Capitolul 18

Loialitate faţă de organizaţia vizibilă de astăzi a lui Dumnezeu

1, 2. Cum trebuie înţeles Psalmul 50:5?

ÎN PSALMUL 16:10 citim: „Tu nu vei abandona sufletul meu în Şeol. Nu vei permite ca loialul tău să vadă groapa.“ Iar Psalmul 50:5 spune: „Adunaţi-i la mine pe cei loiali mie, pe cei care încheie legămîntul meu deasupra jertfei.“ Cei care încheie legămîntul lui Iehova furnizează în acelaşi timp şi „jertfa“? Nu, nici unul dintre aceşti loiali nu îşi ’jertfesc‘ propria persoană, dîndu-şi corpul de carne pentru a încheia un pact cu Dumnezeu.

² Dar cum este încheiat atunci legămîntul? Deasupra ’jertfei‘ ’celui loial‘, al cărui suflet nu a fost abandonat în Şeol, şi pe care Dumnezeu l-a înviat din morţi. Apostolul Petru a aplicat Psalmul 16:10 la Isus Cristos şi a continuat spunînd: „El [David] a văzut dinainte învierea lui Cristos şi a vorbit despre ea, spunînd că n-a fost abandonat în Hades, nici carnea sa n-a văzut descompunerea. Pe acest Isus Dumnezeu l-a înviat.“ — Fapte 2:25, 27, 31, 32.

3. Cine sînt cei adunaţi, în conformitate cu ordinul dat în Psalmul 50:5, şi de ce anume ar trebui ei să fie impulsionaţi să-i rămînă loiali lui Dumnezeu?

³ Acest Isus înviat este Mediatorul noului legămînt, şi tocmai pe baza jertfei sale a fost validat  noul legămînt (Evrei 9:15, 17). Prin urmare, cine sînt aceia care trebuie să fie adunaţi în conformitate cu ordinul dat în Psalmul 50:5? Sînt discipolii lui Isus care sînt admişi în noul legămînt în virtutea jertfei sale. Recunoştinţa pe care ei o manifestă faţă de Iehova pentru această jertfă incomparabilă ar trebui să-i determine să-i rămînă loiali.

4, 5. (a) Ce a reuşit să facă Satan Diavolul în cursul primului război mondial, în timp ce se străduia să distrugă organizaţia vizibilă a lui Iehova? (b) Unde au fost transferate birourile Societăţii, şi de ce? (c) În paralela modernă a Psalmului 137:1, care au fost sentimentele rămăşiţei fidele văzînd paralizată organizaţia lui Dumnezeu?

⁴ Cînd Regatul lui Iehova a fost stabilit în ceruri în 1914, naţiunile s-au dezlănţuit cu furie împotriva acestui Regat, angajîndu-se în primul conflict mondial, iar Dumnezeu le-a permis acest lucru (Psalm 2:1, 2). Prin intermediul acestui război, Satan Diavolul a încercat să distrugă partea vizibilă a organizaţiei lui Iehova. El a reuşit să facă în aşa fel încît preşedintele Societăţii Watch Tower să fie întemniţat în penitenciarul federal din Atlanta în Statele Unite, împreună cu încă şapte reprezentanţi ai acestei societăţi.

⁵ Din cauza persecuţiilor, birourile de la sediul din Brooklyn, New York, au fost transferate într-un imobil din Pittsburgh, Pennsylvania. Scopul acestei mutări a fost de a se putea continua publicarea periodicului The Watch Tower (Turnul de veghere). Glorificarea cerească a celor fideli era aşteptată ca un lucru iminent. Dar acei membri ai rămăşiţei erau gata să plîngă văzînd organizaţia lui Iehova persecutată şi paralizată. — Psalm 137:1.

 Loialitate în timpul detenţiei

6–8. Cum s-a dovedit preşedintele Societăţii, J.F. Rutherford, loial organizaţiei lui Iehova în timpul detenţiei sale?

