întocmit cu grijă iubitoare, astfel încât noi să ne putem bucura pe deplin de viaţă.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 7]
‘Creierul conţine mai multe conexiuni decât întreaga reţea de comunicaţii de pe Pământ.’ — Un specialist în biologie moleculară
[Legenda fotografiei de la pagina 8]
„Ochiul pare să fi fost proiectat; nici un constructor de telescoape n-ar fi putut să-l facă mai bine.“ — Un astronom