⁶ Fiind loial organizaţiei lui Iehova în timpul detenţiei sale, la 25 decembrie 1918 preşedintele Rutherford i-a scris o scrisoare specială unui slujitor demn de încredere al lui Iehova, pe nume J.A. Bohnet. El i-a trimis această scrisoare la birou pe adresa filialei din Pittsburgh. Iată ce a scris el printre altele:

⁷ „Deoarece am refuzat să fac compromisuri cu Babilonul şi m-am străduit să-l slujesc cu fidelitate pe Stăpînul meu, mă aflu în închisoare şi sînt recunoscător pentru acest lucru. (. . .) Prefer să fiu în închisoare şi să am surîsul său aprobator, decît să mă bucur de libertate şi să fiu aplaudat de lumea întreagă pentru că am căzut de acord cu Fiara sau pentru că m-am supus ei. Suferinţa datorată faptului că îl slujeşti cu fidelitate pe Domnul este o binecuvîntare şi o experienţă plăcută. În Regat vom îndrăgi mai presus de orice surîsul Tatălui. Acest lucru ar trebui să stea pe prim plan în gîndirea fiecărui copil al lui Dumnezeu. Noi tînjim după unitatea care ne va face să fim Una în Regat. Sînt fericit şi totuşi sînt nerăbdător să vă văd pe toţi. Congresul şi întrunirea anuală se apropie. Fie ca spiritul lui Cristos să umple inima fiecărui participant. (. . .)

⁸ Mai sînt multe de făcut. Posibilitatea de a participa la lucrare va fi un privilegiu măreţ. Numai cei care îl iubesc pe Dumnezeu pînă la sacrificiu îi sînt fideli şi vor fi onoraţi. (. . .) Înainte de venirea acestei zile de bucurie trebuie să se depună o viguroasă mărturie. (. . .) Metodele şi  mijloacele din trecut nu vor mai corespunde cerinţelor, dar, în marea sa bunătate, Domnul se va îngriji. (. . .) Sînt fericit că această experienţă a închisorii ne-a fost rezervată nouă şi nu fratelui Russell. Urăsc profund nelegiuirea şi iubesc dreptatea mai mult ca niciodată înainte, şi sînt nerăbdător să-i ajut pe alţii. (. . .) Triumful Sionului este aproape.“

Organizaţia lui Dumnezeu — „principalul“ lor „motiv de bucurie“

9. Ce atitudine a psalmistului au manifestat reprezentanţii întemniţaţi ai Societăţii?

⁹ Chiar dacă lumea i-a etichetat pe slujitorii lui Iehova drept lipsiţi de loialitate, lipsiţi de patriotism şi trădători, ei nu au renegat organizaţia lui Iehova. Chiar şi atunci cînd au fost supuşi unor presiuni, ei au refuzat să facă vreun compromis. Ei ar fi preferat să-şi piardă folosirea mîinii drepte sau a cuvîntului decît să uite organizaţia divină, astfel încît ea să nu le mai fie ’principalul motiv de bucurie‘. — Psalm 137:5, 6.

10, 11. (a) Care era obiectul rugăciunii rămăşiţei loiale, şi care cuvinte ale psalmistului referitoare la Edom şi le-a însuşit ea? (b) Ce au reuşit să facă duşmanii organizaţiei vizibile a lui Iehova, dar la ce anume nu se aşteptau ei niciodată?

¹⁰ Duşmanii lui Iehova se bucurau de măsurile luate împotriva reprezentanţilor pămînteşti ai organizaţiei sale universale. Din cauza ocărilor de care a fost copleşită organizaţia lui Dumnezeu, slujitorii lui Iehova se rugau să vină ziua răzbunării sale. Ei şi-au însuşit următoarele cuvinte ale psalmistului referitoare la Edomul antic: „Aminteşte-ţi, o, Iehova, cu privire la fiii lui Edom, de ziua Ierusalimului, ei care spuneau:  «Dezgoliţi-l! Dezgoliţi-l pînă la temelia din el»“ (Psalm 137:7; Galateni 4:26). Da, Iehova îşi iubeşte prea mult organizaţia asemănătoare unei soţii pentru a uita ce spun şi fac membrii organizaţiei Diavolului împotriva supuşilor organizaţiei sale pămînteşti.

¹¹ Judecînd după aparenţe, simpatizanţii politici ai Babilonului cel Mare au lăsat organizaţia vizibilă a lui Iehova ’dezgolită pînă la temelia din ea‘. Ei nu se aşteptau să o vadă ridicîndu-se din praf şi devenind organizaţia mondială de astăzi.

Fericirea Răzbunătorului său

12. (a) Cine s-a dovedit a fi eliberatorul poporului lui Dumnezeu care era captiv în Babilonul antic, şi la el se referă oare Psalmul 137:8, 9? (b) Ce anume au anunţat aceste versete cu privire la Răzbunătorul organizaţiei pămînteşti a lui Dumnezeu?

¹² Iehova s-a folosit de conducătorul persan Cirus pentru a-şi elibera poporul de sub puterea mondială a Babilonului antic. În realitate, nu despre Cirus era vorba la sfîrşitul Psalmului 137, care se referă la Babilonul cel Mare, imperiul mondial al religiei false. Iată ce citim aici: „O, Fiică a Babilonului, care trebuie să fii jefuită, fericit va fi acela care te va răsplăti cu propriul tău tratament cu care ne-ai tratat pe noi! Fericit va fi acela care îţi va apuca şi îţi va zdrobi copiii de stîncă!“ — Psalm 137:8, 9.

13, 14. Din ce cauză personajul „fericit“ despre care ne vorbeşte Psalmul 137:8, 9 nu poate să reprezinte puterile politice care distrug Babilonul cel Mare?

¹³ Cine este acest personaj „fericit“? Să fie oare vorba despre cele „zece coarne“ de pe capul „fiarei sălbatice“ pe care o călăreşte în mod pompos şi de  atît de multă vreme bătrîna prostituată sau sistemul religios? Nu, deoarece distrugătorii politici ai imperiului mondial al religiei false nu o nimicesc pentru a face loc închinării curate la adevăratul Dumnezeu. Acţionînd în felul acesta, scopul lor nu este de a-l glorifica pe Dumnezeul Bibliei. Cum ar putea fi ei, aşadar, personajul „fericit“ despre care vorbeşte psalmistul?

¹⁴ Puterile politice ale lumii nu execută această operaţiune antireligioasă din iubire pentru închinătorii lui Iehova. De ce nu? Deoarece Martorii lui Iehova îi vor incomoda în încercarea lor de a crea o lume totalmente ateistă. Prin urmare, puterile politice nu sînt decît nişte instrumente de care Dumnezeul Martorilor se foloseşte pentru a-şi realiza scopul. — Apocalips 17:17.

15. De cine anume sînt îndemnate în realitate puterile politice la acţiune, şi prin intermediul cui?

¹⁵ În consecinţă, deşi aceste puteri politice pot să slujească în mod direct la distrugerea imperiului mondial al religiei false, în realitate Iehova Dumnezeu este acela care le face să acţioneze. Cum anume? Prin intermediul Mai Marelui Cirus, adică al Fiului său Isus Cristos, pe care l-a învestit cu putere regală. Da, Isus, Regele Regatului, este personajul „fericit“ prezis de psalmist.

16. Cum îi distruge Iehova în realitate pe „copiii“ Babilonului?

¹⁶ În timp ce îşi va ocroti supuşii, Iehova îl va înşfăca, figurat vorbind, pe fiecare dintre „copiii“ religioşi ai prostituatei sau ai sistemului învăţăturilor false şi îi va zdrobi de ceva ce seamănă cu o „stîncă“, adică de Regatul neclintit al lui Dumnezeu şi al lui Cristos.

17. (a) Potrivit cu Isaia 61:1, 2, ce trebuia să proclame Isus după ce a fost uns cu spiritul lui Dumnezeu? (b) Cum se îndeplineşte astăzi această proclamare?

 ¹⁷ Cînd era pe pămînt, Isus a fost uns cu spiritul lui Dumnezeu care l-a ajutat ’să proclame‘ nu numai ’anul de bunăvoinţă din partea lui Iehova‘, ci şi ’ziua de răzbunare din partea Dumnezeului nostru‘ (Isaia 61:1, 2; Luca 4:16–21). Astăzi, în „zilele din urmă“ ale sistemului actual de lucruri, Iehova proclamă prin intermediul slujitorilor săi fideli ’ziua de răzbunare din partea Dumnezeului nostru‘ pe întregul pămînt locuit, spre avertizarea naţiunilor. Dorind să participe la această lucrare de proclamare, o „mare mulţime“ crescîndă de discipoli ai lui Cristos, comparată cu nişte oi, a venit să se alăture rămăşiţei, în conformitate cu ceea ce consemnează Apocalips 7:9–17.

18. De ce fericire vor avea parte cei loiali lui Dumnezeu?

¹⁸ Toţi aceştia, — membrii rămăşiţei şi „marea mulţime“ — au ascultat de ordinul dat de înger şi consemnat la Apocalips 18:4. Ei au ieşit din Babilonul cel Mare. Dar de ce este urgent acest lucru? Deoarece ei trebuie să fugă din Babilonul cel Mare înainte de a fi zdrobiţi şi devastaţi ’copiii‘ săi religioşi de către „fiara sălbatică“ şi de cele „zece coarne“ ale sale, imediat înainte de Har-Maghedon. Aşadar, aceste persoane loiale vor simţi aceeaşi fericire ca şi Mai Marele Cirus, Isus Cristos. Ei vor spune împreună cu cerurile: „Lăudaţi pe Iah! Salvarea şi gloria şi puterea îi aparţin Dumnezeului nostru, deoarece hotărîrile sale judecătoreşti sînt adevărate şi drepte. Căci el a executat o judecată asupra marii prostituate care a corupt pămîntul prin fornicaţia ei.“ — Apocalips 19:1, 2; compară Ieremia 51:8–11.

19. Ce fericire cunosc astăzi membrii fideli ai rămăşiţei, şi ce fericire şi mai mare le este rezervată?

 ¹⁹ Din 1919, Iehova a făcut „un lucru mare“ pentru poporul său (Psalm 126:1–3). Această demonstrare strălucitoare a puterii sale eliberatoare, care atestă faptul că el este „Dumnezeul fidel“, înveseleşte încă inima membrilor rămăşiţei eliberate (Deuteronom 7:9). Ei sînt nespus de fericiţi, şi le-a fost rezervată o fericire şi mai mare, şi anume aceea de a împărtăşi fericirea Mai Marelui Cirus, Monarhul domnitor Isus Cristos, atunci cînd acesta îi va zdrobi pe toţi „copiii“ acestei organizaţii diabolice.

20. Cine mai cunoaşte fericirea rămăşiţei unse, şi de ce?

²⁰ Milioane de foşti „captivi“ în Babilonul cel Mare au fost ajutaţi deja să fugă din acest sistem religios condamnat, înainte de distrugerea violentă a acestuia. Ei formează „marea mulţime“ a ’altor oi‘ care se ridică astăzi la peste 3 700 000 de persoane răspîndite pe întregul pămînt. Numărul acelora care mai trebuie să fie salvaţi de distrugerea imperiului mondial al religiei false este nelimitat. Fiind fideli organizaţiei lui Iehova, ei împărtăşesc fericirea rămăşiţei, alăturîndu-i-se în lucrarea de proclamare a zilei de răzbunare împotriva Babilonului cel Mare religios.

21. Care ar trebui să fie atitudinea noastră faţă de Babilonul cel Mare şi faţă de captivii acestuia?

²¹ Să ne ferim de orice compromis cu acest imperiu mondial al religiei false. Nimeni să nu se întoarcă în Babilonul cel Mare în aceste zile ale declinului său! Să continuăm să-i ajutăm pe cît mai mulţi captivi să iasă din acest sistem condamnat, înainte ca Mai Marele Cirus să repurteze victoria care va aduce fericire.

[Întrebări de studiu]